2,475 matches
-
În neștire. Aceasta era casa În care crescuse? Acestea erau odăile prin care trebăluia mama lui blândă, frământând pâine ori clădind pernele una peste alta? Acesta era șopronul În care tata bătea coasa și le punea pe toate În bună rânduială? Aceasta era grădina? Ilie se schimbase. Era acum un om bun. Ajuta pe văduve, miluia pe copii și făcea numai fapte bune. Era prezent peste tot: la moară, la pădure, la secerat, peste tot unde oamenii aveau nevoie de ajutor
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
crească. Femeia aceea era așa de vrednică, de harnică și pricepută În toate cele, că boieroaica o Îndrăgi atât de mult și o luă să facă treburile În casă. Unde punea ea mâna, era minunea lui Dumnezeu.Toate erau În rânduială, odăile străluceau de curățenie, cămara era plină cu murături și boieroaica nu avea de ce se plange. Anii au trecut repejor așa cum trec norii pe cer, femeia a Îmbătrânit, iar Ion se făcu flăcau. Și nu orice flăcău, ci unul chipes
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Familia are datoria de a merge de 40 de ori la biserică la slujbe cu parastas (o farfurie cu plăcinte sau cozonac, colivă, fructe) și o sticlă cu vin - pausul pentru pomenire. Se crede că dacă cei rămași nu poartă rânduieli mortului, acesta „își ia singur”, adică familia pățește necazuri. Acest ceremonial este respectat cu strictețe în zona noastră. OBICEIURI DE-A LUNGUL ANULUI Dintre obiceiurile de-a lungul anului, cele mai bine păstrate sunt obiceiurile de iarnă, de la Sf. Nicolae
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
însăși - recent îmbogățită cu 33 de deputați de-ai noștri, 32 de cavaleri și o jună - nu simți rușinea urcându-ți în obraz, remușcarea mușcându-ți hălci de conștiință, vina copleșindu-te? Ce fel de om ești, care ne strici rânduiala tuturor celorlalți? Nici n-a lovit bine criza și ai și dezertat din rândurile noastre, ale superconsumatorilor genetic modificați. Visezi la epoca de patriarhală liniște a bunicilor. Habar n-ai ce crize vor mai fi fost pe atunci. Ne informa
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
bun cunoscător de greacă și latină. (E vorba, scrie Nicolae Steinhardt, de fostul director de cabinet al lui Mihai/Ică Antonescu, Emanuel Vidrașcu - n.n.) Doi deținuți au trecut în dreptul vizetei s-o astupe, eu am rostit cele de cuviință, după rânduială - "Se botează robul lui Dumnezeu Nicolae în numele Tatălui - Amin, și al Fiului, Amin, și al Sfântului Duh, Amin" -, el și-a făcut semnul crucii, i-am turnat pe cap și pe umeri apă dintr-o căniță, apoi s-a spovedit
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
alții pe cealaltă, și în politică a fi de dreapta sau de stânga ține de factori imponderabili. în mare, sunt de dreapta tradiționaliștii, din cetele adoratorilor trecutului mirifico-edenic, cei legați de țara profundă, dinafara timpului, totuși cândva înzestrată cu admirabile rânduieli, de o organicitate astăzi pierdută. Sunt de dreapta, dar ceva mai sus, cei ce-l consideră pe individ factor determinant al istoriei, prin efectul personalității, cei care jură pe elite, ca garante morale ale colectivității și generatoare de cultură/civilizație
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
îi este dat, ideea este modelul imitat de sculptor, scopul este ceea ce îl împinge să o facă, rezultatul este statuia însăși. Chiar și universul, după Platon, are toate aceste elemente: artizanul, adică zeul; substratul, adică materia; forma, adică aspectul și rînduiala lumii pe care o avem sub ochi; modelul, după care zeul a creat o operă atît de măreață și de frumoasă; scopul pentru care a creat-o." (p. 204) O viziunie așadar finalistă potrivit căreia lumea are un sens și
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
al vieții mele, într-o singură vară. Amintirea lor ar fi rămas poate îngropată în pământul în care mă voi întoarce, dacă retrăindu-le cu mintea mea de acum, nu mi s-ar fi părut că descopăr în ele trainică rânduială și ascunse înțelesuri". Și într-adevăr, cum vom vedea numaidecât, câte întâmplări, tot atâtea înțelesuri și constatări. Să-l lăsăm, însă, pe el să ni le comunice și să ni le deslușească, în adevărate perle lucind în negura vremurilor. A
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
transport adecvate, „astăzi, ca și acum o mie de ani”. Scriitorul comentează pe scurt: „Asta era: țară bogată, prost alcătuită și rău guvernată”. Sau, mai plastic, se poate face apel la vorba populară: Bună țară, rea tocmeală Hât-o-n cur de rânduială! Așadar, resursele naturale, fie ele și bogate, nu sunt suficiente. (Voi reveni ulterior la această idee: una dintre cele mai importante caracteristici ale aranjamentelor instituționale din societatea românească - nu doar a celor tradiționale - era aceea că aveau ca asumpție bogăția
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
pentru așa ceva. P. Istrati atrage atenția asupra faptului că modul în care e guvernată țara stă la originea acestei situații de furnizare precară, în cantități mult sub cele necesare, a bunurilor publice. Ceea ce lipsește este capacitatea statului de a crea rânduielile necesare (aș zice acum: instituțiile necesare) pentru ca bunul public să poată fi furnizat. Un alt exemplu: știm cu toții că decenii de-a rândul a funcționat sistemul călătoriei „cu nașul”. Nu îți cumpărai bilet de tren, dar mituiai cu o sumă
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
muntele Mușa, rămân două sate fără munte (Stahl, 1998, vol. I, p. 144). Argumentul constituțional al confederației împotriva satului Poiana: „Aciastă alcătuire ce s-a făcut de noi răzășii din toată Vrancea nu se poate strica, fiind făcută prin bună rânduială și mai ales și înaintea cinstitei stărostii” (Stahl, 1998, vol. I, p. 144). Soluția: obștea mare se întrunește pentru a căuta o soluție satisfăcătoare: „Adică noi toți locuitorii din satili ocolului Vrăncii ne-am adunat toati satili la un loc
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de la rău la bine se face cu ușurință, ca de la sine. Nu și invers. Sete Setea de cunoaștere este o trebuință spirituală prețioasă și utilă care trebuie cultivată de timpuriu la copil și amplificată pe parcursul școlarității. Scuturi Cumpătarea și buna rânduială ne apără împotriva risipei și a riscurilor. Lumină Acolo unde domnește lumina înțelepciunii și iubirea de oameni, însăși viața devine o sursă de lumină. Învățătură Învățătura cea mai trainică este aceea pe care o dobândești învățându-i pe alții. Picătură
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
tot astfel ramâne și mormântul Maicii Sale. Cele două morminte rămase goale ne vestesc ca și mormintele noastre vor ramane goale, ca nu vor fi locuri de veci. Maica Domnului este singura persoana dintre sfinții Bisericii Ortodoxe care are o rânduiala liturgică a punerii in mormânt, asemănătoare cu cea a Mântuitorului. Credincioșii care participă la Slujba Vecerniei Adormirii Maicii Domnului cântă imnuri precum Prohodul și Binecuvântările Maicii Domnului, iar Epitaful Maicii Domnului este purtat în procesiune împrejurul locașului de cult, precum
Zi liberă de Sfânta Maria by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/82128_a_83453]
-
a Mântuitorului. Credincioșii care participă la Slujba Vecerniei Adormirii Maicii Domnului cântă imnuri precum Prohodul și Binecuvântările Maicii Domnului, iar Epitaful Maicii Domnului este purtat în procesiune împrejurul locașului de cult, precum este purtat cel al Mântuitorului în Vinerea Mare. Această rânduială nu are menirea de a pune un semn de egalitate între ea și Hristos, ci de a arăta înrudirea cu Fiul ei.
Zi liberă de Sfânta Maria by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/82128_a_83453]
-
rămîn, accesorii discrete, dar lovind cu toată puterea ordinii sociale, umbrela și pălăria stăpînului. Sigur, dacă te depărtezi trei pași de statuie vezi ce va să zică lumea lui Caragiale privită de la (mică) depărtare. O scenă idilică, de vreme veche, în care rînduiala e un passe-partout asortat la orice, în care idealul nu e să-ți schimbi locul pe scară, ci să tragi de pe urma lui maximum de foloase. Instalația" (sic!) cu cățel și obiecte nu are continuare. Nu știm dacă stăpînul ia pălăria
Scriitori de cărți poștale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9643_a_10968]
-
cronicarul fidel al istoriei unei biserici. Vei fi legat de ea prin firele nevăzute ale revelațiilor pe care ți le-a prilejuit și îi vei deveni pînă într-atît de apropiat încît îi vei putea descrie decăderea. Îi vei înregistra declinul rînduielii și scăpătarea autorității, și vei simți cum aerul hieratic de odinioară se preschimbă în răceala unui muzeu stingher și gol, a cărui părăsire nu mai poate fi mascată de fastul întipărit în decorul ei impozant. Cam în acest fel poate
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
de multă vreme în Poetica. Anume aceea care privește justa organizare a elementelor și dimensiunea potrivită. Spunea Aristotel: Ființă sau lucru de orice fel, alcătuit din părți, frumosul, ca să-și merite numele, trebuie nu numai să-și aibă părțile în rînduială, dar să fie și înzestrat cu o anumită mărime. Într-adevăr, frumosul stă în mărime și ordine, ceea ce explică pentru ce o ființă din cale afară de mică n-ar putea fi găsită frumoasă (realizată într-un timp imperceptibil, viziunea ar
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
ar fi putut să-i reteze nasul maiorului printr-un gest absolut necugetat, a Alexandrei Grigorievna, învinuită că ar fi făcut niscavai vrăjitorii ca să-l silească pe maiorul astfel desfigurat să se căsătorească cu fiică-sa și, în general, toată rînduiala unui oraș la locul lui. Doamne Dumnezeule, cine să-și fi vîrît coada - era să zic nasuî - în toată tărășenia asta? Cînd să zic, satana!, mi-am amintit ce am citit cîndva în România literară. O scriere care m-a
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
sau pe stadioane - intrau într-un soi de bizară frenezie. Li se părea că, față de atmosfera sumbră în care erau obișnuiți să trăiască, participă la un eveniment epocal, la un moment astral.“ „Cenaclul a început în curând să semene, prin rânduială și gestică, cu săvârșirea unui ritual: modelul religios pare a fi indispensabil propagandei totalitare când vrea să aibă succes. Poetul nu uita însă niciodată să amintească tuturor celor încântați de ce văd și de ce simt că datorează Conducătorului suprem - care vorbește
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Tușește semnificativ.) LIANA: Poftește, cinstite jupâne Ceaun. CEAUN: Oi pofti, că-i vremea. Acuși se face de prânzișor, și-apoi nici prânzul nu-i departe. Câte-s de făcut... LIANA: Așa este. Arată-ți îndreptările pe săptămâna asta, așa cum cere rânduiala. CEAUN: Da' jupâneasa Ilinca unde-o fi? LIANA: Jupâneasa chelăreasă are treburi în altă parte, așa că astăzi ți-oi slobozi eu de la cămări cele de cuviință. CEAUN: Așa? LIANA: Așa. CEAUN: Tare bine! Apoi ce trebuință mai ai domnia ta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
îndreptări, că le știu eu mai bine decât le-a putea scrie cineva. Să-mi dai doar fila cu pecetea pusă, și-oi însemna eu de-a rândul cele scoase de la cămări și de la beciuri pentru îndestularea mesei Măriei Sale. LIANA: Rânduiala zice altfel. Așa că dumneata, jupâne Ceaun, să-mi pui în față înscrisul cu numărul mesenilor, pe zile, ca să știu eu ce am a scoate din cămările noastre. (Ceaun scoate un înscris lung, din care citește. Pe măsură ce vorbește, Liana notează în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-te, înfățișează-te la cămări și aprinde focurile. Închide condica, iese pe ușa din stânga) CEAUN (pleacă spre ușă): Vai și of! S-arată o vreme de crâșcare, cât va trebui să ne sugem labele ca ursul în bârlog cu asemenea rânduială. (Iese. Se izbește de cineva, face un pas înapoi. Pârjol, dincolo de ușa întredeschisă.) PÂRJOL: Mă iartă de izbitură, frate Ceaun. Da' ce arăți așa plouat, ți s-a afumat mâncarea sau ți s-au ars plăcintele? (Face un pas în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Despre asta, am mai vorbit mai devreme. Totuși, întro discuție mai veche a celor doi, el aproape că fusese constrâns să promită că se va duce, fără excepție sau ezitare, la biserică, așa cum se cuvine, întocmai „după cum știm că este rânduiala din bătrâni”. Peste puține minute, slujba începea. Șerban nu se grăbea, însă, deloc; nu simțea c-ar trebui s-o facă și, în consecință, era degajat... - Dar, haide, totuși, odată!, interveni Victoria. Mișcă-te mai repede, că-i târziu tare
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
să lupte și să rămână statornici în credință, devotați dragostei și curați cu sufletul până la sfârșitul vieții lor.” În cele mai multe cazuri, personajele scrierii sunt oameni simpli, viețuitori în universul rustic, care acționează după datini și obiceiuri statornicite din veac, păzind rânduiala bisericii, urmând calea iubirii creștine. Așa sunt bunica Dosia („Mirosea a sfințenie în odăița ei, locul unde stătea de vorbă cu Dumnezeu”), moș Parfene, („un om care-și avea inima și mâna gata oricând spre a face bine oricui”), moș
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
mașinile de curse din „Formula 1”, după un număr de ture la guvernare, pe circuitul „închis” care se numește „România”, ridicând perdele de fum în aerul deja poluat al democrației, care-și arată frustrant de perpetuu goliciunea sa interioară. Această rânduială neaoșă postrevoluționară este o veritabilă butaforie sau paravan al promiscuității morale, pentru satisfacerea unor vanități și orgolii meschine, din spatele cărora vituperează în opoziția ranchiunoasă, cu expresii vulgare de genul „ciocul mic”, „sula-n coaste”, „ai luat țeapă”, de sperie gravidele
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]