279 matches
-
de civilizație, îl folosesc drept groapă de gunoi. În bietul rîuleț se aruncă o mulțime de cadavre de animale, de mizerii grețoase și tot felul de gunoaie. Doar Dumnezeu știe de ce fac oamenii asta. Cînd apele cresc și devin furioase, rîulețul se transformă în asanator și duce la vale toate mizeriile și spurcăciunile acelor locuri. Nepătrunse sînt însă căile apelor și prin pămînt, prin canale nevăzute se strecoară în fîntîni, în apa freatică. Așa ajunge apa infestată în burtica noastră care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe bune. Dar sînt unii cu aceeași rezistență ca și porcii. Adică nu pățesc nimic! Pe pîrîul Ghireni se aruncau gunoaie din greu. Cei care aruncau gunoaiele în pîrîu erau la fel de nesimțiți ca și cei care aruncă mizeriile în frumosul rîuleț Nicolina. Asta nu înseamnă că cei care aruncă mizeriile în Bahlui sînt mai simțiți. Nu, toți sînt niște nesimțiți. Deci în pîrîul ăsta nenorocit, cu un firișor de apă cît două creioane, se arunca tot ce este mai spurcat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un viol, ceva? Dar filmele? Dar televiziunile? Credeți că am mai fi văzut pe ecranele TV vreo fetișoară super care să-și tremure fundulețul aproape gol și să o facă pe-a cîntăreața?! Pe micile ecrane am fi văzut peisaje, rîulețe clipocitoare, pești colorați, corali, căluți de mare, crapi, știuci. Pardon, știucă nu, pentru că înghite alți pești și ar fi imoral să... Nici rechini, nici lei, nici păianjeni și nici alte viețuitoare care stau prost cu morala. Doar vrăbiuțe, papagali... Asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în Bucegi. Eram cu soția și copiii. Aveau șapte și respectiv opt ani... Olandezii și francezii ascultă cu gura căscată. Eu povestesc arar, cu lux de amănunte și sorb tacticos din paharul cu bere. Privim spre monstruoasa vale săpată de rîulețul Le Guil și vorbele ne întorc în timp. Povestesc molcom și în surdină. O ploaie rece ca gheața se pornește dintr-un nor de smoală venit dinspre muntele Caraiman. Pantalonii scurți și tricourile ușoare înghețau pe noi. Apoi s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un bătrîn, Gérard Belloin. Aceste istorii apar de la o bucată de pîine aruncată, de la un vagabond ocărît, de la un rest de supă lăsat în farfurie (...). Le știam de la bunica, care și ea la rîndul ei le auzise de la... Asemenea acelor rîulețe subterane, ale căror cursuri nu reușim să le găsim, fiindcă la un moment dat apele lor par să dispară pentru a izvorî în altă parte mai puternic, și cronica mizeriei țăranilor ignoră cea mai mare parte a acestor surse. Dar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
armatelor germano-hortiste, fiind leagănul din totdeauna și pentru totdeauna al românilor ardeleni. După o liniște aparentă de câteva zile, din pădurea din apropiere apărură rânduri de dușmani pe ambele dealuri, trăgând focuri de mitralieră și arme automate cu mișcarea spre râulețul de pe malurile căruia era o vale unde era poziția noastră. Noi ne retrăgeam încet spre ieșirea din acea pădurice și din încercuirea armatelor dușmane a apărut ca din senin un batalion de cazaci ruși, care împreună cu noi l-a îndepărtat
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
victimă a mea: victima marelui seducător care s-a căsătorit cu o femeie nobilă și bogată ca să poată trăi mai bine într-un status rei publicae felicissimus. Călătorie în Geția (5) Călătoria e fabuloasă. Zi și noapte traversăm râuri și râulețe, dormim în codrul cel mai adânc, mereu ascunși de vederea dușmanilor, care pot fi romani, bastarni, sarmați sau alte neamuri ce dau năvală pe aceste meleaguri. Cunosc un peisaj atât de diferit, de sălbatic, plin de animale pe care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
un albastru foarte clar se Îndreptară spre abisul care se căsca alături. Hai să vezi unde aș fi căzut... Îi făcu un semn cu mâna salvatorului ei și se Îndreptă spre marginea stâncoasă. Jos, departe În vale, se vedeau un râuleț și o potecă Îngustă. Iar dincolo, neverosimil de aproape, altă stâncă, alte poieni. Ca și cum o bardă imensă ar fi despicat stânca În două. Doar câțiva pași despărțeau cele două pietre uriașe. Dar ce pași! Nu cred c-aș fi putut
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de căpăstru pe cărarea Îngustă. În scurtă vreme ajunseră la drumeagul ce cobora de la castel. Acolo Încălecară și porniră spre vale. Se vedea că nu era prima oară când cei doi alegeau acest drum pentru a ieși din cetate. Trecură râulețul Dreisam prin vad și călăriră mai de parte printre viile ce se Întindeau pe deal. Sus se vedea o capelă unde podgorenii se rugau Sfintei Fecioare să le apere recolta de Înghețul timpuriu. Când pe partea dreaptă Începu să se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Al. T. Stamatiad, Tudor Vianu (Casa morților), D. Nanu, iar cu articole și eseuri, Duiliu Zamfirescu (Poeții), N. I. Apostolescu (Învățământul), Gala Galaction (Caragiale și arta pentru artă), D. Cuclin (Academia și poporul). Alți colaboratori: V. Demetrius, Paul I. Prodan, C. Râuleț, Ludovic Dauș, Emil Maur, N. Ținc. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286536_a_287865]
-
întins, nu întotdeauna fiind selectate după criterii valorice, cu excepția textelor din Guy de Maupassant și Edgar A. Poe. Liviu Rebreanu semnează schița Picnic, Mihail Sadoveanu, Întâmplarea ciudată a domnului Anastasie Rițu. Se publică proză de N. Pora, Ion Gorun, C. Râuleț, D. D. Pătrășcanu, Gh. Brăescu, Lia Hârsu, Horia Furtună, Eugen Boureanul, iar versurile sunt ilustrate de Victor Eftimiu, Mihail Cruceanu, Horia Furtună. Gazeta cuprinde și cronici medicale, sportive, curiozități, știri diverse. Alți colaboratori: Virgil Carianopol, Emil D. Fagure, Al. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287203_a_288532]
-
tata să mă certe pentru cheltuiala asta enormă, care ar fi putut astupa multe găuri din buget? Încuiată în camera mea, cu ușile închise, numai cu geamul cel mare deschis, mor de cald, simt cum îmi curge sudoarea, ca un râuleț fierbinte, până la călcâie. Mă gândesc la tine, gingașa mea floare exotică, cuibărită într un pod! Cum ai să poți trăi acolo. Sunt ploșnițe? Chiar aștept cu mare îngrijorare detalii despre mutare și mai ales despre instalarea ta. E imposibil să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
texte inedite și traduceri din literatura universală. Colaborează cu versuri Nichita Macedonski (Salutul tatălui meu), Al. Obedenaru (Dacia noastră. Eroilor din războiul de reîntregire), Victor Eftimiu, Iustin Ilieșiu, G. Ranetti, Al. T. Stamatiad, Cincinat Pavelescu, A. Mândru, D. Nanu, Const. Rîuleț, iar cu proză Al. Cazaban și Tiberiu Crudu, într-un supliment din 1920 fiind publicat „romanul de moravuri” Amintirile unui copil de trupă al lui Al. Vasilescu-Lascar. În primul număr se reproduc o scrisoare a lui B. Delavrancea (datată „25
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290549_a_291878]
-
nevoiți să își construiască chilii în afara mănăstirii pe care le lipesc cu lut cu mâinile goale și le agață de stânci, precum cuiburile de păsări. Proviziile de alimente și de lemne ajung foarte greu până la mănăstire pe valea îngustă a râulețului Secu, iar iernile cu multă zăpadă izolează cu totul obștea pe multe luni. Toate acestea îl fac pe stareț să apeleze la ajutorul domnitorului Constantin Moruzzi, pe care îl roagă să sprijine cu bani construirea de noi chilii. Domnitorul găsește
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Copșa Mică (la Începutul secolului era separată), pe șoseaua națională care duce spre urbea Sibiului, paralelă cu linia ferată și râul Visa, ce coboară din stațiunea balneară Ocna Sibiului și Își leapădă apele În râul Târnava Mare. Visa este un râuleț pașnic, redus În anotimpurile secetoase la o curgere cristalină a unor șuvițe de apă, dar care se umflă ca un bivol sălbatec, ce distruge și cară tot ce-i iese În cale, după o scuturare mai puternică a Înălțimilor cerului
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
rugăciunea. Intrăm în clădire, unde-i mormântul, aprindem câteva lumânări, ne rugăm în taină și ieșim. în En-Karem sunt munți îmbrăcați în vegetație. Sunt frumoși și multă verdeața este. O priveliște minunată între doi munți. Și între ei curge un râuleț. În acest sat găinile fac ouă mari și toate ouăle au câte două gălbenușuri. Se spune că dacă găină este vândută în alt sat nu mai face două gălbenușuri. Numai acolo, în acel ținut, face două. întorcându-ne pe cărare
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
RÎULEȚ, Const. (pseudonim al lui Sofocle Verigopol; 22.VIII.1882, București - 1967, București), gazetar, dramaturg, prozator și autor de versuri. Este fiul Vasilichiței (n. Dodopol) și al macedoneanului Sofocle Verigopolu. Intră în 1901 în gazetărie, semnând la început cu numele adevărat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
București), gazetar, dramaturg, prozator și autor de versuri. Este fiul Vasilichiței (n. Dodopol) și al macedoneanului Sofocle Verigopolu. Intră în 1901 în gazetărie, semnând la început cu numele adevărat sau cu derivate precum Rigo Pol, apoi și S.S. sau Const. Rîuleț în „Apărarea națională”, „Acțiunea (conservatoare)”, „Revista literară”, „Cronica”, ori în „Cortina” (Ploiești), „Viitorul” (unde a fost și redactor). Din primele încercări își adună catrenele care vor constitui debutul său editorial, placheta Epigramele lui Const. Rîuleț (1908). Devine un notoriu ziarist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
apoi și S.S. sau Const. Rîuleț în „Apărarea națională”, „Acțiunea (conservatoare)”, „Revista literară”, „Cronica”, ori în „Cortina” (Ploiești), „Viitorul” (unde a fost și redactor). Din primele încercări își adună catrenele care vor constitui debutul său editorial, placheta Epigramele lui Const. Rîuleț (1908). Devine un notoriu ziarist profesionist, lucrând sau doar colaborând până în 1945 și la „Voința națională”, „Biblioteca modernă”, „Veselia”, „Acțiunea română”, „Universul literar”, „Teatrul de mâine” (Iași, 1918-1920, al cărei director a fost), „Biblioteca soldatului și a cetățeanului” (Cluj, 1921
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
Zidul socotelilor, București, 1935; Taina, Craiova, 1935; Epigrame, București, 1938; Replici, București, 1938; Sensibiltate, București, 1938; Mânia lui Hercule, București, 1943. Repere bibliografice: G. Beldiman, „Femeile ciudate”, „Opinia”, 1910, 1132; Gârleanu și contemporanii, 202-205, 252-254; I.R., Un autor dramatic: Constantin Rîuleț, „Ilustrațiunea română”, 1911, iulie-august; I.F. [I. Foti], „Cei mai de seamă”, „Viitorul”, 1912, 1683; C. Sp. Hasnaș, „Cei mai de seamă”, FLR, 1912, 3; Rebreanu, Opere, XII, 254-257, 591-592, XIII, 218-219; Emil Nicolau, „Cu perdelele lăsate”, U, 1916, 107; D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
lit. (1982), 722, 1018; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 239-240, 259-261; Valentin Silvestru, „Pălăria”. „Urechea mahalalei”, F, 1975, 3; Brădățeanu, Istoria, II, 75-76; Modola, Dramaturgia, 216-217; Todor, Confluențe, 69, 249; Dan Giurea, „Urechea mahalalei”, ARG, 1984, 1; Const. Rîuleț, DRI, IV, 293-306; Dicț. scriit. rom., IV, 72-73. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
Calea Lactee? Deci laptele nemuririi supt de Heracle de la zeița Hera ar fi după cum spune legenda, Calea Laptelui. Se povestește că Hera când s-a trezit și l-a văzut pe Heracle la sân, l-a smuls furioasă. Atunci mai multe râulețe de lapte s-ar fi risipit în cer și s-au transformat în stele scânteietoare grupate ăntr-un brâu alb, numite de elini Calea Lactee, ceea ce vedem noi noaptea, adică partea ecuatorială a Galaxiei în care densitatea stelară este mai mare. Când
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Radu D. Rosetti, Mihail Sadoveanu, I. Al. Brătescu-Voinești. Cincinat Pavelescu oferă un fragment din comedia într-un act Un vis. Cronică literară face Ludovic Dauș. Dări de seamă se fac la expozițiile Theodor Pallady și N. Vermont. Alți colaboratori: C. Râuleț, Al. Cazaban, D. Teleor. Publicația va reapărea, sub titlul „Actualitatea”, din 1913 până în 1928. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285168_a_286497]
-
muzică, teatru, arte”, „Cronica turistică”. În prima serie sunt incluse, în genere, texte selectate din opera unor autori ca V. Alecsandri, Al. Macedonski, Al. Vlahuță, George Coșbuc, Demostene Botez, Octavian Goga, Victor Eftimiu. Poeții revistei sunt minori: Ioan Georgescu, Const. Rîuleț, George Gregorian, Nikita Macedonski. Tot aici C. Săteanu se ocupă de tema trenului în lirica română (Sub inspirația trenului, Când te inspiră trenul...), Al. T. Stamatiad scrie despre Iuliu C. Săvescu, Romulus Dianu reține un eveniment cu ecou în conștiința
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
câteva sute de ani mai târziu, viermuiala slugilor și mirosurile iuți de mâncare au dispărut, totul strălucește, totul e nou, fidel reconstituit, și această ambianță lustruită îți amintește că participi la o înscenare. Urc într-un turn să contemplu împrejurimile: râulețul Nogat, cârdurile de gâște, pașnicele căsuțe țărănești de pe celălalt mal, șoseaua flancată de carpeni și câte mai implică un peisaj rustic, desolemnizat, plasează castelul în derizoriu, cu întreg trecutul său fabulos, zbuciumat și sinistru. Un loc în care poți avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]