3,432 matches
-
Cerboaica îi rămase numele. "O să ajung bătrână ca soacră-mea și lumea tot așa o să mă strige", își spuse și gândi ce îngrozitor e să ajungă la vârsta ei și să nu aibă ce-și aminti. Începu să se-mbrace. Răceala nopții îi alunecă pe spate trezind-o de-a binelea. Vântul o striga, tembel, absorbind-o ca-ntr-o vrajă. Se temea numai să nu se trezească bătrâna.. Sau să nu fie chiar trează. Miji ochii atentă în întunericul bătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Se lăsă inert pe masă închizând ochii, împresurat de-o legănare moale și-un zumzet ca de albine care-l luară pe sus și-l destrămară în bâzâitul monoton, din ce în ce mai stins și-ndepărtat. Adormi cu pumnul strâns. E frig, simțea răceala nopții, muchia ascuțită, zgrunțuroasă ca o țărână, și-ntr-o nălucire se trezi pe câmp, în același loc. Nu mai era maică-sa, era poate Alexandru trântit în miriște, îmbrăcat într-o bucată de pătură, mânjit de funingine și cărbune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
atât de bine! Nu vreau să știu nimic. Spune-mi că mă iubești. Strânse cearșaful pe ea, mișcându-se somnoroasă prin camera necunoscută care-i era încă atât de străină, deschise geamul. Aruncă o privire buimăcită spre piață, izbită de răceala nopții. Nu putu înțelege nimic. Umbre multe de oameni alergând în toate direcțiile. Cineva își făcea loc c-un felinar roșu în mână. Oamenii se adunau alergând din toate părțile. Se îmbrățișau. Gesticulau. Pe la geamuri se aprindeau lumini. În toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
greoaie și gâfâită cu izbucniri de tuse se ușură pe nesimțite, ca și cum pământul ar fi acoperit-o pe încetul, și cum dormea, și-ntinerea prin somn, sau numai căpăta acea seninătate leneșă, uitată din tinerețe, înainte de-a simți cum răceala și oboseala îi strecoară o cenușă rece în oase și-n întreaga ei alcătuire, i se păru că aude liniștea ca un val căzând peste lume. Însuși pământul se liniștea și se făcea ușor-ușurel, ca și cum ar fi adormit odată cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
este în primul rând poetă, având două volume de versuri publicate (Dincolo de oglindă, Editura Papirus Media, 2014) și Îngeri de sticlă (aceeași editură, 2015). Titlurile volumelor de poezie sunt derutante, întrucât induc ideea de străveziu, de strălucitor, de răsfrângere, de răceală, de neutralitate, oglinda și sticla rămânând obiective, neutrale. În realitate, poezia Claudiei Mitră are o singură temă majoră, e drept cea mai generoasă - iubirea - în toate ipostazele ei. Tot iubirea este tema volumului VIAȚA CA UN FIR DE PĂPĂDIE și
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
face cu mijloace neadecvate: Ah! Vino repede sabie, armură, să lupt cu lenea care mă fură. (Lecție) De altfel, papionul, bastonul, sabia, armura, alternanța succesivă a mitizării și demitizării, așteptări frustrate, ființe real-himerice, povești animaliere, conformația imaginativă a lumii, stereotipia, răceala sau blândețea, nimic din toate acestea și altceva nu există! nu sunt soluții practice la totala înstrăinare de sine, la cufundarea în lene și desfrâu mintal, la moarte lentă. Sau poate că nu? Ironia acidă lasă loc bănuielii că poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
din jur, eșuează într-un pesimism etic fără ieșire, nu însă deajuns de aprofundat pentru a dobândi vibrație estetică. Ființa cu viață “insulară”, eroina a tras a bariera de izolare între oameni și ea, rezervele față de ceilalți au la ea răceala unei superiorități ofensate, care-și face din dispreț un blazon. În aparență, personajul unidimensional Manuela, păstrează în cutele sufletești intime mirajul unei iubiri ardente, convertită pe plan intelectual într-un dialog despre D’Annunzio, “extremul voluptos”. Închipuirile despre o lume
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
cu un chip rece, pe care nu apăreau impresiile de nici un fel, inexpresiv din cauza acelei discipline interioare și din a liniilor feței care aveau riguroasa măsură a unei efigii. Cum ar fi iubit Vâlsan, ea nu-și închipuia. Rigiditatea lui, răceala privirii, rezerva extremă î-l lăsau necunoscut. Îl credea rece și cam fad, cum îi erau și aparențele...” Acest portret ambiguizat se repetă și în descrierea feței lui Steriad:” Printre fustișoarele albe ale dansatoarelor văzu o statuetă mică, dar cu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
la un țînțar. Pe urmă rosti repede, țuguindu-și buzele ca după mere acre: Nu. Atît: "nu". Și întoarse capul în altă parte. A naibii treabă, gîndi Bărzăunul. Parc-ar avea ceva cu mine. Nu se așteptase chiar la asemenea răceală din partea ei. Doar îl știa foarte bine. Ce-o fi avînd oare?... În definitiv n-a spart capul nimănui, n-a băgat mî na-n buzunarul altuia și nici n-a dat foc satului! Atunci?... Măi, măi, ce oameni! Trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
înrăma și păstra... Dar, eh! De ce oare nu se poartă lumea asta măcar o dată-n viață așa cum am dori noi? Bărzăunul își strînse cu destulă nemulțumire roadele inutile ale mai multor zile de muncă și speranțe zadarnice, primite cu atîta răceală tocmai de făptura pentru care fuseseră create, vru să le ducă la locul lor în casă, dar se răzgîndi deodată și le aruncă lîngă un pom. Ce faci? strigă Ilinca la el. De ce le arunci? Așa! răspunse Bărzăunul înțepat, hotărît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
inter nautic. alx scrie. Dhjj,hizredayxccbnmu9iățl, mjfdrfasdcjki+ășlzt waasyxghjșpo096543wtzhhjlmkmjgftrasfghl.nhnfdbr wasdciuj oppș l.jhumzeerdfuiipșlțș-.uzmnhtwayxrthu9p9oățșloij 63waw2eyxcfzu90ă +0pțșloz7657j3625qgayxfvgbhjklțș. lk,jmnq<YDFNGVZUOL.TREUJWSHXCJ,K.LKJLPI9Ă+PȚȘ Lioșpjhgsdfg8ș9oi76765e56uipooiztr54eruiukjztrt ghjigfrtthirg thiizrfghiljkolkjh4rt890+0p7654ioșpjhgsdfg8ș9oi 76765e56uip ooiztr54eruiukjztrtghjigfrtthirgthiizrfghiljkol kjh4rt890+0p76 541578789+poi65rooiuzsdfuiooiuztrewsdmgfdsdo876 432 Să fie viral? Ca o răceală online, culcușită într-un server? Ca un pahar de vin în plus, aterizat pe tastatură, sub care se scufundă, o, vai!, armate și giuvaiere, imagini cu tine mâncând portocale, tu, nu pe Google, ci în fundul ochiului. Nu al tău. Al
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nouă reancorare într-un timp propriu ei, cu fiecare strat de autoritate aproape magică în care se remodela ființa ei, de-acum liberă de toanele și inocențele din ultimii ani. Într-o seară în care mă mușca insignifiant o banală răceală cu potențial febril, am rugat-o să mi povestească despre țarul Ivan. A zâmbit și zâmbetul a îmbătrânit-o sub ochii mei, a scofâlcit-o brusc și i-a făcut rădăcinile nevopsite să crească vizibil, cărunt, dezolant. Mi-a gătit
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nesfârșite nepăsări. Primul cuvânt care îi trecuse prin minte fusese „indi ferență“. Dar deosebirea dintre nepăsare și indiferență i se dezvăluia lui Gigi Pătrunjel a fi de natură esențială. Căci dacă indiferența era măsurabilă într-o unitate a distanței, a răcelii pure, cu nepăsarea lucrurile stăteau cu totul altfel. Nepăsarea era dureroasă, purta măsura unei iubiri absente, subliniindu-i inexistența prin chiar exactitatea locului rămas neîmplinit, a lipsei de implicare. Imaginea răsturnată a faptului că celorlalți le ar păsa. Gigi Pătrunjel
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
feminin în special, ce va conduce la ură și dorință de răzbunare. Cu toate acestea, generalul și fiica sa vor fi dominați tocmai de pasiunile pe care le nesocotesc. Christine își urăște fiica și soțul, care au tratat-o cu răceală de-a lungul anilor, singura ei consolare fiind Orin, fiul plecat în război din voința soțului și a Laviniei, care au dorit să facă din el un adevărat Mannon. Lipsită de afecțiunea fiului, Christine caută să evadeze în legătura de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
afecțiunea fratelui, apoi pe cea a logodnicului. Acesta este motivul nemărturisit care stă la baza acțiunilor ei, pe care urmașa Mannonilor le va justifica însă prin apărarea onoarei familiei și a memoriei tatălui. Dragostea Christinei pentru Adam este alimentată de răceala soțului ce i-a nesocotit de-a lungul timpului firea sensibilă, dornică de afecțiune. Căpitanul Brant caută în realitate să se răzbune, fiind și el un Mannon, însă unul nelegitim. A doua parte a trilogiei, Prigoniții, este drama urmăririi Christinei
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
a venit Siboiu pe la el. I-a deschis ușa fără să Își ascundă lehamitea, fără să Își dea seama că prietenul lui nu se știa deconspirat, nu bănuia că Vasile aflase matrapazlâcurile pe care le făcea. L-a invitat cu răceală să intre, iar Cristian a Înțeles că ceva nu e În regulă; de obicei Vasile se bucura când Îl vedea, ochii copilăroși i se aprindeau, chipul i se lumina. — Ce vrei? l-a Întrebat sec. — Ai pățit ceva? Te rog
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
chiar oul unei păsări ciu date. Și pasărea trece cu fâlfâit de aripi prin apele tulburi ale ochilor lui Cavanosa. Pasărea are aspectul unui pteranodon. Cavanosa întinde mâna și pteranodonul zboară nicăieri. Degetele deformate ating oul-piatră. Oul e neted. Iar răceala lui emană o căl dură greu de explicat. Ca și cum un foc minuscul ar sta ascuns în interiorul oului fără de fisură. Un foc neputincios. Un foc fără putere, în fața straturilor de piatră care se ascund sub coaja groasă. Oul se plimbă prin
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Bărbatul ucigaș de câini e la urma urmei doar un actor. Iar actorii sunt, prin natura meseriei lor, atât de expresivi. Limbajul trupului bărbatului e atât de coerent. Felul în care umărul lui sprijină tocul ușii emană atâta plictiseală, atâta răceală. Poate că cea mai evidentă e oboseala. Nebuna renunță să mai analizeze silueta fără chip care o privește și se dă jos din pat. Pare docilă. Trece cu ochii în pământ pe lângă bărbatul care cu siguranță repetă vreun rol de
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
excelent,erau pe val. Au fost împreună la mare,la un simpozion. „In concediu,dânsul,vara, Merge doar cu secretara. Cum se vede și aici Se gândește la servici”. (Gh.Grosu) Au suferit de aceiași boală.( Și n-a fost răceală). Seara rămâneau până târziu la birou...tête-átête. Din când în când mergeau la pădure cu mașina de teren.Clipele de iubire erau gustate din plin. Soția lui a cerut divorțul.Soțul ei a cerut divorțul.Libertatea bate la ușă.Fortuna
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
să termine grabnic toată treaba începută prin procesul de masticație... Vru să se întoarcă din drum, dar fu incapabil să-și ducă gândul salvator (era doar o ipoteză) până la capăt. Dacă ar fi întins brațele, ar fi simțit cu siguranță răceala de gheață a pereților zugrăviți în alb de spital care se apropiau de trupul său, însă nu o făcu. Cum este să mori strivit între doi pereți ai unei case pe care de-abia ai cumpărat-o, prin intermediul unei agenții
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
m-am dus la doctor și l-am rugat s-o examineze pe mama. I-am spus de starea de slăbiciune din ultima vreme și de febra din seara trecută. Mie nu mi se părea o tuse provocată de o răceala nesemnificativă. — Vin imediat, zise el. Iată un dar pentru tine. A luat trei pere de pe un raft din colțul cabinetului și mi le-a oferit. A venit s-o vadă pe mama imediat după prânz, îmbrăcat cu un haori alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
medicamentele pe care i le prescriu eu, își revine. Îmi venea să râd când l-am auzit, însă mi-am înăbușit zâmbetul și l-am întrebat: — Nu-i faceți injecții? — Nu sunt necesare, răspunse el, grav. E vorba de o răceală și dacă stă liniștită, scapă repede. Temperatura nu a scăzut nici după o săptămână. Tușea mai puțin, însă febra varia între 37,7 dimineața și 39 seara. Doctorul a făcut o criză de stomac în ziua următoare. M-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
între 37,7 dimineața și 39 seara. Doctorul a făcut o criză de stomac în ziua următoare. M-am dus după medicamente și am rugat-o pe asistentă să-i transmită că mă îngrijora teribil starea mamei. — E doar o răceală ușoară, a fost răspunsul. Mi-a mai dat niște sirop și prafuri. Naoji, ca de obicei, era plecat la Tokyo. Trecuseră mai mult de zece zile de când plecase. Singură și disperată, i-am scris unchiului Wada o carte poștală, informându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
nu e de ajuns, așa că, fără teamă de pneumonie, Carol Nicolaescu iese afară în ploaie. Filmat de sus, chipul său dobândește profilul martiriului pentru țară, popor și cinematografia română. E decis, va fi pneumonie sau orice ar decurge dintr-o răceală zdravană. Pentru patrie. În următoarea scenă e mort, în același pat, familia îndoliată la picioare, printre care și angelica, viitoarea regină Maria (Andreea Măcelaru Șofron), cu care Carol Nicolaescu schimbă priviri pline de tandrețe. Ferdinand (Geo Dobre) pronunță duios apelativul
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
mai vizibil este acela reprezentat de relația pe care o stabilește - sau, mai bine zis, nu reușește s-o stabilească - scriitura dominată de izolare. ținut la distanță, cititorul nu prea se-ndeamnă să se implice într-o osteneală dominată de răceală, de complexitate excesivă sau de ermetism, care i se va părea producătoare de plictis. Mult prea cumințite de scriitură, afectele și reprezentările și-au pierdut din forță și, nemaifiind susceptibile să-l ademenească ori să-l dezguste pe cititor, nu
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]