319 matches
-
și lână și, fără îndoială, bani, metale prețioase. Gropile de provizii de lângă locuințe erau mijloc de păstrare, dar și de dosire a cerealelor în fața tuturor celor care jefuiau populația locală. Zdrobirea boabelor și transformarea în făină s-a făcut cu râșnița, dar trebuie să fi existat și mori, deși pentru teritoriul de la est de Carpați nu avem documente în acest sens, așa cum avem pentru țara Românească Muntenia, de la mijlocul secolului al XIII-lea. Deși cantitățile de cereale, în special grâu, obținute de pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
XVII-lea a început și în șările Române cultura porumbului care a înlocuit meiul în hrana oamenilor, folosit și în hrana animalelor. Românii au făcut din porumb făină, după o operație mai greamăcinatul la moara de apă, mai desă la râșnița cu două pietre așezate orizontal (vezi subcapitolul „Meșteșuguri și instalații”), din care au făcut o fiertură pe care au numit-o tot mămăligă. Dintre toate popoarele europene care cultivă porumbul pe suprafețe întinse, numai românii și italienii consumă mămăliga din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
butuc, spițe, obezi pe care s-a „tras” o ramă de fier - raf, nu de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea elaborată, era făcută de ciubotar (cizmar), tot așa, când a renunțat la râșnița de mână, s-a adresat morarului, nu mai vorbim de toate uneltele de metal care trebuiau ascuțite (trase), înroșite în focă și date la forjă. Dar și chiar comunitățile închise cum au fost satele românești, aveau nevoie, pentru viața de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe toate. În primul rând, e bine de știut că „terminologia ei (a morii - n.a.) esențială este de origine latină”.47 în limba latină „mola” înseamnă moară de apă, purtată de forța apei, nu de mâna omului, instalație primitivă numită râșniță. Părțile esențiale ale morii: cupă, dinte, măsea, piatră (stătătoare și alergătoare), fus, braț, călușei, spetează, chingă, ciutură, cruce, casa morii, pereți, masa pietrelor sunt de origine latină.48 Vechimea morii la români este dată de mulțimea proverbelor, zicătorilor și expresiilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în legătură cu această instalație tehnică: „I-a venit apa la moară”, „I-a tăiat apa de la moară”, „îi merge bine moara”, „I s-a oprit moara”, „A dejugat la moară rea”, „Trăiește ca găina la moară”; „A ajunsă de la moară la râșniță”, „Cine merge la moară, se umple de făină”, „Moara bună macină orice” etc.49 Aceasta fiind situația morii, e de prisos, cred, să spunem că morile din satele răzășești Filipeni și Fruntești au fost aduse din altă parte sau au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cooperației de consum la Lunca, în spatele magazinului mixt - unde era și bodega, unde servea Petrică Cojocaru, funcționa un gater la care a lucrat și unchiul meu, Mircea Ignătescu. Existența morilor de apă și de focă nu a dusă la dispariția râșnițelor, cunoscute din preistorie: pe o piatră dură scobită concav se puneau boabele care erau zdrobite cu alta, acționată cu mâna. Asemenea râșnițe erau la fiecare casă și, pentru creșterea rentabilității, râșnițele s-au perfecționat, fiind mori acționate de forța omului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucrat și unchiul meu, Mircea Ignătescu. Existența morilor de apă și de focă nu a dusă la dispariția râșnițelor, cunoscute din preistorie: pe o piatră dură scobită concav se puneau boabele care erau zdrobite cu alta, acționată cu mâna. Asemenea râșnițe erau la fiecare casă și, pentru creșterea rentabilității, râșnițele s-au perfecționat, fiind mori acționate de forța omului. Cele care au fost folosite pânăă prin anii ’50 ai secolului trecut consta dintr-o piatră rotundă fixă (stătătoare), așezată pe un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apă și de focă nu a dusă la dispariția râșnițelor, cunoscute din preistorie: pe o piatră dură scobită concav se puneau boabele care erau zdrobite cu alta, acționată cu mâna. Asemenea râșnițe erau la fiecare casă și, pentru creșterea rentabilității, râșnițele s-au perfecționat, fiind mori acționate de forța omului. Cele care au fost folosite pânăă prin anii ’50 ai secolului trecut consta dintr-o piatră rotundă fixă (stătătoare), așezată pe un postament din lemn, aproape pătrat, peste care era așezată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Piatra care se rotea avea în mijloc un orificiu rotund prin care se introduceau boabele. În acel orificiu rotund, mai exista o piesă din lemn numită „prepeliță”, care regla piatra superioară, o ridica și o cobora, după cum cel care folosea râșnița voia să facă făină sau crupe. Tot „prepelița” „ținea” piatra rotitoare să „calce” numai piatra stătătoare, având în partea de josă o scobitură în care intra un bolț fixat în piatra fixă. Pe marginea pietrei superioare era o gaură in
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scobitură în care intra un bolț fixat în piatra fixă. Pe marginea pietrei superioare era o gaură in care intra vârful unui lemn rotund, un băț mai rezistent al cărui capăt superior era fixat în grinda încăperii. Lemnul rotund - axul râșniței - era folosit pentru a putea învârti piatra de deasupra. Era o muncă grea și istovitoare și, nu degeaba, a ieșit vorba: „Cu mămăligă de râșniță și pește de undiță, nu te vezi sătul”. După mărturiile rămase, la râșniță ieșea o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
băț mai rezistent al cărui capăt superior era fixat în grinda încăperii. Lemnul rotund - axul râșniței - era folosit pentru a putea învârti piatra de deasupra. Era o muncă grea și istovitoare și, nu degeaba, a ieșit vorba: „Cu mămăligă de râșniță și pește de undiță, nu te vezi sătul”. După mărturiile rămase, la râșniță ieșea o făină bună, boabele erau bine mărunțite, mai alesă dacă boabele de porumb erau uscate pe sobă. O astfel de râșniță avea în Slobozia - Filipeni familia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rotund - axul râșniței - era folosit pentru a putea învârti piatra de deasupra. Era o muncă grea și istovitoare și, nu degeaba, a ieșit vorba: „Cu mămăligă de râșniță și pește de undiță, nu te vezi sătul”. După mărturiile rămase, la râșniță ieșea o făină bună, boabele erau bine mărunțite, mai alesă dacă boabele de porumb erau uscate pe sobă. O astfel de râșniță avea în Slobozia - Filipeni familia Hriscu, folosită de toți vecinii. Poate că se mai află pe undeva, ca să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ieșit vorba: „Cu mămăligă de râșniță și pește de undiță, nu te vezi sătul”. După mărturiile rămase, la râșniță ieșea o făină bună, boabele erau bine mărunțite, mai alesă dacă boabele de porumb erau uscate pe sobă. O astfel de râșniță avea în Slobozia - Filipeni familia Hriscu, folosită de toți vecinii. Poate că se mai află pe undeva, ca să fie strânsă într-un muzeu etnografic. O altă instalație țărănească era presa de ulei (unt de lemn). Uleiul se obținea din semințe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
treptat, a înlocuit meiul, prezentând unele avantaje: producții mari, posibilitatea de a fi păstrat la aer, în coșare, folosirea și în hrana animalelor. Făina de porumb obținută prin măcinare sau râșnire (aproape la fiecare casă din satele comunei era o râșniță), prin fierbere în ceaun își sporește volumul, devine un terci și apoi se întărește, amestecul fiind numit tot mămăligă, la fel ca fiertura de mei. Tocmai această cereală, constituind hrana de bază în marea majoritate a familiilor țărănești, lipsea în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înregistrate de Olimpia Bădăluță în anul 1960, aflăm că în unele familii nu se ajungea cu porumbul de la un an la an. Atunci se luau știuleții de porumb porniți spre copt, se uscau în cuptor, iar boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vite, un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată de gard din spini între pari de stejar, împletit din nuiele sau din lețuri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
coceau pe vatra sură două turte în cenușă,/ Un papuc e într-o grindă, celălalt e după ușă,/ Prin gunoi se primblă iute legănată o rățușcă/ Și pe-un țol orăcăește un cucoș închis în cușcă;/ Hârâe-n colț colbăită noduros râșnița veche,/ În cotlon toarce motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac/ Arde-n candelă-o lumină cât un sâmbure de mac147. La fel sunt creionate amănunte din decorul pe care și-l alcătuiseră frații în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în colibă și pe capătu-unei laiți,/ Lumina cu mucul negru într-un hârb un roș opaiț;/ Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă,/ Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă;/ Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche,/ În cotlon torcea motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac/ Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac;/ Pe-a icoanei policioară, busuioc și mint-uscată/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cum să iasă prea prost. Mătură gunoiul, renunțând la partea aceea din rețetă și presărând pur și simplu piper măcinat deasupra raței (întrebându-se de ce rețeta indicase o procedură atât de complicată când toată lumea avea mai mult ca sigur o râșniță de piper). Felurile astea de mâncare, cel puțin unele dintre ele, erau mult prea pretențioase, se gândi ea, amintindu-și să-i cumpere mamei sale un set nou de pistil cu mojar. Când rața fu pregătită și băgată la cuptor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ia te uită ce frumusețe ! exclamă Jean-Claude când dă cu ochii de el. o adevărată operă de artă ! Spune și tu, ce ar mai fi viața fărĂ un strop de joie de vivre ? — Poivre ? mă Întreabă discret chelnerul, așteptând cu râșnița de piper În aer. Paharele au fost umplute pentru a doua oară cu cel mai scump Cabernet Sauvignon din lista de vinuri. — Trebuie să Înveți să apreciezi mai mult micile plăceri ale vieții, mon amour, spune Jean-Claude ridicând paharul. la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
practică, în plus, croitoria și cos obiecte de artizanat. Gheorghe Neculai, Chirica Petru Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în lemn. între fierari sunt semnalați Butnaru Ionel și Gache Mihai. La Râșnița sunt bune țesătoare Duduman Maria, Spiridon Maria, Dosoftei Elena, care confecționează și plapume, Duduman Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și Norvegiei, din faza „play-off“ a Campionatului Mondial, se va juca la Sala Polivalentă „Ioan Kunst Ghermănescu“ din București, duminică, 11 iunie, de la ora 11, returul fiind programat o săptămână mai târziu, la Stavenger. Iată lotul convocat de antrenorii Lucian Râșniță și Nicolae Munteanu: Ionuț Stănescu, Ștefan Laufceag, Florin Dragomir, Mihai Timofte, George Buricea, Alin Șania, Florin Nicolae, Marius Novanc, Marian Cozma, Marius Stavrositu, Leonard Bibirig, Viorel Mazilu, Rareș Jurcă, Laurențiu Toma, Ionuț Georgescu, Valentin Ghionea, Eremia Pârâianu și Adrian Petrea
Agenda2006-23-06-Sport () [Corola-journal/Journalistic/285040_a_286369]
-
Acestuia, își găsește și ea echivalentul de întuneric, într-un parcurs care, prin suprimarea laturii spirituale din om și prin anihilarea cerescului din sufletul acestuia, duce spre „eliberarea” de ochiul haric, spre închiderea vederii sufletului și reducerea omului la o râșniță de mistuit pâine. Într-o batjocorire delirantă a supunerii Dumnezeului-Fiul față de Dumnezeu-Tatăl, viitoarea omenire, proiectată de bătrânul de nouăzeci de ani și destinată tuturor generațiilor nenăscute, va cunoaște și va accepta supunerea oarbă față de împărțitorii de pâine, trăind într-o
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
și o înfrângere. l Selecționata masculină de handbal a României va efectua un stagiu de pregătire în Iordania, în vederea dublei manșe cu formația Serbiei și Muntenegru, din faza „play-off“ a C.E. Între 15-22 martie, elevii antrenorilor Petre Ivănescu și Lucian Râșniță vor disputa mai multe meciuri cu reprezentativele Qatarului, Iordaniei, Siriei și Kuwaitului. l Între 11-13 martie se va desfășura etapa a teia a C.M. de raliuri, dotată cu Marele Premiu al Mexicului. După două întreceri, din plutonul fruntaș al clasamentului
Agenda2005-11-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283490_a_284819]
-
00: Olanda - Turcia; ora 19,00: România - Italia. Duminică, 27 noiembrie, ora 10,00: Italia - Olanda; ora 12,00: România - Turcia. Meciurile selecționatei României vor fi transmise în direct de TV Sport. Selecționata țării noastre este pregătită de antrenorii Lucian Râșniță și Nicolae Munteanu, care au la dispoziție următorul lot de jucători: Stănescu, Popescu, Timofte, Stavrositu, Toma, Nicolae, Săulescu, Iacob (toți H.C.M. Constanța), Bârză, Ghionea, Jurcă, Bibirig, Cozma (Dinamo Baumit București), A. Șania, Novanc (Steaua București), Georgescu (Uztel Ploiești), Filip ( H.C.
Agenda2005-48-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284436_a_285765]