300 matches
-
o știm și din alte exemple, nu era adeptul metodelor lui Jeltuhin... Fapt este că, în scurt timp, majoritatea funcționarilor publici din ambele Principate vor consimți să adopte uniforma. La înscăunarea lui Alexandru Ghica (25 iulie 1834), cum înseamnă la răboj serdarul Grigore Andronescu, domnul intră în București „cu acest nou alai, adică căpitanul de dorobanți al agiii cu dorobanții lui, după dânsul comisarii cu ipocomisarii și aga, în urmă din toate isnafurile câte cinci oameni cu steagul fieștecăruia isnaf, ce
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
, revistă apărută la Brăila, lunar, din aprilie 1937 până în noiembrie 1941. Publicația este inițiată de Mihu Dragomir (care semnează Mișu Const. Dragomirescu), în această perioadă încă elev. Subtitlul „Revista tinerei generații” devine din ianuarie 1938 „Răbojul tinerei generații”, pentru a marca „lupta pentru biruința tinereții” și în mod special preocupările „tinerelor mișcări provinciale”. Materialele sunt inserate în două mari rubrici: „Lupta dintre generații” și „Poeții tinerei generații”. În centrul atenției stau poeți aflați sub semnul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287017_a_288346]
-
cu alta oblică transversală. Se obțineau în felul acesta două răboaje, unul pentru stăpân ori pentru perceptor, celălalt pentru slugă sau pentru contribuabil. Răboajele acestea surori, se crestau întotdeauna la fel, trecând crestăturile sau răvașele cu brișca peste amândouă deodată. Răbojul de dare al perceptorului se depunea la primărie, la stăpân sau la administrația financiară, pe celălalt îl păstra datornicul până la stingerea scadenței. După achitarea obligațiilor consemnate, datorii sau impozite, răbojul se nimicea sau i se ștergeau vechile crestături ca să mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fel, trecând crestăturile sau răvașele cu brișca peste amândouă deodată. Răbojul de dare al perceptorului se depunea la primărie, la stăpân sau la administrația financiară, pe celălalt îl păstra datornicul până la stingerea scadenței. După achitarea obligațiilor consemnate, datorii sau impozite, răbojul se nimicea sau i se ștergeau vechile crestături ca să mai fie folosit și altă dată. Cifrele se încrestau numai pe o față a răbojului și anume pe partea de sus sau de jos (în dungă) jumătățile de unitate respectiv unitățile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
financiară, pe celălalt îl păstra datornicul până la stingerea scadenței. După achitarea obligațiilor consemnate, datorii sau impozite, răbojul se nimicea sau i se ștergeau vechile crestături ca să mai fie folosit și altă dată. Cifrele se încrestau numai pe o față a răbojului și anume pe partea de sus sau de jos (în dungă) jumătățile de unitate respectiv unitățile, în timp ce zecile și sutele se însemnau pe fața întreagă. La stână se întrebuința răbojul ciobănesc și prăjina cu coajă. Cel dintâi e cioplit cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
altă dată. Cifrele se încrestau numai pe o față a răbojului și anume pe partea de sus sau de jos (în dungă) jumătățile de unitate respectiv unitățile, în timp ce zecile și sutele se însemnau pe fața întreagă. La stână se întrebuința răbojul ciobănesc și prăjina cu coajă. Cel dintâi e cioplit cu patru fețe și pe el se înseamnă cu semnele cunoscute cantitățile (în ocale) de mălai sau de sare ce s-au adus la stână de către proprietarii de oi. Pe răboj
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
răbojul ciobănesc și prăjina cu coajă. Cel dintâi e cioplit cu patru fețe și pe el se înseamnă cu semnele cunoscute cantitățile (în ocale) de mălai sau de sare ce s-au adus la stână de către proprietarii de oi. Pe răboj își avea fiecare proprietar foaia sa, mărginită de câte o curte, sau o împrejmuire de crestături. În coaja prăjinii se însemnau în afara numărului de oi, gălețile și copurile de lapte ce lua de la stână fiecare proprietar de oi. Gălețile se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cu numărul 1/1938, apar completări în subtitlu: „Editată de Astra, despărțământul Satu Mare”. Revista se vrea a fi „tipar și cuget românesc”, promovând „scrisul cinstit” și „gândul curat”, „puse în slujba unui ideal național”. Rubrici permanente: „Încrestări”, „Dări de seamă”, „Răboj”, „Cărți-reviste”. Apar versuri, unele republicate, de Petre Dulfu, Octavian Goga, Radu Stanca, Igor Block, Em. Papazissu. Secțiunea prozei e reprezentată de Octavian Ruleanu, Gh. Crișan, Ioan Groșan, Vintilă Horia, Victor Eftimiu. Publicistica e bogat ilustrată. Lui N. Iorga i se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285196_a_286525]
-
București, de unde se și pensionează. A colaborat la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (unde a fost și secretar de redacție în 1934), „Bilete de papagal”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”, „Manifest”, „Răboj”, „Semne”, „Viața literară”, „Vremea” ș.a. A semnat și Silviu d’Ilivahia. Debutând semnificativ sub semnul suprarealismului, S., interesat îndeaproape de fenomenul poeziei moderniste, realizează în 1934 Antologie de imagini din poezia nouă. Numai un accident biografic a făcut ca volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
urme plăcute și de neșters, în ceea ce numim noi amintiri, stăruie cu insistență. Nu este ușor să uităm acei ani, copii ai timpului, cum ar spune un poet învățat să vorbească și să gândească în metafore, care se înscrie pe răbojul vârstelor trecătoare și care se uită ușor. M-am repetat în fraza anterioară, tocmai pentru a contura și stilistic acest sentiment. Ca să revenim la oile noastre, mă gândesc că data revederii noastre, 5 septembrie, coincide cu perioada de examene. Nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
lor pentru propășirea proprietății socialiste, pentru împlinirea și depășirea sarcinilor de plan, pentru calitatea tot mai sporită, optimă, a muncii.“ („Între oamenii de la Vitrometan“, România literară, 23 decembrie 1982) „Iar temerarul gând al lui Bălcescu și-a scris plinirea pe răbojul vremii în chipul tău, Republică Română, mereu înfloritoare prin decenii.“ („Laudă Republicii“, Contemporanul, 1 ianuarie 1985) BÂRSĂNESCU Ștefan, prof. dr. docent „Alături de funcția instructivă, profesorul o are și pe aceea de activist politic, chemat să pregătească și să dezvolte în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
totul de pierdut și nimic de câștigat, li s-ar fi „șifonat” și terfelit obrazul. Domnii de la C.N.S.A.S. (i-am numit noi pe cei doi, deoarece ei sunt sarea și piperul organizației), tot demascând, dând sentințe și trecând la Răboj tot ce le-a ieșit în cale , s-au pus rău cu cine nu trebuie, într-un context politic extern și intern nefavorabil. Cei atinși la obraz, fiind cuprinși de frenezia, prin judecăți, de recuperarea părții pierdute, au strigat să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
RĂBOJ, revistă apărută la București, lunar, din martie 1932 până în aprilie 1933 și de la 7 decembrie 1935 până la l februarie 1936. Redactori sunt Horia Fulger și Bazil V. Nistor (prima serie), Ioan Vasiliu, V. Scupra și M. Georgescu (seria a doua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
nevoie de un critic”. Se aduc în discuție și alte probleme de actualitate, cum ar fi modernismul, avangarda, tradiția literară din Bucovina (Gama literară a „Arboroasei” de E.Ar. Zaharia), situația revistelor mici (Reviste mici de Camil Petrescu, Dezarmare pentru „Răboj” de Mihail Sebastian) etc. Poezia, inserată în rubrica „Stihuri pe răboj”, e bine reprezentată de voci tinere: Mircea Streinul, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Ion Roșca, Aurel (George) Putneanu, Al. Raicu, Gheorghe Antonovici, Ștefan Horint, Ghedeon Coca, Teodor Scarlat, Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
de actualitate, cum ar fi modernismul, avangarda, tradiția literară din Bucovina (Gama literară a „Arboroasei” de E.Ar. Zaharia), situația revistelor mici (Reviste mici de Camil Petrescu, Dezarmare pentru „Răboj” de Mihail Sebastian) etc. Poezia, inserată în rubrica „Stihuri pe răboj”, e bine reprezentată de voci tinere: Mircea Streinul, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Ion Roșca, Aurel (George) Putneanu, Al. Raicu, Gheorghe Antonovici, Ștefan Horint, Ghedeon Coca, Teodor Scarlat, Virgil Carianopol, Al. Șerban și tânărul istoric literar D. Popovici, în timp ce proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
literar D. Popovici, în timp ce proză semnează Bazil V. Nistor, Gheorghe Antonovici, Horia Fulger, Ovidiu Constant, Neculai Roșca și Mircea Streinul (Vraciul vorbă rea), Dan Petrașincu (Roma), Silviu Cernea, Adam Lăpușneanu ș.a. Rubricile de note și comentarii polemice intitulate „Încrustări pe răboj”, „Din condei”, „Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune altă echipă redacțională și o nouă structură a revistei. Aceasta beneficiază acum de o cronică literară ținută de Ioan Vasiliu, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
o situație mai omenească, să ne putem căsători, să ne întemeiem și noi o familie.” Dragă prietene, Stanca Ilie, vreau să-ți promit că dacă vreodată îmi va trece prin minte să-mi scriu amintirile vieții, am sămi însemn pe răbojul meu, fragmentul de poveste a vieții tale, pentru a se ști cum era pe vremea noastră, când eram și noi tineri și trebuia să ne bucurăm de viață mai cu drag. Am avut și eu astfel de bucurii. Am făcut
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Lămășeni)” data =”17 oct. 1990”> Stimate d-le Eugen Dimitriu, Iată-ne trecuți de jumătatea toamnei secetoase din acest an cu mai puține bucurii pentru cei singuratici ca mine și cu sănătatea zdruncinată. Totuși mai cerc să fac Însemnări prin răbojul timpului, deși nu mai cunosc posibilitățile de publicare, În urma schimbărilor care au avut loc În țară. Aflându-te În reședința județului ai posibilitatea să te informezi, mai ales că ziarul „Crai nou” Îți publică, din când În când, articole interesante
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și necesitatea corectării acestui neajuns de către un virus helper este consecința lipsei din genomul respectivei tulpini virale a genei pol, cea care codifică sinteza ADN polimerazei ARN dependente (reverstranscriptazei). Este evident că în lipsa acestei enzime, transcrierea mesajului ereditar viral pe răbojul ADN-ului celulei victimă nu mai poate avea loc. Virusul helper nu face altceva decât „ajută“ realizarea transcrierii inverse, datorită faptului că inseră în genomul RSV defectiv enzima pol, lipsă inițial la apel. B. Aparatul genic al sușelor retrovirale capabile
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
publică sau se reproduc versuri (I. Radu, V. Săiniceanu, G. Tutoveanu, St. O. Iosif) și proză (A. Davidescu, Dariu Pop), textele aparținând frecvent unor autori modești. Pot fi consemnate câteva recenzii la cărți de Liviu Rebreanu (Ion) și Gala Galaction (Răboj pe bradul verde), o cronică a revistelor, precum și un comentariu de Dariu Pop, intitulat Cum scria Eminescu. A. Nour figurează cu versuri traduse. Sunt popularizate și regulile ortografice ale Academiei Române. La istoria învățământului din Transilvania se referă Ambrozie Nicoară (Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290064_a_291393]
-
H. Maxy, F. Brunea-Fox, B. Fundoianu, Ștefan Roll, Ilarie Voronca și Claude Sernet (Mihail Cosma), scoate în aprilie 1928 revista „unu”, asumându-și responsabilitățile redacționale și financiare pentru a face ca publicația să apară regulat până în 1932. Debutase cu placheta Răbojul unui muritor (1925), ce conține poezie cu precădere bacoviană, pastișe și parodii, experimentul avangardist fiind aici prezent în pofida fiorului elegiac care însoțește adesea imaginea unei lumi eterate. Dar acțiunea lui esențială este ilustrarea și promovarea suprarealismului în câmpul literelor românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
despre insatisfacția provocată de inevitabila cumințire a poemului, urmată de o melancolică resemnare. Am putea spune că o mare parte a creației lui Sașa Pană e un reflex al tristeții de a nu fi un suprarealist complet. ION POP SCRIERI: Răbojul unui muritor, București, 1925; Diagrame, cu desene de Victor Brauner, București, 1930; Echinox arbitrar, cu desene de M.H. Maxy, București, 1931; Viața romanțată a lui Dumnezeu, București, 1932; Cuvântul talisman, cu un desen de Marcel Iancu, București, 1933; Călătorie cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
Uscătescu, L. M. Arcade, Grigore Cugler, N. A. Gheorghiu, Dinu Adameșteanu. F.r. păstrează pe toată durata apariției sale aceeași structură - grupaje de versuri și proză și rubricile „Oameni și cărți de altădată”, „Texte și documente”, „Oameni și situații”, „Zodia Cancerului”, „Însemnări”, „Răboj” (rubrică prezentă de la numărul al doilea, semnalând cărțile primite la redacție). Alături de versurile poeților din exil (Al. Busuioceanu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Yvonne Rossignon, Vasile Posteucă, George Uscătescu, Ioan Cușa, Antoaneta Bodisco), sunt publicate inedite de Ion Barbu (O înșurupare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
desfacă vântul. Îți treci ca un descântec mâna prin evocare... Lumea capătă străluciri cristaline, devine diafană și muzicală: Ascultă: șlefuită în muzici sticla crăngii, Profund glasul iubirii rostogolit pe minge În floare, ireală e lacrima tălăngii Și-n scoarță suveniru-i răbojul pe meninge... A scrie înseamnă încă o dată pentru poet a contura, prin aproximări succesive, infinitele fațete ale trăirii, dezvăluite fără preconcepție, în însuși actul producător al discursului liric: Și-n vers voi bate ca pe un căutător de aur Care
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
paralel, după sfatul lui Iuliu Moisil, frecventează Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie de pe lângă Arhivele Statului. Colaborează cu eseuri, cronică literară, poezie la „Decalogul”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Claviaturi”, „Albatros”, „Meșterul Manole”, „Pagini literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Răboj năsăudean” (din 1939 conduce publicația). Își ia licența în estetică și critică literară cu Tudor Vianu, în 1945. Profesor la liceul din Năsăud, lucrează apoi la Arhivele Statului din Năsăud și Cluj (1946-1950). Din 1951 este asistent la Facultatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]