791 matches
-
Bratu Iulian Fostul premier Adrian Năstase a postat pe propriul blog un text în care răbufnește la adresa unui jurnalist, după ce acesta a publicat un articol intitulat “Adrian Nastase, dat afara de la Universitatea București pentru că a fost condamnat definitiv pentru corupție”. În postarea de pe blog, Adrian Năstase explică faptul că, în urma condamnării, a pierdut doar calitatea de
Adrian Năstase, revoltat: "Un exemplu de ticăloșie, o mizerie!" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/37068_a_38393]
-
s-o răstorn. Al doilea fel stă în moda meschină de a-i reduce strălucirea minții la un tipar patologic menit a-i explica geniul prin boală. Geniul e consecința scrîntelii, Nietzsche fiind un cazan de otrăvuri fiziologice care au răbufnit în conștiință sub forma smintelii. În acest caz, reduci superiorul la inferior și faci din Nietzsche un zgîrci contorsionat, alcătuit din complexe sordide. Acesta e genul de lectură de care fac uz spiritele joase, care au satisfacția de a-l
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
astfel să-l scoată din focul dezbaterii pe Emil Boc, premierul acuzat că în timpul mandatului său sistemul de sănătate a devenit foarte deficitar. Andreea Crețulescu a adus-o în discuție pe Monica Macovei, moment în care Andreea Paul Vass a răbufnit. ”Justiția să-și spună cuvântul, nu ne putem substitui lor. Întrebarea este de ce sunt fracturate deciziile la capătul firului”, a spus Paul. Aș fi întrebat-o pe doamna Macovei eventual”, a fost replica moderatoarei. Da, acum e de vină doamna
Andreea Paul a trimis-o la psihiatru pe Andreea Crețulescu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36495_a_37820]
-
cade cîte-o bucată/ din blocurile falnice odată”. Descrierea lui deo sumbrețe realist-romantică indică un soi de impaciență a declinului, o voluptate a „disperării” celui ce voiește a ceda rapid înălțimile spre a se alipi de pămînt: „Acum prin firidele lui/ răbufnesc rafalele vîntului/ și stafiile care noaptea mai mult ne-o-ntunecă,/ pe scări putrezite în sus și în jos alunecă./ Pînă acum nu m-am temut prea tare,/ dar acum trăiesc în disperare:/ o fi mult pînă jos la pămînt
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]
-
SUA, pentru a se trata de cancer, urmând să fie cercetat odată cu întoarcerea în țară. În repetate rânduri, cei doi politicieni de la malul mării au acuzat implicarea politicului în justiție, strigând că sunt victimele președintelui Traian Băsescu: „Rușine, Băsescule!”, a răbufnit Radu Mazăre, marți seară, la ieșirea din sediul Departamentului Național Anticorupție. Dacă privim rezultatele legislativelor din 2008 și ale prezidențialelor din 2009, putem spune însă că, voit sau nu, cei doi conducători ai Constanței au contribuit indirect la obținerea de către
Mazăre și Constantinescu acuză „poliția politică a lui Băsescu”, dar Băsescu l-a zdrobit pe Geoană în Constanța, în 2009 by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/31149_a_32474]
-
unei probleme, dacă lăsăm așadar optica genunchiului de broască și urcăm spre unghiul speculativ, întîlnim cel puțin patru poziții care înnobilează absurdul pînă la a-i conferi un rang metafizic. Potrivit primei poziții, absurdul apare atunci cînd un plan superior răbufnește în planul vieții umane, urmarea fiind o trăire atît de stranie încît toate motivele raționale te îndeamnă s-o categorisești drept absurdă. E cazul oricărei epifanii în cursul căreia rațiunea abdică: neputința de a pricepe te silește să depui armele
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
contrapunctic. Cele două voci: una care descrie prezentul intersectându-l cu rememorări înduioșate din vremea copilăriei (acestora li se adaugă bune pagini de monografie prozastic poematică a Câmpiei transilvane, cu decor, costumație și partituri atent reproduse); cealaltă, vocea traumei care răbufnește în verbalizări violente, sunt asistate discret de vocea prozatoarei. Înfruntarea nu e între realitate și ficțiune, ci între mai multele interpretări ale aceleiași realități. Amintirile îndelung înăbușite ale fetiței nu concordă nici cu ceea ce poate povesti acum, înțelegând altfel, omul
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
mai târziu și fiul său, Amadeo, ca și cum scara ar fi aruncat un blestem asupra neamului Lax. - Și dacă am netezi prostia asta de care ne tot împiedicăm? a întrebat María del Roser, practică. - Rorrita! E o operă de artă! a răbufnit indignat soțul și i-a promis că o să fie mai atent. Bineînțeles că a continuat să se împiedice. Deși, își zicea soția sa, poate că s-ar fi împiedicat oricum, cu sau fără acel păcătos de vrej. Încetul cu încetul
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
astă dată, cu sintagma lui Radu Cosașu), fie ele bonobo sau nu: fixațiile, angoasele, depresiile, tulburările, alienările. Primordială între ele (și astfel ajungem la ultima cale de acces) e frica de moarte, care, ascunsă bine în primele cicluri ale volumului, răbufnește în penultimul, Zmeie pe cer, o colecție de lungi epitafuri ceremonioase. Nu m-aș încumeta să spun că e cea mai reușită secțiune din carte, dar cu siguranță e cel mai prietenos și, în definitiv, mai poetic. De un estetism
Bonobo, om sucit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3199_a_4524]
-
De aseară nu mai e viscol. Și A2 și A3 sunt în continuare închise. Dar DN1 cum e deschis și e curat până la asfalt?” Schimbul de contre dintre cei doi a continuat, iar la un moment dat, Petre Roman a răbufnit la adresa lui Cătălin Ivan: „Dom'ne, acum nu te supăra! DN1 e curat, autostrada (n.r. A3 - București-Ploiești) care e la câteva sute de metri e închisă. Care e explicația?” În momentul în care europarlamentarul PSD i-a transmis să-i „întrebe
Replici acide între doi lideri USL: „Ce spuneți e populism ieftin. Parcă sunteți din PDL”. „Doamneee!” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32833_a_34158]
-
spectacolul intitulat "Viață de cimitir", regizat de Rodica Bitănescu, care s-a jucat sâmbătă noaptea, la Bellu, n-a scăpat de ironiile Cezarei Dafinescu: "Părinții și bunicii mei sunt îngropați acolo și cred că se răsucesc în mormânt acum", a răbufnit aceasta. Rodica n-a stat pe gânduri și i-a dat replica: "Ce, am jucat pe mormânt e? Bellu e muzeu. N-am profanat nimic, n-am deranjat pe nimeni".
Iacobescu și Dafinescu se ceartă cu Rodica Popescu- Bitănescu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/29684_a_31009]
-
bucățică - dar și-aceia mai la o margine de tarla - face o cerere la președintele colhozului și dacă el, președintele colhozului îți aprobă cererea, aiasta-i bine, dacă nu, rămâne nu. - La noi încă-i colhoz, anafora lor de americani! răbufnește unchiul Nichifor bătând cu pumnul în masă, pumnul de la mâna cea bună, cea sănătoasă, vie. Dintre toți frații tatei, doar Nichifor mai trăiește. În beci are pregătit un poloboc cu vin negru care va fi împărțit la toți când i-
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
că menirea mea era să fiu domn, nu poet. Am trecut de 99 de ani și m-apuc de filatelie. Copiii îmi mănâncă din palmă, iar păsările - din suflet. Mă uit în ochii femeilor și amețesc întruna. - O, Doamne (mai răbufnesc uneori), greu e să-mbătrânești! Tinerii strigă după tine pe stradă The Mask, vârstnicii nu te recunosc, tu nu ești de-al lor, veșnice nematur care asculți, bâțâindu-te, rock-uri. Banchet dat în onoarea lui Petre Stoica; vechiul menu
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
o zi însă, Ponta declara că România ar trebui să-și folosească dreptul de veto la adoptarea bugetului UE pe 2014-2020 dacă se menține prevederea de reducere a alocărilor pentru politica agricolă comună și pentru fondurile de coeziune, iar Băsescu răbufnea. "Propunerea prezentată de președintele van Rompuy ce impune scăderi la fondurile de coeziune și pentru politica agricolă comună și introducerea de criterii noi, nefavorabile României, este o propunere inacceptabilă și va întâlni opoziția fermă și nenegociabilă a României incluzând inclusiv
Ceartă dură între Traian Băsescu și Victor Ponta () [Corola-journal/Journalistic/41125_a_42450]
-
a poeziei vechi spaime ce păreau a fi definitiv depășite? Mă ascund în clopotul cel mare al bisericii/ și mă rog să nu moară nimeni și să nu fie sărbătoare/ să nu crească dintr-o dată rîul/ și focul să nu răbufnească// mă ascund/ lipit cu spatele la bronzul zgrunțuros/ cu ochii țintă la limba care atîrnă imobilă și ucigătoare// în clopotul cel mare e negură/ dar simt cum palpită o singurătate mai groaznică decît a mea// aburi se ridică din mine și se
Robert cuceritorul by Vasile Popovici () [Corola-journal/Imaginative/10099_a_11424]
-
de umbre, poate că alături în odaie sunt haine fără oameni și te așteaptă veioza unui cosmonaut, lumina improprie pămîntenilor sare ca șarpele la beregată și-i noapte pe toată întinderea pielii, arunci ancora unui crin în insule mîloase, îți răbufnesc în față primele scîntei ale focului împrumutat unghie de la unghie de morții din gropile comune ale războaielor lumii, iar văzduhul îți dă înapoi copilăria prin simpla rotire a unui nor pe cadranul lacului. Cineva privește totuși și îndeamnă orașul să
Iov In funicular by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/10097_a_11422]
-
angoasantă.“ Hilary Mantel Capitolul 1 Prima dată când bărbatul acela a venit la Hotelul Iris era cu puțin înainte de începerea sezonului estival. Ploua fără contenire încă din zori, iar pe seară ploaia se întețise. Marea fremăta, înecată în cenușiu. Rafalele răbufneau înăuntru ori de câte ori vreun client trecea pe ușă, iar covorul de la intrare era jilav. Neoanele de la firmele magazinelor din preajmă erau toate stinse și pe stradă nu se zărea nici țipenie de om. Când trecea câte o mașină, stropii de ploaie
Yōko Ogawa Hotel Iris by Iuliana Oprina () [Corola-journal/Journalistic/2840_a_4165]
-
implicit, prin Timișoara în perioada 1509-1511. O altă epidemie va face prăpăd în 1533 în Banat, în Transilvania și Țara Românească. În 1603, în lunile noiembrie și decembrie, când la Timișoara se aflau 12 000 de turci și tătari, aici răbufnise din nou ciuma. În 1731, ciuma va face la Timișoara 1 361 de victime. Epidemia va debuta în februarie și va cuprinde în curând întreg Banatul, adusă fiind de trupele imperiale austriece. Printre morții timișoreni s-au numărat și șase
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
m-am deschis în direcția asta. Până nu reușesc să-mi conturez totul, din mai multe direcții, degeaba vorbesc. Vreau să mă pot ascunde de lume, nu prin poveștile ei, ci să mă feresc a mai fi deschisă cu ceea ce răbufnește uneori foarte puternic din adâncuri. Vreau să mă ascund de lume, mai mult ca să scap de tentația de a comunica prea în pripă, ceea ce puțini acceptă ca fiind informație. Ceea ce aduc conștient sau din subconștient nefiind palpabil, ușor digerabil, distractiv
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
Am invadat tot sufletu-mi cu așteptarea, ce astăzi m-a chemat!.. Pe geam am reînnoit o ingenuă pornire, spre soare să se-ntoarcă, Din iarna albă, într-ales, speranțele să le transcriu în spectru de iris, Prilej de-a răbufni un ghiocel, cu soarele îl simt... lumina mă încearcă, Într-un sfârșit de ziuă, tot soarele în suflet și în casă, din iarnă l-am cules... Iar primăvara nu ispită e...A ei zăpadă, într-un asfințit , cade, de iarnă-
MI-A FOST INCANDESCENT DE MULT DOR de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382378_a_383707]
-
Pe unde ești? Când ai plecat? Unde-i lucirea ce furase Un colț de-albastru de pe cer , Și unde-i zâmbetul pe care Îl adoram , copil stingher? Zăpezi te ning și-n gând și-n suflet Mâhniri ce stau să răbufnească Te strâng la piept și simt în tine Toată durerea omenească. Nu plânge, iarna de pe creste Va coborî cu ghiocei Și săruta-va la fereastră Frumoși albaștri ochii tăi ! Referință Bibliografică: LACRIMĂ ÎN IARNĂ / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LACRIMĂ ÎN IARNĂ de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383983_a_385312]
-
Țâșnesc nemaipomenite situații Proiectate alb pe un ecran aburos, Cuvintele curg speriate-n creații Spre capătul văzduhului miraculos... -Zeii nebuni, printre colți înfipți de lumini, Rotesc, un schimb de secunde, în esențe, Tremură clipe,-n plânsul de iarnă, regini, Vântul răbufnește cu luminiscențe... Târăsc neliniștea peste presimțire, Sunt prea uimită, sunt prea înfricoșată! Alerg la-ntâmplare, alerg în neștire, Alerg cu teamă, cu lacrima-nghețată... O, cum țâșnește o nouă frenezie! Un abur sentimental leagăn-o clipă, Topește spaima într-o
ALERG LA-NTÂMPLARE de LIA RUSE în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384075_a_385404]
-
mai frumos ca acasă Sufletul meu, la tine patrie, simte liniștea ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ÎN FINE... (Më në fund...) Singuratic și uitat În camera mea Deslușesc gânduri Unde întunericul nopții Macină sentimentele mele Merg prin cameră turmentat Pe ici pe colo nervii mei răbufnesc Și ajung în cerul înalt Somnul fuge din ce în ce mai departe Apoi mă-ntind pe pat Cu ochii spre tavanul înalt Am intrat în gânduri pe neașteptate Am auzit câțiva pași pe coridor Cineva poate vine la mine Desigur în urma urmelor Și-
TRADUCERE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383455_a_384784]
-
nr. 2274 din 23 martie 2017. Când plânge pământul Plânge-n taină iar pământul, Nemurirea ninge-ntr-una, Simt cum zdruncina cuvântul Tot ce am și am doar Luna, Timpul galopează-n șoaptă, La fântână-i prea mult dor, Semănând sămânță coapta Răbufnită-n tainic zbor... Plângi în noapte suflet trist După creangă desfrunzita, Plângi în taină biet artist Soarta ta e-o soarta tristă, Plânge-n taină iar pământul Simt cum arde-n mine foc, Ne-am împrăștiat că vântul Răbufnind din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
coapta Răbufnită-n tainic zbor... Plângi în noapte suflet trist După creangă desfrunzita, Plângi în taină biet artist Soarta ta e-o soarta tristă, Plânge-n taină iar pământul Simt cum arde-n mine foc, Ne-am împrăștiat că vântul Răbufnind din loc...în loc! Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Când plânge pământulPlânge-n taină iar pământul,Nemurirea ninge-ntr-una,Simt cum zdruncina cuvântulTot ce am și am doar Luna,Timpul galopează-n șoaptă,La fântână-i prea mult dor, Semănând sămânță
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]