1,643 matches
-
ignore în bucuria pură a primei zile de libertate... Am mai văzut o dată asta. Un singur om, un tânăr subțirel, cu ochelari, striga ca din gură de șarpe în casa lui Ceaușescu din Primăverii: „Nu atingeți nimic! Lăsați-le să putrezească așa! Să vadă toți ce-am trăit!”. Ceilalți luau tot ce găseau: portocale, prosoape din budoarul tovarășei, tablouri, haine de blană, cuvertura de pe pat... Dictatura Tovarășului combina teroarea Securității cu chilele de carne date prin spate, propaganda și cenzura erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de părere că nu merită desconsiderate. Ciocații negri, care erau altceva decât ciocatele (întrucât erau pantofi, și nu cizme, pentru că au fost ai mei, și nu ai altuia, fiindcă mi-e tare dor de ei, și nu-mi sunt indiferenți) putrezesc cine știe pe unde, în straturile adânci ale unei gropi de gunoi, pe vreun maidan desfundat, pe fundul unui lac (de-ar fi Cișmigiul!), la rădăcinile unui tei plantat de liceeni, în podul sau prin șopronul uneia din fostele femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Gaun SRL. Relații telefonice la 2442118. Semnat: Pavel Ciocan, Administrator Bloc. Din pricina acelei conducte sparte, eu duhneam dinspre pulă, subsuori, buric și picioare. Din gură îmi ieșea o aromă acidulată, gazoasă chiar. În mașina de spălat care nu mai spăla putrezeau ciorapi, chiloți, tricouri, fire din blana pisicii. În veceu se adunaseră două chile de căcat. Vecinii mă ocoleau, iar eu, la rându-mi, îi ocoleam pe ei, aflându-se în aceeași stare și situație. Problema era că trecuseră trei săptămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Mma Ramotswe îi ignoră propunerea. Se uita la o bucată de hârtie îngălbenită care fusese prinsă cu o piuneză de un perete. Era o fotografie dintr-un ziar - fotografia unui bărbat în fața unei clădiri. Avusese și un comentariu, dar hârtia putrezise și textul devenise ilizibil. O strigă pe Mma Potsane să vină lângă ea. — Cine-i bărbatul ăsta? Mma Potsane se uită cu atenție la fotografie, ținând-o aproape de ochi. — Îmi amintesc de bărbatul ăsta, răspunse ea. Și el a lucrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
au întors toate pietrele, au măsurat, au săpat, mai mult noaptea. Până la urmă au ajuns la popă și l-au rugat să le deschidă cartea, să le alunge blestemul, să aibă milă de soldați. Că, dacă nu găsesc nimic, vor putrezi săracii la canal. Și popa de la Sfântu’ Andrei le-a citit și dup-aia a început și el să sape, după semne numai de el știute. Spunea și preuteasa că se zbuciuma în somn, aiura și degeaba-l stropea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și-n cartea lui Nostradamus! Eu am descifrat ce scrie, știu adevărul lui! Dumnezeu ne trimite semnele și noi ne bălăcim în necurățenie și minciună! Oameni buni - și-așază meșa care i-a alunecat - oameni buni, cine va salva România? Putrezim pe picioare ca o balenă bătrână care nu mai poate lupta cu poluarea! Dar trebuie să ne deșteptăm, trebuie să-nvățăm să facem din oasele ei un templu! Un templu! Altfel cine va salva România? Cine va salva România? strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
a unui soare galben furios, care urma să se ridice de la linia orizontului, ca o uriașă minge azvîrlită În văzduh de un copil ciclopic. - Tare-aș vrea să știu ce fapte cumplite ai săvîrșit În timpul vieții pentru ca, În timp ce sufletul Îți putrezește În iad, nici măcar trupul să nu aibă dreptul la odihna morții, comentă Oberlus cînd negrul ajunse sus și se opri, suflînd greu, În dreptul lui. Însă chiar dacă nu voi afla niciodată, tot mă bucură ce ai făcut, căci În felul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
adînc pe un raft din colțul camerei, o mirosi, dînd de dușcă un rom tare și parfumat. - Frumoasă viață duceți voi, căpitanii! exclamă el În chip de concluzie. Niciodată nu vă lipsește nimic și aveți spațiu cît cuprinde, În vreme ce echipajul putrezește Îngrămădit dedesubt... Rom, paturi curate, mîncare bună, ba chiar și femei, pe spinarea celor care muncesc cu adevărat - lăsă ulcica deoparte și Începu să deschidă sertarele și cuferele, Îngrămădind pe masă tot ce i se părea de interes. Îți amintești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Într-o zi, regele Arhipelagului Galápagos. Nu mai era nevoie să se scuze pentru aspectul și prezența lui, nici să-și petreacă nopțile treaz și aducîndu-i sacrificii Elegbei pentru a-i schimba trăsăturile. TÎrfa aceea de zeiță neagră putea să putrezească În mlaștinile pestilențiale din Dahomey, pentru că el, Oberlus, nu avea să mai ceară nimic nimănui. Nici măcar zeilor. Ceea ce dorea lua cu forța, iar pe cel care i se opunea Îl anihila. Și astfel, lumea Înțelegea. Lungit pe stînca lui, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Evie, știi, în poșeta neagră fără baretă are bijuterii, smaralde uriașe pentru ochii ei prea verzi și-un schimb de accesorii, așa încât mai târziu să poată purta tot costumul ăsta la dans. O urăsc pe Evie. Cât despre mine, eu putrezesc în rochia asta de concubină, târfă travestită în Suzie Wong Rokyo Rose, fără nici o picătură de sânge, o rochie care era prea mare să încapă în coșciug, așa că au trebuit să prindă la spate cu ace tot ce era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lucru nu însemna, cifra de afaceri era neglijabilă, dar pentru proprietarii lor reprezenta suma necesară subzistenței liotei de copii care trăiau în camerele mucezite din curtea interioară, ascunsă privirilor de către un gard înalt din scînduri date cu păcură să nu putrezească. De la unul, de la altul a înțeles că motivul închiderii dughenilor a fost "o hotărîre a breslei". Popianu a căscat ochii mari, "care breaslă, domnule?", și i s-a explicat că de câteva zile luase ființă un fel de sindicat, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o să murim aici, singuri, părăsiți în întuneric cu toate becurile arse. Într-o lume fără un soare, supraviețuitori înfrigurați și bâjbâind în beznă. Cu tapetul încăperilor devenind alunecos din cauza mucegaiului. Nimeni nu vrea asta. Pe măsură ce piersicile coapte lăsate pe copac putrezesc și se sting, îți construiești din nou scara de mobile. Te cațări iar acolo sus. Îți vâri capul în coroana de frunze de sticlă și cristal, în bolta de crengi din alamă stinsă. Prin praf, printre excrementele șoarecilor și pânzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
zicând noi n-avem un cămin. I-a displăcut tocmai pentru că știa că e adevărat. A ajuns la un ponton ridicat pe marginea canalului, unde băltea o apă neagră. Mirosul iute, Înecăcios, de amoniac, al urinei impregnate În scândurile care putrezeau la soare se Însoțea cu duhoarea grea de fecale. Așezată În fața unei cisterne ruginite, o femeie tânără lua apă Într-o căniță și se stropea. Sarongul ud, lipit de piele, Îi scotea În evidență burta umflată de sarcină. Adam și-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
din urmă. — Vino să-mi dai o mână de ajutor, a zis Din, trăgând de o scândură groasă și lăsând-o să alunece spre Adam, care abia s-a stăpânit să nu-și retragă mâna de pe lemnul care Începea să putrezească, dar era Încă plin de așchii. Au dat Împreună scândurile la o parte, până ce au ajuns la un cufăr care fusese probabil folosit cândva la transportul ceaiului ori al mirodeniilor de pe o insulă pe alta. Din l-a deschis și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
o doresc. Era descurajant. Nici când am adormit n-am dormit cu adevărat. Am Închis ochii, Însă continuam să văd cum se rotește tavanul. La trezire m-am simțit mai rău decât niciodată, parcă fusesem otrăvit și tot trupul Îmi putrezise până la os. Am jurat să nu mai beau niciodată și n-am mai băut. Păstrez sticla asta ca să nu uit. Privea sticla de parcă ei i se adresase, iar acum aștepta să-i răspundă. La urma urmelor, a adăugat el Într-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
haină, privi vitrinele, mașinile, oamenii. La marginea trotuarului zări un câine mort, era rigid, cu abdomenul umflat, cu ochiul rotund deschis, roșiatic, înțepenit în gol, ca la o păpușă defectă. Repetă mecanic o formulă știută din copilărie: Părul tău să putrezească și al meu să crească. Repetă de câteva ori, absentă. Apoi se opri îngrozită, nu știa dacă din greșeală nu inversase cumva formula. Avea un gol, o neliniște, o stare de încordare. Nu înțelegea care era cu adevărat rostul acelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de noapte, un pulover portocaliu, câteva rochii, bănuia că o vreme țesăturile au păstrat neatinse mirosul trupului ei, dar de-a lungul timpului, acel miros s-a transformat într-un iz neplăcut, persistent: până și amintirea despre oameni începe să putrezească și să se descompună lent laolaltă cu marea rotație și transformare naturală. Întorși înapoi în cameră și ocupându-și locurile, au constatat că în timpul scurtei lor absențe, Sidonia nu pierduse deloc timpul. Învăluind în zeci de cuvinte, bine plasate, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a început aici. Și tot aici s-au născut nemuritoarele versuri: Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai. Mircea-Raoul Bahnaru, clasa a VII-a M.I. 5. COMPOZIȚII DESPRE LIMBA ROMÂNĂ Limba noastră S-a uscat și a putrezit de mult stejarul la tulpina căruia pământul a supt sângele lui Decebal, Dar limba română a devenit o ființă necuprinsă, vie și nemuritoare. Înșiruire sacră de cuvinte, comoară în adâncuri înfundată, grai de miere, grai sacru părintesc, oricum ar numi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pot face rău. Când se ridică în scaun, apa maronie continuă să i se scurgă pe la vârfurile degetelor și pe la coate. I se prelinse din manșetele pantalonilor și din pantofi, formând bălți murdare, tot mai mari, care miroseau a alge putrezind în bătaia soarelui. Nu știi cine sunt, nu-i așa? spuse noua lui voce. Stând acum în picioare, se întinse cât îi permitea corpul coilănos, împrăștiind picături de apă în toate părțile. Sunt tu, desigur. Suntem aceeași non-persoană moartă. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
putredé de lemn, care era mai subțire acolo unde era murdaré de pémînt și era roasé. Dar pe cruce nu scria nimic și ea cred cé a stat drept lîngé gard și trebuia daté la o parte. Crucile de lemn putrezesc foarte repede și toate lemnele putrezesc. Șasa și-a adus aminte de scară din pédure și s-a gîndit cé degrabé o sé se roadé și ea și o sé se férîme. CÎnd o sé moaré, Șasa o sé-și facé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
subțire acolo unde era murdaré de pémînt și era roasé. Dar pe cruce nu scria nimic și ea cred cé a stat drept lîngé gard și trebuia daté la o parte. Crucile de lemn putrezesc foarte repede și toate lemnele putrezesc. Șasa și-a adus aminte de scară din pédure și s-a gîndit cé degrabé o sé se roadé și ea și o sé se férîme. CÎnd o sé moaré, Șasa o sé-și facé o cruce de fier, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cu emoția de-atunci. M-a atins în toate ale mele, m-a mîngîiat cu culori de apă. Nu lipsea nici frunza lipită de umăr. Ca o bubă rea, după mușcătură de șarpe. Infectată, mortală, dacă mă gîndesc la copila-femeie putrezită în cea de-acum. Trag vitraliul pe vechiul loc și ușa se hîțînă sarcastic: atunciacuatunciacu... L-am urît pe Rusalin că m-a "spus" tuturor. La vernisaj, m-am simțit văzută de toți deodată. Toți îmi împungeau cu privirile trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de aripile păsărilor înapoi în oraș. Oamenii respirau și călcau pe timp. Mioara îl strângea în cutii de chibrit. Îl va duce cu sine. Faldurile nopții le va duce cu sine. Ziua dilatată la lungimea anului, soarele încăpățânat de a putrezi aerul cu jarul trabucului le va strânge cu grijă. Epuizarea înaltă a corului de la radio, cearta pentru un loc de dormit al greierilor în hrubele pământurilor le va lua cu sine. Fără îndoială, mantra fusese spusă greșit, pentru că Mioara se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
extras din urâțenia lui, chiar dacă acum, din dispoziția primarului, se taie copacii, rămâne amintirea copacilor care au fost, a parfumului lor, a ceea ce s-a impregnat pe retină și în simțuri, nu e nimeni de vină că rădăcinile lor au putrezit și eu sunt putredă, Mitică, dar nu înseamnă că nu păstrez amintirile proaspete ale tinereții; și pe noi ne va tăia cineva, dar va rămâne în oraș ideea perechii ideale de îndrăgostiți, Mioara și Mitică, piratul din oceanul iubirii, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
încât gândirea lor făcea ca străzile să rămână scâlciate, catedrala orașului în stare avansată de putrefacție a zilelor care de zeci de ani nu se mai înălța, macaralele uitate din secolul trecut, întrebându-se ce-i acela Timp, copacii să putrezească degeaba în parcurile fără bănci, oameni și copii, pentru că timp liber nu mai există, din ordinul Primarului se instituise săptămâna de lucru de 168 de ore, fondurile bănești erau calculate zidărește și strungărește, cu abacul, deși calculatoarele puneau piedică. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]