743 matches
-
aparte, ca și cum el, spațiul acela artistic, s-ar fi născut pentru prima dată atunci. Plecată la început de secol XX din urbea ei natală, un orășel de provincie (altădată capitală de județ) de pe malul stâng al râului cu același nume, Râmnicul Sărat, FLORICA CRISTOFOREANU avea să devină în scurtă vreme un interpret de operă deosebit de important în perimetrul cultural românesc privit în ansamblul său. Devenită întâia prim-solistă a Teatrului de Operetă din București, marea noastră artistă a debutat cu un
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
interpret de operă deosebit de important în perimetrul cultural românesc privit în ansamblul său. Devenită întâia prim-solistă a Teatrului de Operetă din București, marea noastră artistă a debutat cu un scurt recital vocal în chiar mica sa localitate de proveniență, Râmnicul Sărat, la începutul anului 1907, an în toamna căruia destinul a împins-o cu hotărâre direct pe impresionanta scenă a Ateneului Român, în fața unui extrem de exigent public bucureștean. La puțină vreme după acest început plin de succes în arta lirică
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
spus că prima mea intersectare culturală cu cântul FLORICĂI CRISTOFOREANU s-a produs pe la vârsta de 8-9 ani, în școala primară, în urma unei vizite cu colegii de clasă și învățătoarea, dna Rusu Lucreția, la Muzeul din orașul meu de baștină, Râmnicul Sărat. Ei bine, acolo, în atmosfera ce mi se părea destul de solemnă atunci, existența unui disc învechit de vinil, din ființa căruia răzbătea cu greutate în liniștea sălii sunetul hârâit al unei partituri muzicale clasice, mi-a marcat pentru totdeauna
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
89, arterei situate perpendicular pe strada unde eu am văzut lumina zilei cu ceva timp în urmă i s-a modificat numele din „23 August” în „FLORICA CRISTOFOREANU”. Iarăși am tresărit de o emoție stranie. Apoi, Casa de Cultură din Râmnicul Sărat a căpătat din anul 1996 numele marii noastre cântărețe lirice, iar zilele trecute am văzut - și salut în mod deosebit acest fapt remarcabil - că s-a hotărât de către Consiliul Local al urbei natale a interpretei, Râmnicul Sărat, constituirea Centrului
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
de Cultură din Râmnicul Sărat a căpătat din anul 1996 numele marii noastre cântărețe lirice, iar zilele trecute am văzut - și salut în mod deosebit acest fapt remarcabil - că s-a hotărât de către Consiliul Local al urbei natale a interpretei, Râmnicul Sărat, constituirea Centrului Cultural „FLORICA CRISTOFOREANU”, un prilej aparte pentru ca acest orășel de tranzit poziționat în nord-estul extrem al Bărăganului românesc, ce face legătura între Muntenia și Moldova, să devină un veritabil focar de cultură prin manifestările sale diverse, inclusiv
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
română“, (Rep. Moldova), „Miorița noastră“, (New York), „Orizont creștin“, (Illinois-Chicago), „Eminescu“, „Vrerea“, (Timișoara) „Provincia Corvina“, (Hunedoara), „Buletin de Arad“, „Aradul Cultural“, „Curierul Aradului“, „Observator arădean“, „Viața de pretutindeni“, (Arad), „Familia“, (Petrovasâla-Iugoslavia), ș.a. Premii obținute: 1974, „Nicolae Labiș“, Suceava; 1977, „Nicolae Bălcescu“, Râmnicul Vâlcea; 1997, „Panait Cerna“, Tulcea; 1981, „Gheorghe Șincai“, București; 1983, „Lucian Blaga“, Sebeș-Alba; 1995, „Aron Cotruș“, Arad; 1997, Premiul I la Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice“, Uzdin-Iugoslavia, pentru volumul „Cuvântul nu stă la vamă”; 2000, „Avram Iancu- permanența
NEVOIA DE A ROSTI CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355010_a_356339]
-
lei, pentru satele sub 50 de familii. În ceea ce privește pregătirea învățătorilor, atât V.Boerescu cât și I.Maiorescu, în calitatea lor de directori ai Eforiei Înstrucțiunii Publice, propusesră înființarea de noi școli. Se preconiza înființarea de școli normale la București, Buzău, Râmnic și Argeș. Pregătirea învățătorilor rămăsese în grija inspectorilor școlilor sătești. La Rucăr, Constantin Georgescu rămăsese învățător până în iunie 1859. El a fost înlocuit cu Ioan D. Petrescu care dovedise atâtea calități didactice și o bună pregătire. De la această dată și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
rând, suntem strigați nominalizații premiilor speciale. Se înmânează diploma și câte două exemplare din cartea : „Dar” Antologia Festivalului. Mă uit la cei din jurul meu, recapitulez fără să vreau , ca un film în reluare, cum am scris primele poezii, aici la Râmnic. Într-o dimineață de toamnă, o colegă îmi spune: „Te așteaptă doamna profesoară de română Vintilă cu caietul de poezii!” Nu știu cine „m-a pârât ” atunci. Așa am ajuns să îmi recit prima poezie pe scena liceului, cu ochii împăienjeniți de
CARTEA CU PRIETENI XXXXI- TEO CABEL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355219_a_356548]
-
Victor Frunză” -„Cu traista de basme prin lume” proză; Marin Trașcă (Spania) -Premiul „Alexandru Sihleanu”-„El descondosido”-proză; Mircea Dinutz- Premiul „Dumitru Pricop” - „Anamneze necesare” - critică; Florentina Loredana Dalian-Premiul „ Mircea Micu” - „A unsprezecea poruncă”-proză; Mircea V. Homescu- Premiul „Slam Râmnic”- „Aggregator”-eseuri; Nicoleta Milea -Premiul „Octavian Moșescu”- „Ecoul tăcerii-epifanii stelare”-versuri. Ascultând fiecare premiat te cuplezi tot mai mult la priza reușitei,a succesului, a valorii. Poeți fără poezie nu se poate! Au recitat din creația proprie Cornelia Savu și
CARTEA CU PRIETENI XXXXI- TEO CABEL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355219_a_356548]
-
multe documente rucărene ca cel din: 15 februarie 1783; 20 mai 1786; 26 mai 1786;1787. Din alte însemnări făcute pe cărți ale bisericii aflăm că la această școală au funcționat și alți dascăli. Astfel, pe o Cazanie, tipărită la Râmnic în anul 1792,Nițu sin(fiul) lui Ezechil Enescu scria: "Precum să se știe când am fost eu Nițu sin Ezechil Enescu dacăl la Rucăr, în cursul anilor de la Adam 7302(1794)". Alături de el, tot pe această carte semnează Nițu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > RÂMNICUL SĂRAT Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Râmnicul sărat Bate vântul Bate, bate Continente ne desparte Continente de amintiri Continente de iubiri Vino tu să le desparți Fiecăruia să împarți
RÂMNICUL SĂRAT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368828_a_370157]
-
Taie-mi zborul dintre aripi Lasă vântul să m adie Fă-mă un pom pe o câmpie Boabă neculeasă în vie Să rămân ce am fost odată Lins de umbre Foc nestins fără de vatră De anghel zamfir dan Referință Bibliografică: Râmnicul sărat / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
RÂMNICUL SĂRAT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368828_a_370157]
-
Stan și de epigramistul Constantin Tudorache. Violonistul Lucian Duță de la Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești a interpretat „Balada” lui Ciprian Porumbescu. Bogdan Stoicescu a prezentat revista Bibliotecii „Nicolae Iorga” din Ploiești, care a fost fondată în 1921, de către Dumitru Munteanu Râmnic. A avut mai multe întreruperi. După 1990 a apărut în circuit interior și de când la conducerea Bilbiotecii se află director Mihaela Radu a apărut seria nouă, ajunsă la numărul 4, în care se află și articolul „Înmormântarea lui Eminescu”, din
SERATELE 'MIHAI EMINESCU, JURNALISTUL', IUNIE, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369039_a_370368]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > COSTEA MARINOIU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Costea Marinoiu Istoria cărții vâlcene-școala de la Râmnic 17o5-1830 Cărturarul vâlcean, promotorul cultural și scriitorul Costea Marinoiu este din nou în librării cu un studiu intitulat Istoria cărții vâlcene-școala de la Râmnic(1705-1830), apărut la Editura Offsetcolor, Rm.Vâlcea, 2008.Carte primită cu dedicația: Domnului Al.Florin Țene,în
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Costea Marinoiu Istoria cărții vâlcene-școala de la Râmnic 17o5-1830 Cărturarul vâlcean, promotorul cultural și scriitorul Costea Marinoiu este din nou în librării cu un studiu intitulat Istoria cărții vâlcene-școala de la Râmnic(1705-1830), apărut la Editura Offsetcolor, Rm.Vâlcea, 2008.Carte primită cu dedicația: Domnului Al.Florin Țene,în semn de prețuire pentru nobila activitate ce o desfășurați pe ogorul culturii românești.Cu respect, Costea Marinoiu,20 februarie 2009, Rm.Vâlcea.Am
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
ținută spirituală, organizată, printre alții,și de acest inimos scriitor în colaborare cu Forumul Cultural al Râmnicului și Biblioteca Județeană Vâlcea Antim Ivireanu, dedicată unui alt scriitor vâlcean , Petre Petria. Cartea, de care facem vorbire, structurată în nouă capitole:Predoslovie, Râmnic,veche tiparniță românească, Școala de la Râmnic, Cărturarii, Literatura,Tezaur de înțelepciune,Circulația cărților,Catalogul cărților tipărite la Râmnic(1705-1830) și Bibliografie selectivă, se constituie în tabloul focului sacru al cărții ce arde pe meleagurile vâlcene de mai multe secole pentru
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
de acest inimos scriitor în colaborare cu Forumul Cultural al Râmnicului și Biblioteca Județeană Vâlcea Antim Ivireanu, dedicată unui alt scriitor vâlcean , Petre Petria. Cartea, de care facem vorbire, structurată în nouă capitole:Predoslovie, Râmnic,veche tiparniță românească, Școala de la Râmnic, Cărturarii, Literatura,Tezaur de înțelepciune,Circulația cărților,Catalogul cărților tipărite la Râmnic(1705-1830) și Bibliografie selectivă, se constituie în tabloul focului sacru al cărții ce arde pe meleagurile vâlcene de mai multe secole pentru iluminarea neamului ,cum frumos scrie autorul
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
Biblioteca Județeană Vâlcea Antim Ivireanu, dedicată unui alt scriitor vâlcean , Petre Petria. Cartea, de care facem vorbire, structurată în nouă capitole:Predoslovie, Râmnic,veche tiparniță românească, Școala de la Râmnic, Cărturarii, Literatura,Tezaur de înțelepciune,Circulația cărților,Catalogul cărților tipărite la Râmnic(1705-1830) și Bibliografie selectivă, se constituie în tabloul focului sacru al cărții ce arde pe meleagurile vâlcene de mai multe secole pentru iluminarea neamului ,cum frumos scrie autorul în Predoslovie. Descoperim la autor rigoarea și precizia cercetătorului,inteligența disociativă,de
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
în Istoria învățământului din Oltenia,Editura Scrisul Românesc,1977, p.70. Domnitor ce a studiat și primit învățătură de carte la Mănăstirea Bistrița a Craioveștilor,din ținutul Vâlcii. O premieră în literatura veche de la noi este apariție eseului practicat la Râmnic cu oarecare succes în Predosloviile Mineilor lui Chesarie și Filaret, între anii 1776-1780.Aceste lucrări se disting prin calitățile literare.Alexandru Duțu cercetător caracterizat de o finețe a observației scrie în Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII,p.133
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
disting prin calitățile literare.Alexandru Duțu cercetător caracterizat de o finețe a observației scrie în Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII,p.133, că tema centrală aleasă de Chesarie este evoluția istoriei și timpului. Cărțile scrise și tipărite la Râmnic,s-au în zona acestui ținut,au fost răspândite pe întreg teritoriu Principatelor Române.Acest adevăr este înserat în Evanghelierul din 1746:”nu numai în țara măriei tale ci în toate țările și ținuturile ce vorbesc limba românească...cu care
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
care să se lumineze nu numai o seamă de norod,ci toată pravoslovia.”(„Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval” de Octavian Schiau,Editura Dacia, 1978, p.81).Autorul specivică,faptul că mai bine de jumătate din cărțile tipărite la Râmnic pe parcursul secolului XVIII au fost distribuite în transilvania.Barbu Theodorescu scria că Ardealul devenise o adevărată comoară de cărți râmnicene. Seriozitatea, documentația,acribia cu care au fost scoase la lumină hrisoavele vechi, modul de interpretare, face din Costea Marinoiu un
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat, unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul bisericii
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Făcând analogie cu situația analizei pentru întreg județul Mehedinți pentru sec. al XVIII-lea considerăm că centrul tipografic dominant și la Cerneți a fost Râmnicul, iar pentru sec al XIX-lea Bucureștiul și Buda , insă majoritastea cărților mai vechi de la Râmnic s-au distrus sau piedut în condițiile amintite . Însăși așezarea geografică vulnerabilă a Cernețiului și faptul că era reședința de județ au cauzat menținerea îndelungată a instabilității politice și militare, ceea ce de asemenea în mare măsură a contribuit la pierderea
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
în școala grecească ce se preconiza să funcționeze în incinta bisericii . Din însemnări s-a putut stabili că Bisericii Adormirea Maicii Domnului(Piatră Albă) au aparținut în jur de zece cărți cu anul de aparaiție între 1760-1856, tipărite cele mai multe la Râmnic, București și una la Blaj( vezi (anexă 2). Cercetarea acestui fond de carte a relevat faptul că că unele exemplare erau utilizate la săvărțirea cultului la mai multe biserici, ele fiind temporar împrumutate de la o biserică la alta.( vezi anexă
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > LIGYA DIACONESCU - INTERVIU CU ÎNALT PREASFINȚITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI Autor: Ligya Diaconescu Publicat în: Ediția nr. 432 din 07 martie 2012 Toate Articolele Autorului Reporter: Înalt Preasfinția Voastră , am venit astăzi în vizită la domnia voastră și v-am prezentat „Antologia Scriitorilor Români Contemporani din Întreaga Lume, STARPRESS 2011", în
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]