279 matches
-
Am chibzuit s-o luăm de-a dreptul peste câmpul presărat cu movile de cârtiță care susțineau piciorul mai bine decât ciorba din șosea. Toate bune până ce, în câmpul monoton, fără de tufe ori copaci, ne-au tăiat calea meandrele unui râuleț: Miletinul. Tulbure și groasă, apa năboia pe deasupra gheții care încă se mai ținea de malul dinspre noi. Am luat-o pe fir, sperând să găsim un loc de trecere, fie o gheață mai trainică, fie un cot mai strâmt. Pierzând
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
izbutind a impune (pirandellism precoce) o altă imagine despre sine decât realitatea. "Bunicul" e un alt marchiz de Priola, căruia bătrânețea îi împuținează succesele și care se consolează cu emoțiile paterne. Al. Florescu, Ion Miclescu, M. Polizu-Micșunești, Emil Nicolau, C. Râuleț erau până în 1916 furnizorii oficiali ai teatrului. Ei sunt azi uitați. Dar Zaharia Bârsan mai colectează succese teatrale cu Trandafirii roșii, poveste zaharată, deși decentă, a unui Zefir care își sacrifică sângele spre a înroși trandafirii destinați unei Liane. Îl
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sumar cu poemele în proză Floarea de aloes și Sonata lunii. G. Murnu publică traducerea unor fragmente din Odiseea lui Homer, iar D. Iacobescu (sub pseudonimul I. Mituș) transpune câteva ode ale lui Horațiu. „Cronica teatrală” e semnată de Const. Rîuleț și Corneliu Moldovanu, „Cronica informativă” de Mihail Sorbul, „Cronica politică și parlamentară” îi aparține lui Victor Filotti. Alte rubrici: „Bibliografie”, „Cronica zilei”, „Cronica veselă”. Mai colaborează Vintilă V. Paraschivescu, I. Tanoviceanu, Radu D. Rosetti, Eleonora Strătilescu, N. Cosăcescu, Jan Urban
ŢARA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
TEATRUL DE MÂINE, revistă apărută la Iași, bilunar, între 15 martie 1918 și 15 iunie 1920. Administrator: Petre Ionescu, director: Const. Rîuleț. Articolul-program are în vedere „teatrul de mâine”, în întâmpinarea căruia se propune crearea unei atmosfere favorabile și a promovării unui repertoriu original, ceea ce ar însemna selectarea unor piese „noi”, ca Baia domniței de Const. Rîuleț, Inspectorul broaștelor de Victor Eftimiu
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
Administrator: Petre Ionescu, director: Const. Rîuleț. Articolul-program are în vedere „teatrul de mâine”, în întâmpinarea căruia se propune crearea unei atmosfere favorabile și a promovării unui repertoriu original, ceea ce ar însemna selectarea unor piese „noi”, ca Baia domniței de Const. Rîuleț, Inspectorul broaștelor de Victor Eftimiu, Patima roșie de Mihail Sorbul și Morții cântă de Al. Davila, cât și publicarea unor texte de teorie sau critică, plasate la rubricile „Știri și polemici”, „Adevăruri crude”, „Expoziții” etc. În sumar mai intră versuri
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
Stamatiad, Al. Davila, Eugen Constantinescu, Al. Gherghel, Ana Holda (Ana Marcu), Al. N. Nanu, Pompiliu Constantinescu (Serenada), Mihail Cruceanu, E. Marghita, Mioara Cinsky, Claudia Millian, Corneliu Moldovanu, Sandu Teleajen, Christea N. Dimitrescu (Cridim), Ada Umbră, poeme în proză de Const. Rîuleț și, bineînțeles, mult teatru sau comentarii despre teatru. Al. Bran și Ion Minulescu emit considerații despre „teatrul de mâine”, sunt analizate piesele Răzbunarea și Patima roșie de Mihail Sorbul, e comentată dramaturgia lui Henrik Ibsen (Const. Rîuleț), Maurice Maeterlinck (Al.
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
proză de Const. Rîuleț și, bineînțeles, mult teatru sau comentarii despre teatru. Al. Bran și Ion Minulescu emit considerații despre „teatrul de mâine”, sunt analizate piesele Răzbunarea și Patima roșie de Mihail Sorbul, e comentată dramaturgia lui Henrik Ibsen (Const. Rîuleț), Maurice Maeterlinck (Al. T. Stamatiad), G. B. Shaw. Sunt incluse și însemnări despre Marioara Ventura, Al. Davila, G. Ciprian ș.a., se publică un interviu cu George Enescu, e discutată relația oamenilor politici cu literatura ș.a.m.d. Const. Rîuleț dă
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
Const. Rîuleț), Maurice Maeterlinck (Al. T. Stamatiad), G. B. Shaw. Sunt incluse și însemnări despre Marioara Ventura, Al. Davila, G. Ciprian ș.a., se publică un interviu cu George Enescu, e discutată relația oamenilor politici cu literatura ș.a.m.d. Const. Rîuleț dă, în foileton, romanul Capșa în refugiu, G. Botez scrie cronica rimată Poliția în versuri, tot Const. Rîuleț fiind autorul unei poezii închinate lui Octavian Goga (Oaspeților noștri). Deși a avut o existență scurtă, revista a contribuit la stimularea interesului
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
Davila, G. Ciprian ș.a., se publică un interviu cu George Enescu, e discutată relația oamenilor politici cu literatura ș.a.m.d. Const. Rîuleț dă, în foileton, romanul Capșa în refugiu, G. Botez scrie cronica rimată Poliția în versuri, tot Const. Rîuleț fiind autorul unei poezii închinate lui Octavian Goga (Oaspeților noștri). Deși a avut o existență scurtă, revista a contribuit la stimularea interesului scriitorilor pentru teatru, la promovarea unui repertoriu dramatic original. M. Pp.
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
Poezia populară a românilor din Valea Timocului de N. Cartojan, Înrâuriri românești în literatura și viața bulgarilor de Al. Iordan, Influența literaturii românești asupra celei bulgare de Petre Florescu. Cu versuri sunt prezenți Pan Halippa, Grigore Bugarin, Petre Florescu, Const. Rîuleț, V. Barbu Jora, Crâstea I. Nucă, proză semnează George Aria, Petre Florescu, Victor C. Bercescu, Fl. Ionescu ș.a. Revista mai conține textul unei conferințe a lui Theodor Capidan, versuri și obiceiuri populare, alte materiale folclorice, articole pe teme istorice, sociale
TIMOC (TIMOCUL). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290175_a_291504]
-
Al. T. Stamatiad, Tudor Vianu (Casa morților), D. Nanu, iar cu articole și eseuri, Duiliu Zamfirescu (Poeții), N. I. Apostolescu (Învățământul), Gala Galaction (Caragiale și arta pentru artă), D. Cuclin (Academia și poporul). Alți colaboratori: V. Demetrius, Paul I. Prodan, C. Râuleț, Ludovic Dauș, Emil Maur, N. Ținc. I.H.
CRONICARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286536_a_287865]
-
de bogate și variate ilustrații alb-negru sau color. Alți colaboratori: Ion Al-George, D. Nanu, Victor Eftimiu, G. Gregorian, I.A. Bassarabescu, N. Batzaria, Eugeniu Botez (Jean Bart), I. Al. Brătescu-Voinești, Lia Hârsu, Corneliu Moldovanu, Liviu Rebreanu, Radu D. Rosetti, Const. Râuleț, Caton Theodorian. I.H.
ILUSTRAŢIUNEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287531_a_288860]
-
Ion Dragalina, David Praporgescu, iar în partea a doua, versuri semnate de G. Stratulat, C.A.I. Ghica, Al. Macedonski (Rondelul înecaților, Sonetul nestematelor, Sonetul puterii), Cridim (Christea N. Dimitrescu), A. Mândru, V. Voiculescu (Stema țării, Cântecul lebedei), G. Tutoveanu, C. Râuleț, precum și proză de Al. Cazaban, Al. Macedonski, Artur Gorovei, teatru de N.G. Rădulescu-Niger, traduceri din Byron și Tolstoi. Alți colaboratori: Constanța Hodoș, Mihail Celarianu, Virgil N. Duiculescu. I.H.
ILUSTRAŢIA NEAMULUI NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287530_a_288859]
-
Pavelescu, M. Gaster, Simion Mehedinți, D. Gusti, Mihail Sadoveanu, D. Caracostea, Ovidiu Hulea, Zaharia Bârsan, Aron Cotruș, Emanoil Bucuța, Al. Ciura, Bucura Dumbravă, G. Rotică, Caton Theodorian, Șt. Bezdechi, Al. Dima, I. Lupaș, Cezar Petrescu, D. Nanu, George Voevidca, Const. Râuleț, Iulian Vesper, Aurel Tita, Donar Munteanu. I.H.
CELE TREI CRISURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286161_a_287490]
-
1936 în Chiscareni) și Maria (n. 18.02.1943 în Chiscareni), născut la data de 23 martie 1967 în localitatea Chiscareni, județul Bălti, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău-Buiucani, str. Vasile Lupu nr. 55, ap. 89. 111. RÂULEȚ ION, fiul lui Gheorghe (fiul lui Mihail n. 06.09.1913 în Puhoi și Parascovia n. 03.08.1920 în Geamana-Anenii Noi) și Elenă, născut la data de 18 aprilie 1982 în localitatea Puhoi, județul Ialoveni, Moldova, cetățean moldovean, cu
HOTĂRÂRE nr. 635 din 29 iunie 2005 privind redobandirea cetateniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169334_a_170663]
-
izvoare până la barajul (prevăzut cu grilaj) Saint-Pierre-de-Maillé (departamentul Vienne), - bazinul râului Creuse, de la izvoare până la barajul Bénavent (departamentul Indre), - bazinul râului Suin, de la izvoare până la barajul Douadic (departamentul Indre), - bazinul râului Clăise, de la izvoare până la barajul Bossay-sur-Claise (departamentul Indre-et-Loire), - bazinul râulețelor Velleches și Trois Moulins, de la izvoare până la barajele Trois Moulins (departamentul Vienne), - bazinele râurilor litorale atlantice (departamentul Vendée). Zone litorale - Toată coasta bretona, cu excepția următoarelor părți: - Râde de Brest, - Anse de Camaret, - zona litorala cuprinsă între Pointe de Trévignon și
32005D0107-ro () [Corola-website/Law/293601_a_294930]
-
lui Pesti Frigyes, în care se află date referitoare la comuna Borlova, citând : « comuna își derivă numele de la râul Borlova, al cărui izvor purcede din Muntele Mic - având ca afluenți râul Borlovița, care își are obârșia de sub poiana Orlii, apoi râulețe mai mici ș.a.m.d., până ce susnumitul râu se revarsă în apa Săbeș ». Situat la capăt de linie pe distanța Caransebeș-Borlova și la 15 kilometri de telescaunul care duce la Muntele Mic, satul a devenit un loc frecvent tranzitat de
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
Iașul are un râu mic, care seacă în timpul verii. În volumul de memorialistică ""Călătorii în Moldova"" (1859), poetul scrie următoarele: ""Cu toate acestea capitala nu are un râu ale cărui ape ar fi de ajuns să împlinească trebuințele ei. Un râuleț, ce se usucă în timp de vară, trece pe la poalele orașului și piere umilit de el însuși (...)"". În povestirea ""Valea Prutului"" din volumul "România pitorească" (1901), scriitorul Alexandru Vlahuță, poposit și el în Iași, își exprimă regretul că Iașul nu
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
est Șuncuiușul, spre sud-est Damișul, la sud Roșia, spre vest Tomnatecul, iar la nord Vadu Crișului. In partea de nord-vest a satului se află Peștera Bătrânului, monument al naturii ce comunică cu Peștera Vadu Crișului. Extremitatea sud-estică este străbătută de râulețul Valea Mișidului, în care se varsă Valea Luncilor. In partea de est curge Valea Măguranului, un mic pârâu ce se varsă în Izbândiș, formând împreună un afluent al Crișului Repede pe teritoriul satului Șuncuiuș. In sfârșit un alt pârâu destul de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
dat numele de ""Sebeșel"" care avea debitul jumătate față de cel al râului Sebeș. Localnicii din josul pârâului Sebeșel i-au dat numele de ""Râușor"", iar în alte părți, de ex. în părțile Berivoliului un astfel de râu mic se numește ""Râuleț"". Râul Sebeș izvorăște din Munții Făgăraș, mai exact din Muntele Berivoiul Mare provenind din confluența râurilor Țiganu și Buzduganu și trece prin satele Măliniș, Sebeș, Hârseni, Ileni și Râușor după care se varsă în râul Olt la 1 km de
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
a bucurat de o și mai bună reprezentare arheologică în această zonă, dovezile locuirii în perioada respectivă fiind de necontestat (necropole și alte urme). Din perioada celtică provin datele despre Oppidum-ul aflat pe Leopoldsberg și o cetate celtică denumită "Vedunia" („râuleț de pădure”). În secolul I d.Chr., romanii au ridicat pe locul unde astăzi se află centrul istoric al Vienei, în apropierea Dunării, un castru și un oraș civil cu numele Vindobona (localizat în sectorul/cartierul 3 al orașului de astăzi
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
de la Dobraia Dolina (Добраиа Долина = „Vale Bună”, în chirilică), expresie folosită probabil de păstorii sârbi și sloveni care au întemeiat satul sau au poposit acolo în jurul anului 1000. Este un nume potrivit cu locul, care este o vale roditoare a unui râuleț ce curge printre două mici dealuri. Prin rotacizare și contaminare fonetică Dobrii Dol - foarte probabil de-a lungul secolelor XII-XIII - a devenit Dobrii-dor. Pe la 1500 însă locuitorii, care vorbeau românește, uitaseră numele slav și își numeau satul „Dobridoru lu’ Iepure
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
frasinul. Alături de acesta proliferează un arbore de import, salcâmul. Dintre pomii fructiferi cel mai răspândit este, acum ca și în urmă cu 250 de ani, prunul. Râul Timiș constituie frontiera de nord a comunei. Satul Chevereșu Mare este străbătut de râulețul canalizat numit de localnici Șorcan, iar oficial Șurgani. Acesta izvorăște la nord - vest de Buziaș, în pădurea Dumbrava, vărsându-se în râul Timiș, pe partea stângă, puțin în amonte de plaja de la Albina. Un braț secat al Șorcanului, Vâna, străbate
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
ape clorurate (cu concentrație mare — de la 40 la 250 gr/litru) și sodice, prezentând fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă proaspată provenită din râulețe, care nu se amestecă cu apă sarată, ci se menține la suprafață, acționând ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m adâncime), cel mai mare lac heliotermal, să varieze între 10-20 °C la
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
însoțite de grindină și descărcări electrice. Secetele sunt foarte frecvente. Prima parte a toamnei se aseamănă cu vara, în a doua parte a toamnei temperaturile încep să scadă iar ploile devin mai dese. Teritoriul țării este traversat de peste 3200 râuri, râulețe și pâraie permanente, 90% din care au o lungime mai mica de 10 km și numai 9 de peste 100 km. Cele mai mari râuri și principalele surse de apă - Nistru are o lungime de 1345 km, Prutul cu o lungime
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]