451 matches
-
formele germane, care a devenit cu timpul, datorită evoluției numelui locuitorilor săi - *rîușorari, *rușonari, *rășinari (prin același fenomen de etimologie populară, invocat de Kisch) - actualul Rășinari. W. Scheiner și Iorgu Iordan consideră că Rășinari este un derivat de la apelativul rășină (rășinari, „cei care strîng și vînd rășina brazilor“ folosită ca tămîie în slujbele religioase). Ocupația aceasta este confirmată în documente pentru rășinăreni, pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea, iar modelul toponimic este larg răspîndit (Buștenari, Albinari, Cărbunari, Grădinari, Dohotari, Păcurari
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de topice majore, de unde ar fi putut migra locuitorii, plus că nu există nici documente și nici tradiții care să consemneze acest fapt. Formarea de la un posibil antroponim Rășină, întîlnit în Ardeal și în alte provincii, ca nume de grup: rășinari >Rășinari, (după modelul Catrinari, Petcari, Roșcari, Socolari) nu e susținută nici ea de probe documentare. Cea mai posibilă din punct de vedere lingvistic, verosimilă din punct de vedere geografic (așezarea lîngă munte și rentabilitatea ocupației de rășinar) și probabilă din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
topice majore, de unde ar fi putut migra locuitorii, plus că nu există nici documente și nici tradiții care să consemneze acest fapt. Formarea de la un posibil antroponim Rășină, întîlnit în Ardeal și în alte provincii, ca nume de grup: rășinari >Rășinari, (după modelul Catrinari, Petcari, Roșcari, Socolari) nu e susținută nici ea de probe documentare. Cea mai posibilă din punct de vedere lingvistic, verosimilă din punct de vedere geografic (așezarea lîngă munte și rentabilitatea ocupației de rășinar) și probabilă din punct
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nume de grup: rășinari >Rășinari, (după modelul Catrinari, Petcari, Roșcari, Socolari) nu e susținută nici ea de probe documentare. Cea mai posibilă din punct de vedere lingvistic, verosimilă din punct de vedere geografic (așezarea lîngă munte și rentabilitatea ocupației de rășinar) și probabilă din punct de vedere istoric (date fiind probele documentare privind practicarea de către locuitori a meseriei de rășinar) este geneza toponimului Rășinari prin conversiunea onimizantă a termenului popular „profesional“ rășinari. Reșița Este numele municipiului de reședință al județului CarașSeverin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cea mai posibilă din punct de vedere lingvistic, verosimilă din punct de vedere geografic (așezarea lîngă munte și rentabilitatea ocupației de rășinar) și probabilă din punct de vedere istoric (date fiind probele documentare privind practicarea de către locuitori a meseriei de rășinar) este geneza toponimului Rășinari prin conversiunea onimizantă a termenului popular „profesional“ rășinari. Reșița Este numele municipiului de reședință al județului CarașSeverin, de la care s-au format, prin polarizare, numele satului Reșița Mică (îmbinarea este, la origine, pleonastică, întrucît sufixul -ița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
punct de vedere lingvistic, verosimilă din punct de vedere geografic (așezarea lîngă munte și rentabilitatea ocupației de rășinar) și probabilă din punct de vedere istoric (date fiind probele documentare privind practicarea de către locuitori a meseriei de rășinar) este geneza toponimului Rășinari prin conversiunea onimizantă a termenului popular „profesional“ rășinari. Reșița Este numele municipiului de reședință al județului CarașSeverin, de la care s-au format, prin polarizare, numele satului Reșița Mică (îmbinarea este, la origine, pleonastică, întrucît sufixul -ița și adjectivul mică subliniază
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vedere geografic (așezarea lîngă munte și rentabilitatea ocupației de rășinar) și probabilă din punct de vedere istoric (date fiind probele documentare privind practicarea de către locuitori a meseriei de rășinar) este geneza toponimului Rășinari prin conversiunea onimizantă a termenului popular „profesional“ rășinari. Reșița Este numele municipiului de reședință al județului CarașSeverin, de la care s-au format, prin polarizare, numele satului Reșița Mică (îmbinarea este, la origine, pleonastică, întrucît sufixul -ița și adjectivul mică subliniază de două ori ideea diminutivală) și toponimul Culmea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a răsărit „soarele românismului” (Aron Pumnul), exclamă: „Te salut din inimă, Romă-Mică. Îți mulțumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea”. Rămâne acolo o vreme pentru niște examene, după care merge la Sibiu, de unde pleacă la București, prin Rășinari, obiectivul său fiind trupele teatrale. În 1868 îl găsim angajat al trupei lui Pascaly, cu care întreprinde un turneu prin Lugoj, Sibiu și Arad; locuiește la Pascaly, care îl ajută să fie angajat al doilea sufleor la Teatrul Național; se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
apa casei tale părăsite. Și intri În cea de a doua veșnicie, cea de om, suflet bun la Dumnezeu. Într-o cetate veche din Ardeal cântă păsările toamnei prin Dumbravă. Maici neștiute În vecernie, la Păltiniș. Huruie tramvaiul galben spre Rășinari. Totul e luminos. Ai sosit și tu la masă. Îți vor spune Petru după numele tatălui tău și vei fi sărac. Este al treilea semn. Așa se trece această zi și toată viața vei tânji după un sat În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
astăz vor puteà gusta vinul pur, după ce fermentația a încetat, unda s-a limpezit și drojdiile, vai, drojdiile s-au coborît la fund..." (Goga, 1927, p. 170). Anticipând ceea ce legionarismul a transformat într-un adevărat cult al morții, poetul din Rășinari care va ajunge prim-ministru în guvernul Goga-Cuza a fost unul din principalii creatori ai "catehismului datoriilor noastre" naționale, în care imperativul moral consta în a face "din hetacombele noastre piedestalul gloriilor de mâine" (Goga, 1927, p. 26). Principiul forță
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
crezut și cred în pictura mea și voi crede mereu, atâta timp cât sunt sincer cu mine însumi și cu ceea ce pictez. Cred că voi fi sincer pentru că tot ce eu pictez iubesc cu adevărat.” Născut la 20 septembrie 1942, în localitatea Rășinari, jud. Sibiu. Debut artistic -1958 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 53, 123; Ioan Meițoiu, Stare de dor. Poeți și pictori țărani, Ed.
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
246; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 57, 58. „....Născut și trăind aproape continuu într-un sat în care izvorul nesecat al folclorului nostru și-a păstrat apele negreșit de limpezi - este vorba de Rășinarii lui Goga - Vasile Frunzete a crescut în cultul valorilor tradiționale, care s-au constituit cu timpul, de la sine, în jaloanele ale modului său de a gândi și a simți, de a privi lumea și de a înțelege viața.” (D.N. Zaharia
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
crezut și cred în pictura mea și voi crede mereu, atâta timp cât sunt sincer cu mine însumi și cu ceea ce pictez. Cred că voi fi sincer pentru că tot ce eu pictez iubesc cu adevărat.” Născut la 20 septembrie 1942, în localitatea Rășinari, jud. Sibiu. Debut artistic -1958 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 53, 123; Ioan Meițoiu, Stare de dor. Poeți și pictori țărani, Ed.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
246; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 57, 58. „....Născut și trăind aproape continuu într-un sat în care izvorul nesecat al folclorului nostru și-a păstrat apele negreșit de limpezi - este vorba de Rășinarii lui Goga - Vasile Frunzete a crescut în cultul valorilor tradiționale, care s-au constituit cu timpul, de la sine, în jaloanele ale modului său de a gândi și a simți, de a privi lumea și de a înțelege viața.” (D.N. Zaharia
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
răstorn „argumentul” - așa cum am făcut cu Nichita, În câteva rânduri, indispunându-l, Întrucât marile personalități suportă greu să le clatini unele concluzii pe care se reazămă, probabil, nu puține plafoane ideatice! -, amintindu-i că el, Emil Cioran, fiul popii din Rășinari, el și pulsiunile sale genialoide, reflexele și energia formidabilă a ideației și a originalității sale, care nu rareori i-a uimit pe contemporani de pe nu importă ce latitudine, nu putea „apărea”, nu era „posibil” să apară decât pe acel sol
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Or, eu, fiind la modul definitiv și, ar putea zice unii, la modul „imbecil”, un vitalist, nu puteam intra În dialog cu un sceptic organic și „histeroid”, cum era și cum se proclama insomniacul, rătăcitorul, genialul fecior de popă din Rășinari. Interzis de cenzorii și activiștii culturali comuniști vreme de decenii, spre rușinea noastră, Încă o dată - sub același regim, Sârbii, Ungurii și Polonezii Îl publicau! -, Cioran se află azi „pe masa de disecție” a spiritelor autohtone, prilejuind tot felul de observații
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ei de a fi”!; și, o spun cu mâna pe inimă, niciodată un omagiu adus existenței nu a fost mai Înflăcărat, mai total, decât această continuă negare, respingere a ei, blamare a privilegiilor și „capcanelor” ei, de parcă adolescentul nostru de la Rășinari nu Îmbătrânise, nu se maturizase cu o zi din clipa când, cu mare probabilitate, a Întâlnit prima femeie frumoasă, intangibilă, prima sa Beatrice și, ca să se apere de „violența, de pericolul Frumuseții”, a avut reflexul nu puținor puberi de a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
istoriei, toate acestea înfățișându-se mai curând sub semnul anonimatului și al negativității decât al impulsului destinal și al cutezanței cioraniene. Între principiul eminescian al "organicității" și teza încrâncenată a "schimbării", visată cu ardoare și disperant de fiul protopopului din Rășinari, cu dor neostoit de "Coasta Boacii", Theodor Codreanu înclină mai mult spre prima variantă. Cuvântul "schimbare" poartă cu el riscuri grave și imprevizibile, acela al retorismului fiind, sigur, unul dintre ele. Tocmai de aceea formulele schimbare și alteritate s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
data de 13 iunie 1983 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, cu domiciliul actual în Suedia, str. N. Hamngatan 3 A, 450 71 Fjallbacka. 3. Vidrean Petru, fiul lui Vasile și Maria, născut la data de 23 noiembrie 1933 în localitatea Rășinari, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, Hufnerstr. nr. 92, 2000 Hamburg 60. 4. Vidrean Mihaela, fiica lui Toader Mihai și Chira, născută la data de 20 iulie 1950 în București, România, cu domiciliul actual în Germania, Hufnerstr. nr.
HOTĂRÎRE nr. 66 din 12 februarie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]
-
Paraschiva, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Zeppelinstr. 21/15, cu ultimul domiciliu din România, Iași, str. Cuza Vodă bl. 1, sc. A, et. 5, ap. 33, județul Iași. 77. Schreiner Rodica, născută la 30 decembrie 1972 în localitatea Rășinari, județul Sibiu, România, fiica lui Popa Zaharie și Rodica, cu domiciliul actual în Austria, 8430 Leibnitz, Rudolf Hans Bartschgasse Hof. 6/III/19, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Pancota, str. Dragalina nr. 20, județul Arad. 78. Atzberger Jolan, născută
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
România, fiul lui Mariana Anca, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Neugebaudeplatz 3/6/28, cu ultimul domiciliu din România, București str. Dr. Lister nr. 19, sectorul 5. 121. Tăpălaga Dumitru, născut la 24 august 1951 în localitatea Rășinari, județul Sibiu, România, fiul lui Tăpălaga Petru și Opreana, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Neugebaudeplatz 3/6/28, cu ultimul domiciliu din România, București, sos. Ștefan cel Mare nr. 8, bl. A, et. 8, ap. 24, sectorul
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
România, fiul lui Andreas și Ana Maria, cu domiciliul actual în Germania, 93444 Kotzting, Ammermuhlweg 15, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, Str. Gladiolelor, bl. 10, ap. 22, județul Sibiu. 139. Arz Maria, născută la 20 decembrie 1971 în localitatea Rășinari, județul Sibiu, România, fiica lui Cristea Ioan și Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, 93444 Kotzting, Ammermuhlweg 15, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, Str. Gladiolelor, bl. 10, ap. 22, județul Sibiu. 140. Csuka Ajtony Janos Istvan, născut la 6
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
România, fiica lui Becheanu Cristea și Georgeta, cu domiciliul actual în Suedia, Vaxjo, Dolbavagen 5B, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Av. Petre Crețu nr. 59, sectorul 1. 228. Schele Cornelia Simona, născută la 14 februarie 1973 în localitatea Rășinari, județul Sibiu, România, fiica lui Lascu Gheorghe și Floare, cu domiciliul actual în Germania, 88260 Argenbuhl-Ratzenried, Buchenstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cristian, str. XXI nr. 15, județul Sibiu. 229. Kantor Marius Sorin, născut la 29 mai 1965
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Canalizare Rășinari, județul Sibiu", cuprinși în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii
HOTĂRÎRE nr. 128 din 14 aprilie 1997 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Canalizare Rasinari, judeţul Sibiu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117779_a_119108]
-
România, fiica lui Ursu Petre și Alexandrina, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Ehrenfelsgasse 17/8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Năvodari, Str. Plopilor nr. 124, județul Constantă. 712. Imbarus Maria, născută la 31 martie 1947 în localitatea Rășinari, județul Sibiu, România, fiica lui Oancea Alexandru și Paraschiva, cu domiciliul actual în Germania, 76532 Baden Baden, Briegelacker 9, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Nicolae Iorga nr. 34, județul Sibiu. 713. Magerusan Corneliu, născut la 6 august 1957
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]