1,122 matches
-
că are beșică și Botușanca îl descânta de bășică: „Beșică livizică, naranghie, Beșică vișinie, beșică de 99 de feluri Nu te face, nu te coace, înapoi te-ntoarce, Beșică mâncăcioasă, beșică umflăcioasă, Nu te coace și-napoi te-ntoarce. La răchita răsădită este o bab Cu doi ochi de focă și unul de apă, Cel de apă îl stinge pe cel de foc, Cel de apă îl stinge pe cel de foc, Cel de apă îl stinge pe cel de foc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de apă, Cel de apă îl stinge pe cel de foc, Cel de apă îl stinge pe cel de foc, Cel de apă îl stinge pe cel de foc.” Pe lângă această incantație care descrie „boala” cauzată de baba rea „de la răchita răsădită” cu „ochiul ei de foc”, este necesar să se folosească „un leac”, „un medicament”; din această cauză se zice că acest descântecă se face în turtă. Turta se face din: săpun de casă, ceapă, praz, untdelemn sau grăsime, cimbru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
descântecele se spuneau de trei ori. De exemplu pentru descântatul de deochi se folosea un pai de la mătură care se agita în apa de fântână pusă într-o ulcică (apă neîncepută!) fără a mai adăuga nimică și se zice: „La răchita răsădită / Este o fată împodobit Cu un ochi de foc, cu un ochi de apă / Cel de focă stinge pe cel de apă / Cel de apă stinge pe cel de focă ... De-o fi pocită (numele celui/celei în suferință
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
venise o idee neașteptată. Mai aruncă o privire spre trupul despuiat Întins dinaintea sa, după care se răsuci căutând ceva. - Unde Îi sunt hainele? Cecco se uită și el În jur. Într-un colț al Încăperii, Într-un coș de răchită, erau niște haine Îngrămădite la Întâmplare, murdare de sânge. Dante se apropie repede, apucându-se să le examineze. În timp ce verifica grijuliu țesătura, simți ceva moale Într-un buzunar interior. Era o foaie Împăturită, cu câteva semne trasate pe ea. Recunoscu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
a întinsului grind împovărat cu istorie străveche a dorurilor, dragostelor, durerilor și alinărilor oamenilor Dobrogei. Ascultându-ți cântecele mi se înfățișează deopotrivă apăsătoarea singurătate și îngândurare din polatele pescarilor deltei, clocotul cherhanalelor de la malurile Dunării și Mării Negre, duhurile desișurilor cu răchiți, stuf și răgălii, ale gârlelor, zăcătoarelor și bulboanelor Tulcei, dorurile fără stavile, nebiruitele de plâns frumuseți, toate adunate și reizbucnite în emoție. Te farmecă marea Dobroge într-atât încât emoția să intre singură în cântecele tale, sau o cauți tu
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
Mihai LEONTE din Petia. Ziua de 19 septembrie 2014 va rămâne în memoria mea cât și a celor care au participat la această interesantă inaugurare multă vreme. A fost o zi însorită de toamnă, cu frunze ruginite prin salcâmii și răchitele din jurul bătrânei case părintești unde am locuit cele câteva zile cât am stat la Petia. Fratele meu Ghițucă LEONTE a fost mereu cu mine. Am mers la sediul bibliotecii pentru a întâmpina oaspeții ce trebuiau să sosească din jurul localității Petia
19 SEPTEMBRIE 2014 ZIUA INAUGURĂRII BIBLIOTECII MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362404_a_363733]
-
din minesă mai ardă... XII. ALZHEIMER, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1252 din 05 iunie 2014. sunt lipsuri în mine nu în umbra mea un chibrit își zbate pleoapa să le acopere am pus pe trup solzi de răchită să nu mă teamă apele artera ruptă în inima unui copil sângele numit sânge să aibă patru camere standard când se face încet de târziu număr pe degete inima și nu bătăile ei distanța dintre două slăbiciuni se mărește ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
Versuri > Ipostaze > ALZHEIMER Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1252 din 05 iunie 2014 Toate Articolele Autorului sunt lipsuri în mine nu în umbra mea un chibrit își zbate pleoapa să le acopere am pus pe trup solzi de răchită să nu mă teamă apele artera ruptă în inima unui copil sângele numit sânge să aibă patru camere standard când se face încet de târziu număr pe degete inima și nu bătăile ei distanța dintre două slăbiciuni se mărește până
ALZHEIMER de VASILE PIN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360981_a_362310]
-
magnolii, din marele parc al vilei. Se îndreptă către frigider și cu mișcări mai potolite, luă o carafă cu suc proaspăt de fructe, își umplu un pahar mare și ieși pe terasă, așezându-se pe unul din fotoliile împletite din răchită, din jurul mesei rotunde , cu paharul dinainte. Sorbea cu sete din băutura răcoritoare și își zicea în sinea ei : ,,Desire! Ce faci? Dumnezeule! Astfel nu vei reuși niciodată să depășești neazul care te-a lovit și vei continua să fii o
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
trâmbițăm în lume să auză copiii tăi, interveni cu dreptate Maria, cea de a treia femeie din grupul chemat de tușa Lina. Tăcură toate. Se auzeau doar gurile care mai îndemnau oamenii să cumpere produsele aduse cu bocceaua, coșul de răchită, pungile mari de plastic ori cu sacul. Cele cinci femei priveau în pământ, își rumegau gândurile răvășite din cauze diferite. Trecură două sau trei minute până când Maria rupse tăcerea. - Eu nu cred în treburile astea... Vorbește lumea. Din păcate, sunt
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
rând câte un pește mic și ne bucuram de el. Acum soarele se ridicase pe cer si ajunsese în dreptul stomacului nostru, semn că nu a fost suficientă cafeaua de dimineață. Iubita mea și-a abandonat undița și luând coșul din răchită, plin cu merinde, a așezat pe pătură tot ce trebuie pentru micul dejun. Eu m-am ocupat de partea sticlelor cu băuturi răcoritoare și de pahare. Mai mult din picioare, cu ochii ațintiți pe bambinele agățate pe nailonul lansetelor, căutând
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
copilărise și pe care i-a îndatorat. Unul s-a sinucis iar celălalt a plecat în Canada, trimițându-i, ca un naiv, bani pentru deschiderea liniilor de producție. Îl mințea că a deschis două mici întreprinderi de mobilă confecționată din răchită, și că în curând îi va trimite în Canada prima producție. Banii și i-a pus într-o bancă din Occident și, când a terminat cu mine, a dispărut pentru totdeauna. A girat cu casa fără știu, a scos banii
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
segment populațional care dă oricând o notă intelectuală ridicată oricărei întâlniri. Eu mă prezint cu o jumătate de oră înainte, pun pe masă un telefon cu înregistrare ca să nu pierd ceva din discuții și mă retrag pe un fotoliu din răchită, mult în afara cercului aranjând cu Lizet să spună că sunt, așaaa, mai retras și nu prea sociabil. Pentru augmentarea situației îmi iau un laptop și mă prefac adâncit în explorarea facebook-ului, o chestiune fără de care s-ar părea că omenirea
PRIN LUMEA LARGĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367064_a_368393]
-
cu produse meșteșugărești, dar și în cel învecinat - în care se vindeau brânzeturi și preparate din carne - aveau nevoie de coșuri în care să fie transportate, Lilian Toderașcu din Heci, județul Iași, a venit cu împletituri din nuiele, executate din răchită de cultură (coșuri și coșulețe de toate mărimile, dar și sticle în „straie de nuiele”) de membrii familiei sale, care se îndeletnicesc cu toții cu acest meșteșug. Târgul, de la care câțiva meșteri au plecat deja întrucât sunt invitați la alte manifestări
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
A simțit o-nțepătură ca o arsură usturătoare trecându-i prin ceafă, urmată de-o o transpirație rece. Imediat și-a pus mâna în dreptul inimii care bătea mai să-i spargă coastele deșirate, agățate de stern ca niște nuele de răchită din gardul grădinii. Dacă n-ar fi fost prinse de stern și de șira spinării, te puteai aștepta să le vezi cum se desfac din moment în moment ca doagele unei bote de apă rămasă fără cercuri. Era atât de
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
să mă doară mâinile. Asta când rămâneam singur singurel, fără partener de joacă. Din dorința de a mă face folositor, mergeam și eu cu părinții la treburi ajutându-i cu ce puteam. Așa de exemplu, aduceam câte un braț de răchită de la zăvoi, învățasem uitându-mă la alții cum se fac coșurile de nuiele, începeam și eu câte un coș dar nu reușeam să-l termin singur din cauză că pentru fundul coșului e nevoie de nuiele groase și bine răsucite. În schimb
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Merlin, răspunse broscuța, ca trezită din vis. Vraciul Merlin. El m-a preschimbat în broască. El, afurisitul de vraci. — De ce? — De ce? Fiindcă nu i-am făcut voia. Zilnic îmi ieșea înainte pe cărarea spre râu. Se ascundea ba într-o răchită răscolită de vânt, ba într-un copac scorburos, ba într-un vrej de iederă sălbatică. Îmi sărea înainte și se tânguia: „Frumoaso, n-ai vrea să-mi fii mireasă?” „Nu, răspundeam eu. Piei din fața mea. Cu unul ca tine să
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
rând câte un pește mic și ne bucuram de el. Acum soarele se ridicase pe cer si ajunsese în dreptul stomacului nostru, semn că nu a fost suficientă cafeaua de dimineață. Iubita mea și-a abandonat undița și luând coșul din răchită, plin cu merinde, a așezat pe pătură tot ce trebuie pentru micul dejun. Eu m-am ocupat de partea sticlelor cu băuturi răcoritoare și de pahare. Mai mult din picioare, cu ochii ațintiți pe bambinele agățate pe nailonul lansetelor, căutând
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
te știu în depărtare. N-am cui să spun că nu te văd Și dorul îmi tot dă târcoale, Ceea ce mă face să cred Că visurile mele vor deveni reale. Va fi o noapte de primăvară Plină cu muguri de răchită, Izbucnind a vieții comoară Care oricum, este nesfârșită. Petia Noiembrie 1964 Referință Bibliografică: Noapte de primăvară / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 372, Anul II, 07 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate
NOAPTE DE PRIMĂVARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361858_a_363187]
-
Ca oglinda îl alege -/ Ce privești zâmbind în unde?/ Ești frumoasă, se-nțelege./ Înălțimile albastre/ Pleacă zarea lor pe dealuri,/ Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în crânguri./ Dulce-i umbra de răchiți/ Și suntem atât de singuri!/ Și atât de fericiți!/ Numai luna printre ceață/ Varsă apelor văpaie,/ Și te află strânsă-n brațe/ Dulce dragoste bălaie. Mai târziu, dezamăgit de loviturile vieții, de lipsa de înțelegere a contemporanilor săi, de societatea
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
grele în spinare, Merg petienii către târg, Cu opincile-n picioare, Niciodată nu se plâng. Biserica e sus în plai, Cu turnul înălțat spre cer, Cu hramul Sfântului Mihai, Din luna lui november. Ale Ciofului reci izvoare, Pâraie pline cu răchiți, Fete mândre-n sărbătoare, Și cu oameni foarte hotărâți. Referință Bibliografică: Drumul spre Petia / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 485, Anul II, 29 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
ale dealurilor, dovadă imediata vecinătate a acestuia. Organizarea hotarnică a satului este legată de aceleași realități locale. Denumirile mai importante ale acestora sunt: Pe Râturi, Carașeu, Arini, Câmpul din Sus, Sub Vii, La Bălți, La Gloduri, Pitioaia, Braniște, Șesuri, Furnicar, Răchiți, Sighileti; toate exprimă particularități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii să înceapă sa își sape propriile fântani, existau așa-numitele fântâni obșesti, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna Satului, La Ciurgău, Fântâna Pintii
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
strecoară-n suflet miresmele candorii când hăulesc pe drumuri atâtea amintiri și-n pragul înserării aud iar glasul morii cum flutură-nspre mine parfum de vechi iubiri. Și văd prin ceața vremii, tablou în tremurare, chip candid ce-mi zâmbește pe sub răchiți trecând: imagine sprințară, ca o străfulgerare din vremi ce mai învie pe margine de gând. Leonid Iacob Referință Bibliografică: imagine sprințară / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2321, Anul VII, 09 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
IMAGINE SPRINŢARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366511_a_367840]
-
și mânătărci. Apoi băiatul merse degrabă la soră-sa, Leura, care se juca cu o păpușă din cârpe și-i spuse ce și cum. Fetița nu stătu mult pe gânduri, luă repede din gard coșulețul ei împletit din nuiele de răchită și porni la drum împreună cu fratele ei spre pădurea ce parcă-i îmbia să ajungă la ea. Mult n-au avut a merge, că erau sprinteni și grăbiți nevoie-mare ca să culeagă și să nu o supere pe mama care-i
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
strecoară-n suflet miresmele candorii când hăulesc pe drumuri atâtea amintiri și-n pragul înserării aud iar glasul morii cum flutură-nspre mine parfum de vechi iubiri. Și văd prin ceața vremii, tablou în tremurare, chip candid ce-mi zâmbește pe sub răchiți trecând: imagine sprințară, ca o străfulgerare din vremi ce mai învie pe margine de gând. Leonid Iacob ... Citește mai mult imagine sprințarăPe scena verde-i iarăși beție de miresmeși-un basm vrăjit pictează simfonice culori,plutește-n aer cântec de note
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]