1,055 matches
-
restaurantul, rochia și apartamentul. Dumnezeu să facă bine să-mi aducă un mire”, spune Mishal, care decide să lase totul în voia divinității atunci cand mirele o părăsește cu o lună înainte de nuntă, în Căsătorie cu obstacole/ Through the Wall (r. Râma Burshtein). Rolul i-a adus lui Noa Koler premiul pentru Cea mai bună actriță la Premiile Academiei de Film Israeliene. Despre trup și suflet Pierduți în Paris/ Paris Pieds Nus (r. Fiona Gordon și Dominique Abel) e povestea haotică și
Începe TIFF. Clujul devine capitala filmului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105447_a_106739]
-
publicat în Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015. Să știi că-mi este teamă de lumină De-ntuneric,mama , si de gand Aâtea păsări calme în grădina Mi -au însemnat tăcerile tăcând. Mi-aprinde-amintirea ușoară scânteie Și luminează-o clipă râma de argint Acolo zâmbește steaua mea femeie- Mama,e regină-n răi cu îngeri tivit. Cât a trecut ..doar șase ani de-atunci Când la căpătai ți-am pus un sfeșnic Cu flori în mână te caut printre cruci Și
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
am ajuns în larg, am aruncat ancora și cele patru volte, câte două de fiecare bord[ Bord =marginea din stânga sau din dreapta a unei ambarcațiuni (DEX). ], în cârligele cărora am așezat cu grijă bucăți mici de pipotă proaspătă de pasăre, sau râme negre de baltă. Fiecare pescar a ancorat acolo unde credea că va da peste un loc plin cu pește, dar nu întotdeauna se întâmpla așa, din cauza curenților schimbători, care te purtau mereu pe alt traseu. În timp ce ajungeam pe poziție, noaptea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423314155.html [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
Și pe lașî îi lași prin lume... Oamenii-i strivesc pe oameni Și de vii îi vâră-n groapă, Iar Tu, Doamne, îi exameni Și închizi și-a doua pleoapă... Oamenii distrug pe oameni Ca pe muște și ca pe râme, Iar Tu, Doamne, îi exameni, Și permiți să îi sfărâme... Oamenii ucid pe oameni Săvârșind violuri, crime, Iar Tu, Doamne, îi exameni Și accepți a lor cruzime... Poate pentru că le sameni...! (14.05. 2015; va găsi loc în viitorul volum
POATE PENTRU CĂ LE SAMENI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1431585465.html [Corola-blog/BlogPost/360520_a_361849]
-
psihoză ori patologie, dintre realism și suprarealism. Un veritabil teatru de idei, straniu, încărcat de simboluri abstracte, devenite personaje: umbra supremă, Cel care trăiește în umbră, prizonierul umbrei, durerea paradisului pierdut, umbra dulapului, umbra sicriului de lemn, merele, păianjenul, musca-victimă, râmele, șerpii, ploile, florile care se ofilesc imediat la atingere, ș.a. Personajele, cu nume - și ele nedefinite, nu poți ști după nume dacă sunt bărbați sau femei, - Malu, Sera, Soare, Cărare - intră în conversație cu umbrele, cu merele, cu păianjenul casei
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
lipsit de dragostea mamei, mai târziu boschetar, atunci când întâlnește în cale dragostea. Și această piesă are la final un scurt Synopsis în care autoarea explică mesajul piesei. O altă piesă, cu titlu nu prea estetic, ba chiar provocând oarecare oroare, “Râme, melci, viermi, șerpi” - cu alte cuvinte, târâtoare. Are, de asemenea, personaje nenumite: Tânărul X, Bătrânul X, Vecinul X, Doctorul X. Acest procedeu, de a numi personajele cu X, indică faptul că oricine poate fi în locul lor, onomastica nu contează, de vreme ce
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
i se poate întâmpla să aibă o fobie, să se teamă de ceva, stare pe care și-o înfruntă cu multe eforturi. De data aceasta, personajul principal, Tânărul X, are o altă fobie: se teme de târâtoare, în special de râme, care vin, o dată cu ploile. Încă din copilărie are această problemă stranie. Teama de târâtoare este pentru Tânărul X, teama de sine însuși: “Tânărul X: Mi-e teamă de râme. Mi-e teamă de pământ. Mi-e teamă de mine însumi
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
are o altă fobie: se teme de târâtoare, în special de râme, care vin, o dată cu ploile. Încă din copilărie are această problemă stranie. Teama de târâtoare este pentru Tânărul X, teama de sine însuși: “Tânărul X: Mi-e teamă de râme. Mi-e teamă de pământ. Mi-e teamă de mine însumi. Mi-e teamă de tot ceea ce se târăște”. Teama de sine, începută la cea dintâi cădere, pe când învăța să facă primii pași. Această teamă de cădere a dus, inevitabil
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
la cea dintâi cădere, pe când învăța să facă primii pași. Această teamă de cădere a dus, inevitabil la teama de a mai face pași. Astfel a început să se târască. Autoarea pune față în față aceste două tipologii: oameni și râme. Sunt unii care exploatează anumite fobii ale oamenilor și le sporesc efectul. Psihologic vorbind, toate aceste fobii au un substrat adânc, aflat în copilărie. Ca și Bujor Florian care ucisese patru gladiole când era mic, și Tânărul X tăiase în
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
care exploatează anumite fobii ale oamenilor și le sporesc efectul. Psihologic vorbind, toate aceste fobii au un substrat adânc, aflat în copilărie. Ca și Bujor Florian care ucisese patru gladiole când era mic, și Tânărul X tăiase în copilărie o râmă cu sapa. Convingerea că râmele vor invada odaia și chiar și trupul lui, devine obsesie. În Actul II, se schimbă cadrul și scena se desfășoară în grădină, după ploaie. Mergând după fructe de zmeură, Bătrânul X își descoperă fobia față de
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
oamenilor și le sporesc efectul. Psihologic vorbind, toate aceste fobii au un substrat adânc, aflat în copilărie. Ca și Bujor Florian care ucisese patru gladiole când era mic, și Tânărul X tăiase în copilărie o râmă cu sapa. Convingerea că râmele vor invada odaia și chiar și trupul lui, devine obsesie. În Actul II, se schimbă cadrul și scena se desfășoară în grădină, după ploaie. Mergând după fructe de zmeură, Bătrânul X își descoperă fobia față de melci. “Mereu mi-a plăcut
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
calcaroasă”. Interesant de remarcat că și Tânărul X și Bătrânul X, dau acestor târâtoare însușiri antropomorfice. Târâtoarele sunt perseverente și par a avea un singur gând: să invadeze totul. De aici și teama celor doi care se văd cotropiți de râme și melci. Situația devine hilară până când apare Vecinul X, care-l așează într-o roabă pe Bătrânul X, ca să-l ducă la doctor, să-i salveze piciorul înțepenit. Vecinul are și el fobia lui. Tânărul X se vede chiar metamorfozat
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
încă de cu seară, patru undițe, două pentru Unchiul Victor și câte una pentru fiecare băiat, o geantă mare, maronie, în care unchiul își ținea comorile de pescar amator, o pungă cu o roată mare de mămăligă, o cutie cu râme, un pahar de plastic cu capac, plin cu viermi de carne, și, bineînțeles, geanta în care mătușa pregătise mâncare pentru cei trei „bărbați”. Florin, care avea deja șapte ani, sărise în picioare de îndată ce unchiul răcnise „Soldați! Scu-la-reeeaaa!” Sorin, care abia
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422779997.html [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
de pasăre se găsește ușor în magazine, însă nu întotdeauna-i bună. Ori este deja albită și guvidul n-o mai bagă în seamă, ori vânzătorul îți oferă mai mult inimioare și cad repede din cârlig, când le tai bucățele. Râma neagră este cea mai bună, dar ca să o scoți este mai greu decât munca în ocnă și nu se găsește peste tot, ci doar în anumite bălți. În ziua pe care încerc să o descriu, trăgeam singur la rame pentru că
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406440499.html [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
Dar după o jumătate de oră, am ajuns destul de departe de mal, spre nord, acolo unde Venus era mai aproape decât Saturn. Bătrânul a aruncat ancora și am început pescuitul. Mergea bine. Guvidul trăgea nervos de momeală, iar eu aveam râmă neagră,plăcerea lui, după pipota proaspătă de un roșu carmin, mai ales dacă este de la pasărea de țară, de rață, curcan sau gâscă. Dar valurile se accentuau din ce în ce mai tare. Nu mă deranja mărimea lor, ajunsă la un metru înălțime, ci
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406440499.html [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
astfel, la o mai bună salarizare a oamenilor săi, pentru lucrările executate. Așa ne-am înprietenit. Acum avea sarcina să pregătească mămăliga pentru momeală, amestecată cu șofran, esență de vanilie și albuș de ou, iar eu să fac rost de râme roșii, negre și coropișnițe. De comun acord, ne-am făcut aprovizionarea la magazinele alimentare, cu tot felul de conserve, inclusiv din pește. Sigur că în acest domeniu, cel mai important lucru era să fii aprovizionat cu votcă și bere, iar
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423060484.html [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
redus unele, ele s-au completat cu altele. In jarul focului am ars toate gunoaiele, adunate din zona noastră de activitate și cum nu mai aveam chef de pescuit noaptea, am lăsat câte o lansetă în apă cu buchete de râme până la ora culcării. Știind că ne așteaptă un drum obositor, cu multe ore pe apă, pe calea ferată și prin gări, ne-am culcat devreme, să fim la ora șase în picioare. Drumul de întoarcere a fost mai monoton decât
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423060484.html [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > STÂNGĂCII Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1244 din 28 mai 2014 Toate Articolele Autorului STÂNGĂCII O râmă-și croiește drum printre frunze urmată de-un melc, codobelc... În sfârșit ploaia s-a oprit și soarele pripește nefiresc, ponciș se uită un nor, cu siguranță se va răzbuna curând... și dacă stai să te gândești lumea-i o
STÂNGĂCII de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1401291474.html [Corola-blog/BlogPost/350582_a_351911]
-
Sugrumat, mecanismul slăbit se dereglă. Repeta continuu: ”Răbdare, răbdare, răbdare...” ” Draga maichii, când nu mai zărești nici o cale, mergi înainte!” „Da, mămuco, ce înțeleaptă ești!”... Mergea, orbecăia și se poticnea. Fiecare pas o epuiza și s-ar fi târât ca râma, numai să nu renunțe: Tot înainte!, ’nainte, ’nainte...” Și totuși, un gând a răzbit-o: ”Singurătate și moarte, asta urmează? Va capitula și basta! Doamne, va fi sfârșitul poveștii, dar dacă mor, unde merg?” Ca într-un film cu final
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_suciu_1438610553.html [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
un volum de proze ritmate. Și despre Legile naturale ale apariției și dezvoltării speciilor și plantelor, autorul găsește gânduri potrivite, nu lipsite de logică și ușor de înțeles: „Lângă pomișorii strâmbi trebuie așezați țăruși drepți”, “Dacă ți-e milă de râme, n-ai să poți săpa pământul”; - rezultat al observației amănunțite a împrejurului. Dar acest lucru nu înseamnă să treci indiferent printre lucruri, cu gândul doar la ale tale, ci presupune acel gen de generozitate, care te face să te apleci
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493971216.html [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
De la 42 de grame, cât are în medie când iese din ou, poate ajunge în nici 40 de zile la 2,3-2,4 kilograme. Afară, într‑o gospodărie cu coteț și curte în care să fugă și să scurme după râme, abia dacă ar ajunge la un kilogram, unu și jumătate. Fiindcă lumea nu îi e controlată, nici hrănit cu furaje combinate n‑ar ține ritmul. Timpul înseamnă costuri. Acum, un kilogram de pui grill vândut în magazin cu 9,5
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
carne de la animale „fericite”. Nu știu ce înseamnă fericirea pentru un pui. Ghidul crescătorului vorbește despre „libertate”, o traduce ca lipsa principalilor factori de stres. A trăit ferit, dar și fără s‑o zbughească dimineața afară, fără să scurme în pământ după râme, fără să se încălzească la soare. Nu știu cât aș plăti ca să primească mai mult; probabil o măsură e nostalgia pentru un timp pe care nici eu nu l‑am trăit, când oamenii se trezeau odată cu găinile și erau mai liberi. Am
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
Articolele Autorului Azi, la școala din coteț, Cocoșel, profesor tare, îl ridică în picioare pe Ciuf-Mic, un pui isteț: -Ce-ai vrea să fii când crești mare? -Nu știu dacă e firesc să nu vreau ceva anume, aș putea să caut râme sau cuiburi să construiesc dar, zău, tare greu îmi vine chiar acum să hotărăsc! - Nu e nici o tragedie să nu poți decide-acum, dar, ca să aleagă un drum, puiul trebuie să știe pân-la urmă, cum-necum, să citească și să scrie! Referință
LA ŞCOALĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1470364477.html [Corola-blog/BlogPost/379179_a_380508]
-
aceasta fiind tehnica noastră „avansată” de pescuit. Când am ajuns în larg, am aruncat ancora și cele patru volte, câte două de fiecare bord[iii], în cârligele cărora am așezat cu grijă bucăți mici de pipotă proaspătă de pasăre, sau râme negre de baltă. Fiecare pescar a ancorat acolo unde credea că va da peste un loc plin cu pește, dar nu întotdeauna se întâmpla așa, din cauza curenților schimbători, care te purtau mereu pe alt traseu. În timp ce ajungeam pe poziție, noaptea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400177519.html [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită prin grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească de culcare. A mâncat ceva în fugă, nu prea avea poftă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]