301 matches
-
moșiile lui. Ci, ce va da de moștenire fiilor săi, va lua din ce are el pentru ca nici unul din poporul Meu să nu fie îndepărtat din moșia lui!" 19. M-a dus pe intrarea de lîngă poartă, în odăile sfinte, rînduite preoților, și care se afla spre miază-noapte. Și iată că în fund, era un loc, înspre apus. 20. El mi-a zis: "Acesta este locul unde vor fierbe preoții carnea de la jertfele pentru vină și pentru ispășire, și unde vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
și a zis: 2. "În ziua întîi a lunii întîi, să întinzi locașul cortului întîlnirii. 3. Să pui în el chivotul mărturiei și înaintea chivotului să atîrni perdeaua dinăuntru. 4. Apoi să aduci masa, și să pui pe ea cele rînduite. După aceea, să aduci sfeșnicul, și să-i așezi candelele. 5. Altarul de aur pentru tămîie să-l așezi înaintea chivotului mărturiei, și să atîrni perdeaua la ușa cortului. 6. Să așezi altarul pentru arderile de tot înaintea ușii locașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
doamnei lui Aron Vodă să cerceteze lucrurile la fața locului și să vadă care-i adevărul. Cercetarea a arăta însă că: „Au găsit și mănăstirea cu locuitorii și în mai bună stare, și lucrurile sporite și toate bine gospodărite și rânduite.” Drept urmare, Miron Barnovschi voievod a poruncit ca „moldovenilor...să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească.” „Ai văzut că nu le-a fost ușor călugărilor moldoveni să primească mănăstirea Hlincea. Au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și o dramatică încleștare cu vecinii dornici de bogățiile ce au atras răpitorii ca lupii la oi. Dar până la transpunerea în literatură a acestor întâmplări descrise de autor, ca și cum ar fi fost la fața locului, în biblioteca sa mai stau rânduite încă 18 lucrări care vorbesc de la sine doar din titlu: Piatra șoimului - roman (1991; Cântecul ciocârliei - nuvele și povestiri (1997); Răpirea de la Mânăstirea Capriana - roman (1998); Primarul din Poarta Țărnii - roman (2001); Lupul Alb (Sfârșitul domniei lui Vasile Lupu) - roman
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
pe urmele ghidei și o-nconjurau în tăcere. Nici eu n-am mai văzut nimic din muzeu de-atunci încolo. I-am abandonat pe soții Pop - care ținuseră să intre într-o grotă pictată cu nenu mărate trupuri de egipteni rânduite geometric - și m-am alipit grupului de copii. Am fost copil în mijlocul Întâlnire la Torino 115 lor, privind-o continuu, cu nesaț, pe ghida pitică, dar nu pitică pato logic, dintre cele cu nanism hipo fizar, ci, cumva, metafizic, de parcă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Tot nu văd Destinul în Oglindă. Înconjurat de grelele ispite Mai zăbovesc în iarna tainicelor stele, Fierbinții ghimpi din tălpile rănite Mă´ntoarnă iar în cugetele mele. Colind buimac prin vechile ruine, Mă regăsesc pe un meleag bizar; Par toate rânduite așa de bine Și totuși, totul e un imens bazar. Muncesc să ies din a Tenebrelor capcană Privind prin ale vieții încâlcite rânduri, Infamelor fantasme le sunt hrană Și anevoie stau aninat de gânduri. Zăvor oi pune ferestrei spre Eter
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93383]
-
noiembrie iacătă ne iese înainte o dubiță, zisă Jeep, care, îmbodobită cu pozele color ale numitului beilerbei, tulbură liniștea autumnală a uliței cu zicerea aspră din megafoane care îndeamnă locuitorii cetății să se predea pe data de cutare, la vremea rânduită a asaltului final la urne, și să-și lege soarta de serhaturile norocoase ale măritului herțog și ale oștirii sale de foști și viitori care acum raiale și spahii se numesc, neferi capugii, sangeacbei, și alții asemenea care, cu toți
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
autobuzul ăla pentru un fals. Naasri îl opri ridicând ochii, privindu-l pe deasupra lentilelor. Expresia lui impunea tăcerea. Iordanianul se concentra. —OK, spuse într-un final. Altceva? Mahmud scoase al doilea sigiliu, mai mare și mai bogat ornamentat. Avea bine rânduită ordinea obiectelor, plusând până la ceea ce el considera a fi irezistibilul punct culminant. Naasri examină sigiliul la fel de atent și apoi îl puse pe masă pentru a-l cerceta pe Mahmud la fel de amănunțit. —Ai făcut o treabă bună, prietene. Sunt impresionat. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
se coc târziu. Boabe roșii și semețe, Pentru urși ispititoare, Acre-dulci, mirositoare, Care cresc pe niște bețe. Într-o liniște mult calmă, Eu vă spun numai atât: Mărgeluțe roșioare Și plăcut mirositoare, Prăpădite de la gât Pe sub arbuștei de-o palmă. Rânduită ca ostașii Adunați pentru paradă - Marinari sau grăniceri - Ca să nu încurce pașii Și nicistraiele să-i cadă, S-a suit pe spalieri. S-a golit burta garafei; Cum se cheamă fiul scroafei? Pe aceasta cred că n-o știi: Cum
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
pe care-l „luase cu Împrumut“ de la recepție și se Îndreptă spe camera lui Lucas. După ce făcu ochii roată prin Încăpere, deschise dulapul și zîmbi compătimitor la vederea șirului perfect aliniat de pantofi de oraș, identici, luxoși, bine lustruiți, impecabil rînduiți, cu excepția unei perechi complet distruse de apă și de noroi. Continuîndu-și scotoceala tăcută, nimeri peste o valijoară pe care o deschise fără să șovăie. Conținea dosare pe care Marie le ridică cu grijă ca să le citească titlurile. Se opri brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
întreg. Vieții adevărate îi este deajuns clipa, clipa plină în care pumnul destinului tescuiește timpul într-o lacrimă ca de spirit. Focul lăuntric s-a potolit. Simțea că înțelege si cunoaște... necunoscutul. Nu erau gândurile lui, pătrunsese acum lăuntric gândurile rânduite de-alungul creierilor... Nu-l mai mărgineau pereții lui strâmți. Neputința înțelegerii pe cale rațională... semnifică intrarea în adevărata viață, viața cea veșnică, fără despărțire, fără spații fără timp, în nemărginire. Fiecare urcă Golgota pe propria cărare, într-o călătorie dramatică spre
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de la ușă, gândaci în jurul preșului pe care te ștergi, la intrare, gândaci pe dușumea, prin dulăpioare, cufundați în niște copăi balii, de spălat rufe, clocotind pe aragaze, și gândaci pe pereți. Cel puțin ăștia de pe pereți par cei mai înverșunați, rânduiți cum sânt ca la expoziție, în șiruri lungi de bătălie și purtând fiecare agățat de gât câte un cartonaș, cât eticheta de bere, în care e povestită toată viața lor. Și uitîndu-se, parcă expre, cu ochi fioroși, după tine, prin
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
atâta doar că ea (arz-o-ar focul!) era o trusă cu unghii umane!! Închipuiește-ți, pur și simplu. La cel mai propriu și dezgustător mod din lume, înăuntru erau expuse, ca la paradele militare, zeci de perechi de unghii umane, rânduite și parcă defilând, după formă, mărimi și culori, 33 de perechi de unghii, 2-3 perechi încă însîngerate. O nebunie. Să-l ia naiba de coleg al meu ori ce fel de demon zboară împrejur, dar parcă și inchiziția, din ce-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
trebuit să se obosească, ar fi pus niște note colegilor și astfel le încheia situația. Ionică era calm, ordonat, spre deosebire de Stani dezordonat, de multe ori neatent, cu mintea zburând după fantasme. Când primeau problema, Ionică începea să o disece scriind rânduit fiecare fază; Stani însă o citea și vedea imediat rezolvarea ei rapidă prin fel și fel de legături și combinații, ce îi treceau prin creier, rezultatul era întotdeauna același! Profesorul încântat se hotărî ca pe cei mai buni elevi din
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
în dialectica „stăpân” versus „sclav”. Orice grup de presiune are însă nevoie de consultarea oracolului cu ajutorul experților care cunosc legile imanenței. Arhangheli nevăzuți ai istoriei emancipării, ideologii legitimează acțiunea străzii. Pentru răzvrătitul de profesie lumea pare, în mod fundamental, prost rânduită. Umanitatea nu este înzestrată decât cu un echipament incomplet de salvare. Materialist impenitent, comunistul nu crede în posibilitatea dezvoltării lineare a societății și nici în transformarea organică a comunităților. Vânătoarea țapilor ispășitori dinăuntrul elitei e tot ce poate sacraliza manifestul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
iar violența, oricât de satanică, trebuie înfruntată cu arme proprii și, mai ales, prin virtuțile interiorității. Pentru creștinismul ortodox, aceasta nu înseamnă deloc „pietism” sau „resemnare”, ci ascultarea de o logică firească a priorităților. Ideea că lumea este fundamental rău rânduită nu poate fi decât reflexul unei credințe gnostice - cel mai adesea, nemărturisite. A renega ordinea firii printr-o răzbunare istorică pe orice fel de trecut rușinos este nu mai puțin un păcat. În cuvintele lui Isaiah Berlin, „nu există substitut
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Nu interesează acum modul În care este alcătuit acest meșteșug, interesează numai dacă În spatele regulilor există o conștiință originală a scrisului. În afara ideii de dominație a erosului și de eliberare a sufletului printr-un șir de stihuri cît mai bine rînduite, nu găsim reflecții speciale despre natura și rosturile poeziei. Există, evident, voința lui Conachi de a alcătui o gramatică a poeziei. Simbolurile Întemeierii apar și aici: „cele dintîi așezămînturi a stihurilor”, „aceste trei canoane sînt temelia meșteșugului stihurilor pe care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu muriseră. Păreau, mai degrabă, la pândă. Jenică înghiți în sec și se trase mai aproape de ceilalți. Ușa metalică se deschise din prima. Încăperea avea vreo douăzeci de metri pătrați. O cameră obișnuită, cu birouri de lemn, șase la număr, rânduite câte trei, cu scaune așezate astfel încât pupitrele să se bucure de lumină. — S-a dezlipit inscripția de pe ușă, observă Jenică. Își umezi degetele și întinse banda adezivă la loc : Acuma nu mai sunt compartimente de astea. La desfacere îi zice
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
privire atentă la însuși conținutul acestui motiv tematic, duce la constatarea că baladescul nu este doar un element de atmosferă. El este acela care definește substratul ideatic al demersului epic fantastic. Pentru că își trăiește fără neliniște existența și viitorul bine rânduit, povestitorul este mânat de impulsuri, nu face calcule și nu are inhibiții. Cunoscută dinainte, cocoana Marghioala, ,,frumoasă, voinică și ochioasă’’, i pare ,,mai plăcută ca niciodată’’. Apropierea se petrece după ritualul aventurilor de la han înlesnit și de stingerea lămpii. Cadrul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Matcașii, la rândul lor, se plâng Isprăvniciei și arată că ei s-au supus „înplinirii” în contul sumei de mai sus, iar „răzășii de moșia Umbrărești nu numai că s-au împotrivit cu rele și neiertate răspunsuri și bătaia jandarmilor rânduiți, dar și pe noi ne-au bătut încât acum abia am scăpat”. A fost făcut un izvod (notă) de „cei foarte semeți și obraznici oameni răzăși”, în fruntea listei fiind chiar vornicul satului, un anume Anghel, posibil descendent din neamul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 27 mai 1767, când se judecă o pricină în speța dată dintre vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe care membrii fiecărei case o sărutau cu evlavie. Se practică în fiecare sat. Adevăratul colindat se desfășoară însă în seara și noaptea de Crăciun. În satele amintite, colindătorii, tineri și oameni în toată firea, se adunau în cete bine rânduite. Fiecare grup își alege un conducător numit vătaf sau jude. Colindătorilor li se alăturau câțiva flăcăi cu saci și traiste pentru darurile primite. Până prin anii 1948, cetele se împărțeau și colindau numai câte o parte a satului, în special
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Preocupându-l, intens, arheologia și trecutul satului scormonea grădinile și dealurile , aduna fericit obiectele și cioburile de ceramică găsite prin gropi , ca și vechi scule gospodărești părăsite și țesături migălite la stative și gherghefuri, de străbunicele plecate în lumea umbrelor. Rânduite, la început, pe mesele din casă ca niște podoabe de preț, năpădeau apoi cerdacul și prispele acoperite și transformate în săli muzeale. ... Convins de importanța descoperirilor a smonit și o a unei hotărâri guvernamentale privind eradicarea analfabetismului. Toată lumea trebuia să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Autograful dat de Costache Buraga fiicei sale Mărioara pe prima pagină a cărții ,,Dăinuiri dăneștene“ Mărioară, în după amiaza zilei de optsprezece octombrie 1977, cele treizeci de exemplare cuvenite autorilor ,,Dăinuiri dăneștene“ au stat ca un ceas de vreme frumos rînduite - și pe mormîntul mamei tale și pe crucea de la capul ei... Lîngă mine de față erau: Gheorghe Drăgan și Vasile Șuvăială, redactorii veniți din partea Editurii Junimea doar numai și numai să-mi dea exemplarele de autor, Via Bobu, fata mea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
trebuie, totuși, să se armonizeze, să se substituie unui scop comun: "...lipsa coordonării într-o piesă prezintă la fel de multe primejdii și posibilități de abatere de la natură ca și într-un stat. Pe de altă parte, [...] varietatea noastră, dacă e bine rânduită va oferi publicului mai multă bucurie." Susținerea acestor aspecte tragicomedia sau diversificarea intrigii contravin doctrinei clasice, fiind rodul acelei libertăți la care spiritul englez nu a putut renunța niciodată. Ion Constantinescu vedea această atitudine drept o "evadare din clasicism"144
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]