566 matches
-
Prin votul lor pân-au ajuns Să stea înfipți acolo sus? . Și nu-nțeleg că ei acum, Sunt cei cu moț, ajunși în drum Și scot pe gură, nu parfum Și nici măcar un biet miros Ci chiar un danf mai puturos De javră ce-a furat un os ? Adese ori m-am întrebat: -Nu au cei care au prădat Un sentiment de... vinovat Când prost crescuți, mai pot să vină Și vorbind cu gura plină, Ne spun vrute și nevrute Pe când încă le
CIOCOII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370784_a_372113]
-
Să mă mir cât sunt de mare , Și mă-ntrebă apoi ce zic. De felul meu sunt reținut, Insă atunci am explodat Și regret că n-a putut Să-i placă lui răspunsul dat. -Zici partide ? Din păcate, Niște javre puturoase Sunt în haite adunate Să ia carnea de pe oase. Când ceva nu le convine, Invrăjbiți ca la război Se înjură, n-au rușine, Nici de alții nici de noi. Nesătui precum vezi bine Din osul alb de cât il rod
AMICUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353904_a_355233]
-
cu viața pentru libertate și iar am luptat. Pentru multe secole românii, dar mai ales moldovenii, au plătit scump traiul pe aceste meleaguri, au luptat și au tot luptat, până în timpul Primului Război Mondial, când, într-un final, am demolat coruptul și puturosul imperiu. Nu numai că ne-am salvat patria, dar am salvat întreaga Europă! Am sfidat poruncile și am primit loviturile, ca o mamă ce-și protejează copiii, sperând că la atingerea maturității o vor proteja si ei. Dar apoi, când
DE CE IUBESC EU IAȘUL de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353948_a_355277]
-
riguros, se ducea cu ea în gură, întâi la o ieșire din dreapta apoi, cu următoarea, la ieșirea din stânga. Întotdeauna fără greș! Plin de curiozitate am mers și eu pe traseul său. În stânga, prăvălit într-un intrând, stătea Gogu, un bețivan puturos și o lichea notorie care, uite, nici de cerșit nu era în stare. În dreapta, sub o scară, într-un culcuș făcut din cârpe colorate am găsit-o pe Lara, o cățelușă foarte simpatică, dispărută de mai multă vreme din fața blocului
BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
-
stăpână, mor, m-au lovit, m-au rănit și m-au pârlit! -Ce ai, mă, blendărache? Ce ți s-a întâmplat? Dar când văzu cum arată javra sa uriașă și vitează, se înfricoșă și strigă: -Nu te mai boci, potaie puturoasă, spune cu cine te-ai luptat? -Cu luptătorii lui Soare-Împărat! Sunt mulți și puternici. Să fugim! Nu-i vreme de pierdut! -Văleleu! se văicări baba, alergând de colo-acolo căpiată. Iute pe mătură și, spre palat, să duccem îngrozitoarea veste
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
atâta farmec copilăriei mele, că îi mulțumesc lui Dumnezeu că ne-a dat-o! Indiferența la agitația din sat sau de pe câmp, se întindea într-un calm divin de la un capăt la altul al satului, prelungindu-se ca un șarpe puturos până în satul de mai sus. La intrarea în sat, tot pe partea stângă, între gârlă și șosea, se află, până astăzi, cimitirul. Copil, mă țineam de fusta mamaei când intra să-și tămîie morții. Pășeam în urma ei cu ochii închiși
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
faianță Și să-i dau un ou fiuerbinte Să-l învăț odată minte, Mă rezum la unul bleg, Plin de purici și de jeg. Să îi faci adică baie ? Dar e splendid ca potaie ! Cu mândrie poartă oase Prin cotloane puturoase, Dă din coadă abitir, Îl privesc și mult mă mir. Când îl vezi trecând agale, Poți să-l lauzi și matale. Scuipă-l însă între ochi, Blând, ca să nu mi-l deochi, Și să zică-n sinea lui: „E soția
DACĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357180_a_358509]
-
trezește. L-am fluierat pe Ciobănel să mă urmeze, dar acesta s-a mulțumit să-și ridice capul de pe labe și după o mică ezitare, l-a lăsat să-i cadă mai moale decât la început. -Ai devenit un bătrân puturos! i-am spus și fără să privesc spre cei patru dușmani, am trecut prin fața lor, ce-i drept cu puțină frică în sân. Nu am făcut decât doi pași, că am auzit în urma mea un fâlfîit de aripă și doi
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
dacă am uitat, ce-ai tu cu mine? Te spun lu’ tata că nu vrei să-mi arăți nimic. Vezi tu pe urmă, na! - Fă pași de aici, că iei și vreo două, auzi? Lasă-mă-n pace, plictisitor și puturos ce ești. Nici de gâște nu ești în stare să ai grijă... - Eeeee, bine! Ți-arată el, tata, nene! a amenințat puștiul, după care i-a întors fratelui spatele, și-a dus mâinile pâlnie la gură și a început să
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
cum a fost, tovarășa, dar... ce e cu ăl mic? N-am nevoie să vin la școală dacă vorbim acu’ și aflu ce trebuie... Ia să vedem, că sunt tare curios! - Băiatul nu învață, nea Vasile. E un îndărătnic și puturos. Nu-și face temele pentru acasă aproape niciodată. Se bate cu băieții în curte și în clasă și întârzie mai mereu după ce se sună sfârșitul pauzei, azvârle cu pietre în pomi și în stâlpi... - Și care băiat nu face la
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
-și pună ceapă iar aici arunci o sămânță și crește un pom.” Ei ascultau în tăcere, nu scoteau o vorbă. Din când în când se auzea câte un oftat. -”V-am lăsat săraci și va găsesc și mai săraci. Sunteți puturoși! își certă Brâncuși apropiații.. Mai departe, reportera își face bine meseria, nu se lasă , merge la Târgu Jiu, la directorul muzeului județean și la primărie unde stă de vorbă cu un consilier local. Ambii vorbesc pe un ton de lehamite
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
nărăvaș de afară încercă să-și facă brusc loc înăuntru, smulgându-i clanța din mână, aruncând în interior o masă semnificativă de fulgi mărunți și sclipitori de zăpadă și agitând aerul înnegrit de fumul de țigară și îmbibat cu vapori puturoși de rachiu ieftin. - Închide ușa, Fănică! Răsună o voce iritată, de undeva din mijlocul speluncii. - Fănica, fir-ar a dracu'!... îmi puseși gheață-n whisky, strigă cineva de lângă ușă, iar remarca haioasă stârni hohote de râs printre comesenii săi, care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
nărăvaș de afară încercă să-și facă brusc loc înăuntru, smulgându-i clanța din mână, aruncând în interior o masă semnificativă de fulgi mărunți și sclipitori de zăpadă și agitând aerul înnegrit de fumul de țigară și îmbibat cu vapori puturoși de rachiu ieftin.- Închide ușa, Fănică! Răsună o voce iritată, de undeva din mijlocul speluncii.- Fănica, fir-ar a dracu'!... îmi puseși gheață-n whisky, strigă cineva de lângă ușă, iar remarca haioasă stârni hohote de râs printre comesenii săi, care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
dacă am uitat, ce‑ai tu cu mine? Te spun lu’ tata că nu vrei să‑mi arăți nimic. Vezi tu pe urmă, na! - Fă pași de aici că iei și vreo două, auzi? Lasă‑mă‑n pace, plictisitor și puturos ce ești. Nici de gâște nu ești în stare să ai grijă... - Eeeee, bine! Ți‑arată el tata, nene! a amenințat puștiul, după care i‑a întors fratelui spatele, și‑a dus mâinile pâlnie la gură și a început să
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
pe acoperișul palatului și de aici, tot în sus, pe stânci, spre creierul munților. Insă Iarna, turbată de furie, ajunse în turnul lui Nor Vânat și, când văzu cum doarme beat, pe butoaie, îl plesni cu biciul țipând: - Scoală, bețivan puturos! Aleargă-ți vânturile buhăite și prinde mișeii care mi-au călcat palatul. - Cum? Ce? Hă? sări buimac Nor Vânat. Se rostogoli de pe butoaie și începu să urle ca turbatul: - După mineee! Se roti de vreo două ori și ieși prin
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
oare?) de a se vedea realitatea (diformată!!!) de acasă. Ani în șir ne-am făcut „mea (nostra!) culpa” zicând și acceptând chiar, că așa este viața și situatia la noi... că noi suntem de vină, că suntem nespălați, paduchioși și puturoși, adoptând sloganul care a devenit pseudo-patrioticul brand de țară „Fie pâinea cât de rea...” Întrebare: „Dar... de ce să fie mereu rea când se poate face și bună?” De ce să ne arate alții cu degetul că provenim dintr-o țara unde
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
atunci, cum să nu se cutremure Dumnezeu de râs? În tot de-a lungul și în tot de-a latul Istoriei, a plâns destul. Însă...(ca să fie toată lumea sătulă și copiii cu burțile goale, ca să vadă tot mârlanul oportunist și puturos cum și-a uitat rostul pentru care a fost lăsat pe Rotund și cum își taie ditamai creanga de sub picioare)...cel de Sus nu mai plânge. Râde...dar nu prostește, cum își închipuie târtanii, adică acești zombi cu creierașe inundate
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
dar adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule, dosăditule, măgâreațo, nebună, prostule, puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba populară, numeroase sinonime: pentru dracu- naiba, iacacine, satana, cinenutrebuie, cinenupoate etc. Oamenii în “Moromeții” nu sunt identificați după numele de la botez ci după porecle
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
din care fuma, să trag și eu câteva fumuri (p.70-73). Un coșmar cumplit mă obsedase zile în șir: se făcea că Alla [soția sa], la tata-bătrân la Plenița, în curtea transformată într-un fel de cocină, grohăia prin mocirla puturoasă. Dacă, în general, dându-se glas viselor, se primea, deîndată, din partea colegilor o explicație asupra viitorului, ca simbolizat în ele, de data aceasta visătorul merită doar un sfat, tălmăcitorul încarcerat cu el simțind, probabil, ce gânduri negre ale geloziei usturau
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
române de la origini până în prezent, scria despre „fenomenul arghezian“. Însuși poetul într-o „Ars poetica“ mărturisea: „Am căutat cuvinte care sar și fraze care umblă“, iar în alt articol cu același titlu, din 1928, completa: „Am căutat cuvinte virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu râie, cuvinte care asaltează ca viespiile sau te liniștesc ca răcoarea, cuvinte fulgi, cuvinte cer, cuvinte metal“. Faptul că Arghezi plasează poezia „Testament“ în fruntea volumului Cuvinte potrivite, o metaforă pentru poezie, după cum se exprima poetul în poezia
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
că oameni minunați și nevinovați, că el, Ponta sau Toba, pot fi luați de DNA pe baza unor denunțuri și „torturați că în anii '50”, cum a mai zis. Să lase în opinia publică un reziduu cât de mic, dar puturos, în legătură cu șefa DNA al carei doctorat a fost declarat că neplagiat de către Consiliul Național de Etică, nu de nu știu ce comisie fantomă. Și să probeze că întotdeauna există mai mulți proști decât pot eu să-mi închipui.
Prostia se autodenunță incendiar () [Corola-blog/BlogPost/339132_a_340461]
-
o vorbă, chiar și-o vorbă rea, căci veneau zile și mai grele... Bătrânul Niță nu mai putea să părăsească patul și un milos i-a înlocuit salteaua de paie cu miros de udeală, cu nisip în tăvală de scârbe puturoase. Și el n-avea putere și glas să spună măcar „Vai!”. Doamne, fii bun și iartă păcatoșii ce n-au cercetat bolnavu-n chin ! Prin geamul spart Niță privea Cerul ce-i alina durerea și Domnul i-a înțeles dorința și
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
în imobil direct prin balcon. Prima greșeală. A călcat cu piciorul stâng într-un bidon cu varză acră.**** Spintecând cu raza lanternei bezna de la locul ispravei, constată cu groază că a nimerit prost. Într-adevăr, piciorul stâng era. Scutură zeama puturoasă prin zvâcniri de picior și intră în imobil înjurând cu mâna la nas. A doua greșeală. A uitat să deschidă ușa la balcon. Stinse rapid lanterna pentru a nu fi descoperit când va urla de durere. Ghinion cu noroc. Capul
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
fost de folos, toți trei au năvălit spre ușă de parcă acolo ar fi găsit răspunsul. - Hei, alo ! Porumbeilor !* Prin balcon se iese. Vreți să mă știe vecinii c-am fost prăduit de niște proști ? Executarea !... Atenție la bidonu' cu varză ! Puturoșilor ! Redicționarea ieșirii prin invitația nu tocmai galantă a mai ponderat un pic din elanul celor trei către dulcea libertate. Oricum, eșecul era definitiv, prada a rămas pe loc, adio și n-am cuvinte. Au ieșit cuminți prin balcon cu amar
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
privire de bufniță, Bobu cu capul gol precum strachina, Teleagă fuma Kent și striga disperat, Ce va spune tovarășul? Oamenii erau inimoși, răbdători, Apa o țineam în cadă, rezervă, Cu multă rugină și sânge de miel, Un pârâu trecea timid, puturos, Pălinca și slana veneau chiar din rai, Acolo un coleg a murit sfârtecat de rotorii Malaxorului Pomini Farrel, Acolo un altul a fost găsit într-o grapă-n șantier, Vorbea franțuzește băiatul, nu omorâse pe nimeni, Orașul avea trei biserici
ZALĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340719_a_342048]