262 matches
-
de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), petroc ("Gobio kessleri"), porcușor de nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar ("Zingel streber"), rădașcă ("Lucanus cervus").
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de iarbă și cea de bucate, lăcusta galbenă, coropișnița, calul dracului, căpușa. Pești: crapul, țiparul, vârluga, caracuda, soreața. Clima localității este temperat-continentală, cu influiențe răsăritene. Iarna bat vânturi puternice din
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
bufo), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"); Nevertebrate (gândaci, fluturi): croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul rinocer ("Oryctes nasicornis"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), calosoma mirositoare ("Calasoma sycophanta"), rădașca ("Lucanus cervus"); precum și trei specii de fluturi: "Arytrura musculus", "Saturnia pyri" (fluturele ochi de păun) și "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele vărgat). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
se întâlnesc următoarele specii de pești: "crapul, știuca, șalăul, somonul" ș.a. Cea mai mare parte a nevertebratelor o alcătuiesc insectele peste 10.000 de specii din 28 de ordine. Cele mai diversificate ordine sunt Coleopterele, peste 2 mii de specii: rădașca ("Lucanus cervus", 75 mm), gândacul rinocer ("Oryctes nasicornis", 41 mm), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo", 56 mm) etc., și lepidopterele, cu peste 800 de specii: fluturele ochi de păun mare (anvergura aripilor →150 mm), fluturele cap de mort (anvergura
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de nevertebrate: cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), rădașca ("Lucanus cervus") și un cărăbuș din specia "Carabus hampei". Vegetația lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii de gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
râu ("Eudontomyzon mariae"), precum și "Romanichthys valsanicola", o specie de pește unică în lume, cunoscută de localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), racul de râu ("Astacus astacus"), melc de livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); patru specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); precum și opt specii de nevertebrate: gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul roșu ("Cucujus cinnaberinus") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
și vidra de râu ("Lutra lutra"); zglăvoacă (un pește din specia "Cottus gobio"); ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și un coleopter din specia "Lucanus cervus" (rădașcă). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și gastropode semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vulpe
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
Rhinolophus ferrumequinum") și liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio") și dunăriță ("Sabanejewia aurata"); precum și șapte specii de nevertebrate: rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), un greier (endemic pentru Cozia) din specia "Isophya harzi" și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". La nivelul ierburilor
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfranciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), gaie roșie ("Milvus milvus"); Insecte (gândaci, cărăbuși, fluturi): croitorul (de fag) alpin ("Rosalia alpina"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus"), cărăbuș ("Cărăbuș variolosus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), gândac de apă ("Rhysodes sulcatus") și două specii de fluturi: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru) și "Gortyna borelii lunata". Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
alun ("Coronella austriaca"), năpârcă ("Anguis fragilis"), gușter ("Lacerta viridis"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): rădașcă ("Lucanus cervus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), coada rândunicii ("Iphiclides podalirius"), fluturele ochi de păun ("Saturnia pyri"), molia împărat ("Saturnia pavonia"). Flora sitului are în componență mai multe specii de arbori: gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar pufos ("Quercus
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
berus"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Nevertebrate cu specii de: rădașca ("Lucanus cervus"), croitorul cel mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde (Tettigonia viridissima), lăcusta călătoare, gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata) ( care provoacă pagube culturilor de cartofi) , cărăbușul de mai(Melolontha melolontha), rădașca (Lucanus cervus), cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, cioara de semănături, vrabia, guguștiucul (Streptopelia
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), fusar ("Zingel streber, Zingel zingel"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), caras ("Carassius gibelio"), crap ("Cyprinus carpio carpio"), știucă ("Esox lucius"); Nevertebrate (gândaci, scoici, melci, libelule, fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), scoică-mică-de-râu ("Unio crassus", specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"), melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus"), melcul de vie ("Helix
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întâlnite în această zonă sunt: musca comună, viespele, albina țigănească, gaunele, dragoiașul, țânțarul, furnica, cărăbușul, rădașca și altele. Biserica „Sf.Mucenic Gheorghe”, ridicată în 1883, din cărămidă, în stil baroc-vienez, pe locul unei vechi biserici de lemn:
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
dunăriță ("Sabanejewia aurata"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), fusar ("Zingel streber"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și fâsă mare ("Cobitis elongata"); precum și 11 nevertebrate din speciile: scoica-mică-de râu ("Unio crassus"), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), libelula-mercur ("Coenagrion mercuriale"), calul-dracului ("Cordulegaster heros"), fluture-țestos ("Nymphalis vaualbum"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus") și croitorul alpin ("Rosalia alpina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă (inclusă în aceeași anexă
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
Crataegus monogyna"), măceș ("Roșa canina"), dârmoz ("Viburnum lantana") sau migdal pitic ("Amygdalus nana"). În sit este semnalată prezența unei a trei specii de coleoptere protejate prin lege și aflate pe Lista roșie a IUCN: croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus") și croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"). Reportaje
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
pitic, pătlagina, stânjenei de stepa, stânjenelul, steluța cu flori albastre, varză tătărască etc. În anul 2005 a fost identificată aici pentru prima data in România specia de ciupercă Agaricus fissuratus De asemenea, aici se găsesc și unele rarități faunistice , ca rădașca (Lucanus cervus), fluturele Evergestis ostrogovichi (în a doua localitate din lume), greierul împroșcător (Dinarhus desipus), vipera de stepa moldava (Vipera ursini moldavica), șopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum și păsări: fașa de câmp (Anthus campestris), prepelița (Coturnix coturnix), mărăcinar negru
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Nevertebrate (fluturi, gândaci): albilița portocalie ("Colias myrmidone"), fluturele de noapte ("Eriogaster catax"), fluturele auriu ("Euphydryas aurinia"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), fluture purpuriu ("Lycaena dispar"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), cosașul verde ("Tettigonia viridissima"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"). Pădurea Bogății este una din cele mai importante păduri de foioase din țară, cu o alcătuire predominantă de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arin ("Alnus glutinosa
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
aparat micuț și foarte simpatic, semănînd oarecum cu un nasture de palton, numai că În locul găurilor era o antenă de emisie radio. Din acest motiv, semăna mai degrabă cu un gîndac de bucătărie. Totuși, În jargonul inițiaților i se spunea „rădașcă“; ea urma să destăinuie toate intimitățile asistentei, Înlăturînd astfel pericolele care amenințau viața colonelului Pruritanal și salvînd pe această cale armata americană de la o rușinoasă Înfrîngere În Pacificul de Sud. Ca o consecință firească, maiorul Smith urma să fie chemat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
i se Încredința conducerea unui departament de importanță strategică al CIA, după ce va fi fost În prealabil decorat de Însuși Președintele Statelor Unite. PÎnă atunci, Însă, trebuia să se gîndească la modalitatea cea mai sigură și mai discretă de a planta „rădașca“ În cabinetul doctorului Thomas, care se afla În aceeași clădire și la același etaj cu biroul colonelului Pruritanal; colonelul dorise să-l aibă cît mai aproape, din cauza frecventelor crize de hemoroizi. Smith Își făcu apariția În curtea garnizoanei cu puțină
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a se răzbuna, decît, eventual, să-i pună pe ascuns căpitanului bromură În ceai. — Cu zahăr sau fără? Întrebă ea de acolo. Maiorul Smith tresări, deoarece În acel moment, profitînd de lipsa din Încăpere a asistentei, tocmai Încerca să fixeze „rădașca“ pe marginea inferioară a unui dulap cu medicamente. Socoti rapid că, pentru a pune și zahăr, ea va mai pierde cîteva secunde și de aceea optă pentru varianta dulce. Dar ținu să precizeze: — Numai puțin. Abia după aceea se gîndi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
un răspuns corect, dar inutil. De fapt, În acel moment, pe maior Îl preocupa cu totul altceva. Dacă ar fi știut că e atît de simplu să ajungă În casa asistentei, și-ar fi pregătit din timp o a doua „rădașcă“, pentru a o planta sub tăblia măsuței pe care se afla telefonul. În acest fel, ar fi aflat cu cine se Întîlnește În timpul liber, ce vorbește, ce face, poate chiar și ce gîndește asistenta În aproape fiecare moment al zilei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
play, lovea cu atît mai atent bilele atunci cînd juca rolul adversarului. Ca să nu spună după aceea nu știu cine nu știu ce. Dar În dimineața aceea nu avea chef de biliard. Ce-i drept, nu avea chef nici să asculte banda Înregistrată de „rădașca“ de la cabinetul doctorului Thomas, pe care În cele din urmă trebui să o asculte, deși nu se aștepta la cine știe ce descoperiri senzaționale. O simplă activitate de rutină, care s-ar fi potrivit mai degrabă unui individ mediocru. De vreme ce montase „rădașca
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]