708 matches
-
mugurii din ramuri ca niște scâncete de prunci; un gingaș ghiocel, sub geamuri, alungă iarna pe morunci. se-adună păsările-n cârduri s-aducă primăvara iar; și-alerg, ca un nebun prin gânduri, la primul țipăt aviar. se vor întoarce rândunele la vechiul cuib, sub căprior; prin iarbă, flori de gălbenele vor legăna un mărțișor. Referință Bibliografică: mă strigă mugurii din ramuri / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 469, Anul II, 13 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
MĂ STRIGĂ MUGURII DIN RAMURI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351159_a_352488]
-
bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu?Ce se există în România, se există, prin deducțiune raționamentală,în Europa și invers, nu? Împarfumați cu iz european, copacii se cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele.Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe.Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile.Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei.Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi, europrostia. Când pui apă
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
a cireșilor japonezi, „ningând” primăvară de primăvară în curtea interioară a liceului o horbotă de petale roz satinate, scaunele solemne și înalte, îmbrăcate în piele de Cordoba din cancelarie și câte altele. „Sunt cea mai mică fată a lumii între rândunelele ei” Însă cel mai frumos „suvenir” legat de liceul unde am învățat este întâlnirea cu Lorelei. Romanul scris de Ionel Teodoreanu, „Lorelei”, ne-a adunat pe aproape toate elevele din clasa în care eram eu, în jurul unei povești de dragoste
DEMOAZELĂ LA ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354803_a_356132]
-
o mulțime de citate din acel volum. Iată unul dintre ele: „Nu mă tem nici de zâmbetul tău. Deci nu mă tem de nimic. Sunt ceea ce-i dincolo de fereastra odăii tale: depărtarea. Sunt cea mai mică fată a lumii între rândunelele ei fiindcă mă înfășor în întregul ei necunoscut. Privirea ta nu mă va găsi nicăieri. Amintirea ta nu are unde să mă afle. Glasul tău nu poate să mă strige și nu știe unde. Sunt între cele patru zări răspântia
DEMOAZELĂ LA ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354803_a_356132]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > MIGRAȚIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 455 din 30 martie 2012 Toate Articolele Autorului MIGRAȚIE Au plecat din țară rândunele, Lăsând cuiburi reci și pustii, Poate vor plânge după ele, Rătăcind prin caldele câmpii. Oricât de bine e în alte țări, Se vor reîntoarce în primăvară, Revenind pe cunoscutele cărări, Din prea frumoasa noastră țară. Când au plecat, au luat
MIGRAŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354828_a_356157]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > AMURGUL VERII Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 591 din 13 august 2012 Toate Articolele Autorului streșinile casei au rămas pustii, două rândunele au plecat departe, frunza ruginită-n bolta de la vii, și-a lăsat recolta mustului de-o parte. amurgul verii-n simțuri cade greu, prilej de amintiri și vechi litanii, când vine toamna ne gândim mereu ce repede ne trec prin
AMURGUL VERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355042_a_356371]
-
anotimp departe de zgomotul și forfota Bucureștiului: după un început friguros, luna lui brumărel s-a dovedit a aduce o vreme armonioasă, transfigurând senzațional și inepuizabil în cotidian minuni tulburătoare, începând cu acel resemnat „a ruginit frunza din vii și rândunelele-au plecat” și terminând cu recoltele bogate și nostalgice, răsfrângând în ele adânci și subtile vibrații autumnale. Zi de zi, ca dintr-o oglindă de cristal cu ape liniștite, lumina fluidă a amiezii creștea egală, pe un cer de octombrie
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
pierde la o lectură grăbita și lipsită de interes! Există în această carte multe „perle japoneze“ care demonstrează că autorul este interesat mai mult de autonomia imaginii decât de reușită discursului: „Copiii încercau în dinți/ caratele ierbii“. „Mult prea sus — rândunele,/ o pulbere fină“. (...). „Pâinea prăjită pe plita,/ reface seară“. „Văd degetele îmbătrânind chiar acum,/ deasupra cartofilor". (...). „Calmi ca piatra/ pe care inscripția e terminată“. (...). „Mi-e sufletul că uns/ pe fierăstraie“. „Mâna care umblă prin cenușă își amintește". Concretul este
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ERMITAJUL RÂNDUNELELOR Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului E r m i t a j u l r â n d u n e l e l o r Undeva, în lumea mare
ERMITAJUL RÂNDUNELELOR de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346120_a_347449]
-
o privești cu nerăbdare. Este o expoziție foarte interesantă, pe parcursul vizionării devine apetisantă, exponatele care mai de care goale se mândresc cu ce au fiecare. Unele dintre ele înalte, subțirele, ce-și expun ale lor păsărele, care seamănă cu niște rândunele, de te uimești privind la ele. O găbiuță drăguță și cu fundele, dintre rândunelele jupuite vai de ele, s-a expus prea mult la soare și s-a înnegrit la culoare. Câteva dintre ele folosesc și jucărele, ce le pot
ERMITAJUL RÂNDUNELELOR de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346120_a_347449]
-
care mai de care goale se mândresc cu ce au fiecare. Unele dintre ele înalte, subțirele, ce-și expun ale lor păsărele, care seamănă cu niște rândunele, de te uimești privind la ele. O găbiuță drăguță și cu fundele, dintre rândunelele jupuite vai de ele, s-a expus prea mult la soare și s-a înnegrit la culoare. Câteva dintre ele folosesc și jucărele, ce le pot satisface pe bietele rândunele. Au și hamuri și curele, ancorate între ele, devenind tot
ERMITAJUL RÂNDUNELELOR de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346120_a_347449]
-
privind la ele. O găbiuță drăguță și cu fundele, dintre rândunelele jupuite vai de ele, s-a expus prea mult la soare și s-a înnegrit la culoare. Câteva dintre ele folosesc și jucărele, ce le pot satisface pe bietele rândunele. Au și hamuri și curele, ancorate între ele, devenind tot mai curios să te uiți la ele. În graba mare, nemaiavând răbdare, am clonat multe exemplare și am plecat cu ele la plimbare, spre a fi postate pe contul de
ERMITAJUL RÂNDUNELELOR de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346120_a_347449]
-
am plecat cu ele la plimbare, spre a fi postate pe contul de socializare. Dar, mă gândesc eu oare, chiar trebuie ca aceste vrăbioare să fie expuse pe contul de socializare? Tu cititorul, ce ai zice oare? Referință Bibliografică: Ermitajul rândunelelor / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1814, Anul V, 19 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ERMITAJUL RÂNDUNELELOR de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346120_a_347449]
-
de parcă voia să-și epuizeze toată rezerva de căldură, pe care vara cam ploioasă, nu-i permisese să o folosească la maximum. Totuși, pe cer, berzele și cocorii scriau cu trupurile lor V-ul cu vârful îndreptat spre miazăzi, iar rândunelele care vara toată săgetaseră gălăgioase la joasă altitudine plecaseră discret spre destinații mai calde. Pentru Măriuca, acest blând început de toamnă, avea o semnificație și o importanță pe care le presimțea, fără a le putea concretiza, dincolo de datele obiective: admiterea
LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]
-
Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1928 din 11 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului în noaptea mea cu mov fă-mă val de leacuri strop de suspine și curmal de mal fă-mă strigăt de lalele stol învolburat de rândunele apoi așeză-mă pe pat de dorinți cuminți să te pot cuprinde în verde lila iorgovan de sărut apoi fă-mă licurici să mă mut zadarnic pe o vâslă plutindă Referință Bibliografică: NEBUNA MEA NOAPTE DE MOV / Florica Ranta Cândea
NEBUNA MEA NOAPTE DE MOV de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370806_a_372135]
-
Și risipește-le în alte universuri, astfel ca nicio fărâmă din ele să nu mai rămână la noi; numai așa vei scăpa, Stăpâne Sfânt, în veci, de mare grijă. Amin! RIDICĂ-ȚI FRUNTEA Ridică-ți fruntea! Umerii-n aripi de rândunea Se vor preface. Ridică-ți fruntea! Și vei fi egala crestelor Ce mai poartă încă Poclada iernii. Ridică-ți fruntea! Lutul pe care cu indiferență îl calci Se va mândri suportând pe aceea Ale cărei rădăcini Cu temei le ancorează
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
o mare familie. După acea perioadă a claselor primare unde s-au familiarizat unii cu alții, urmează o despărțire emoționantă, atât pentru elev cât și pentru cadrul didactic. După treminarea clasei a IV-a copiii își iau zborul ca puii rândunelelor din cuib, pășind parcă pe un nou tărâm, unde învățătorul va fi înlocuit cu profesori. Deși la început va fi o perioadă mai dificilă de acomodare, „puiul de om” se adaptează noilor condiții, cu un nou colectiv, un nou mediu
LA BILANŢUL ADEVĂRULUI, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370435_a_371764]
-
românească. Expoziția “Inspirados por Portugal” a reunit lucrări de pictură și sculptură realizate pe parcursul celor trei rezidențe artistice organizate în cadrul Proiectului Contemporanii în Portugalia: “Madeira. Insula Eternei primăveri”, Arhipelagul Madeira, 2014; “Șapte Zile la Redondo”, Redondo, 2015; “Redondo, Cuib de Rândunele”, Redondo, 2016. Cele douăzeci de lucrări de pictură și sculptură, inspirate de spațiul portughez poartă semnătura a doisprezece artiști români participanți în cadrul celor trei rezidențe artistice: Florin Ciubotaru, Teodora Coltofean, Dorin Coltofeanu, Corina Dobre, Ion Grigorescu, Ruxandra Grigorescu, Sorin Iosub
EXPOZIȚIE CONTEMPORANII LA AMBASADA PORTUGALIEI DIN ROMÂNIA de MARIA PAȘC în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370469_a_371798]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > E PRIMĂVARĂ Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului E primăvară, prieteni, e primăvară! Toată câmpia zâmbește de-atâta verde; Pomii din livadă, floarea își cerne, Rândunelele se îngână prima oară. Se resimte iară-și mireasma de afară și cântecul ciocârliei ce abia se vede; E primăvară, prieteni, e primăvară, Toată câmpia zâmbește de-atâta verde. Prin satul îndrăgit , încă te înfioară Un piuit de pui și
E PRIMĂVARĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369316_a_370645]
-
frunza, subțiată parcă-i pânza Urcă dealul cu regrete și mai face piruete, Prin livadă tunde meri pentru alte primăveri... Se tot uită la cocori cum zidesc în zare nori Și la stopii reci de ploaie, cum pământul îl înmoaie Rândunele zgribulite stau sub streșini pitite Moțăie și tot visează că pe câmp e Vara trează... În grădină margarete și-au pus galbenul în plete Sunt fragile și cochete, dar au apă și în ghete... Vântul spulberă cărarea, îngustată trece zarea
OCTOMBRIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368248_a_369577]
-
care am străbătut cărările umbroase din pădurea veșnic tânără și m-am oprit la izvorul cristalin ca să-mi răcoresc fața, apoi am băut stropi fermecați din „apa vie” - dătători de viață; dar după cum observați am trimis un mesaj dragilor mele rândunele care-mi ciripeau în fiecare dimineașă cînd mă sculam ca să plec la școală, adevărate prințese „măicuțe îmbrobodite cu batic negru” îndrăgostite de căsuța „din răscruce unde dorul ei m-aduce...”copilăriei din Dealul Viilor; imagini ce-mi sunt vii pe
RIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370137_a_371466]
-
palmă Aromate flori de salcâm, Aștept să mă privești calin Din ochi de dumbravă, Cu verdele pe tâmple, Să mă-nfășori în straie de senin, Și blând să mă veghezi Cum îmi deschid aripile Până la creștetul norilor, Căutându-te printre rândunele, Căci cuibul este gol! Mihaela Oancea Referință Bibliografică: CALEA SPRE TINE / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1165, Anul IV, 10 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CALEA SPRE TINE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353522_a_354851]
-
părăsesc locuința decorată cu parfumul viselor de peste noapte și pășesc în lumina difuza ce anunță începutul zilei și plin de adorație,îmi ridic privirea către fruntea soarelui ce lucește duios dintre faldurile diafane ce decorează cerul și atras de zborul rândunelelor,le privesc cum plutesc pe adierea ce alinta fruntea stejarilor ce-mi umbresc curtea pe care o părăsesc după ce îmi aprind o țigară și plimbandu-mă fără o țintă anume,ajung în dreptul livezi cu cireși ce aparținuse bătrânului Postelnicu și
LIVADA CU CIREŞI de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352778_a_354107]
-
nu trebuie să se înfrupte decât familia ta. Sunt poate clipele copilăriei, ale primului cuvânt rostit, al primului pas hotârât, al primei emoții sau al primului fâlfâit de aripi dinainte de a părăsi căminul. Priveam cu uimire zilele trecute cuibul unor rândunele. Era zidit cu atâta măiestrie, din stropi de lut și fire de iarbă care îi întăreau temelia. De unde să știe oare păsările că dacă o temelie este construită greșit în timp se năruie totul? Și totuși... știu, poate mai bine
ACASĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354522_a_355851]
-
care-mi fură din palmă iubiri de o vară legate cu atele cratere fisurate ale inimii mele maghrebiene guguștiucii își lipesc cuiburile cu lutul ce se scurge din mâinile tale diletante mi-a plecat sufletul la Marea Moartă cozi de rândunele cu ochi de păun scriu pe albul hârtiei bolnav de cataractă ca niște albatroși ce trag cu parâme o barcă ne simțim aripile grele de apă cristaliza(n)ta se migrează spre Sud în ultima halta doar vulturi cataleptici rămân
OCHII PĂUNULUI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353772_a_355101]