286 matches
-
Constrîngerea corporală nu se poate, esecuta fără o inadinsa sentintia judecatoresca. Articolul 3 Constrîngerea corporală, pentru neplata de datorii, nu poate avea locu de catu în cașurile candu datoria, pentru a cărei inplinire acestu modu de esecutare este autorisatu, se rădica la suma cea determinată prin acesta lege. Nu este permisu a compune acea sumă din datoriile unei persoane catra mai mulți creditori, candu creantiele loru, luate în parte, ar fi mai mici de catu summa cerută pentru aplicarea constringerei corporale
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
justifica neputintia de a plăti după modulu prescrisu de art. ... din codicele de procedură criminală, voru fi liberați după 15 dile de inchissore, candu condamnatiunile pecuniare nu trecu de doua-deci lei; după o lună de inchissore, candu acelea se voru rădica de la 20 pînă la 60 lei; după două luni, candu se voru rădica de la 60 pînă la 200 lei; după trii luni, candu voru trece de 200 lei. Articolul 64 Candu inchissorea va fi încetatu în puterea art. precedentu, ea
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
procedură criminală, voru fi liberați după 15 dile de inchissore, candu condamnatiunile pecuniare nu trecu de doua-deci lei; după o lună de inchissore, candu acelea se voru rădica de la 20 pînă la 60 lei; după două luni, candu se voru rădica de la 60 pînă la 200 lei; după trii luni, candu voru trece de 200 lei. Articolul 64 Candu inchissorea va fi încetatu în puterea art. precedentu, ea va putea se reîncepe, inse numai odată, numai pentru restituțiuni, chelutieli, daune și
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
iar să inferior este elidat de deplasarea verbului la [Spec, FINP]. Inversiunea subjonctivului se diagnostichează prin substituția complementizatorului să generat în FIN0 (51), eventual secondată de encliză pronominală (51a-b). (51) a. sănu cândvamânie-se Domnul (CP1.1577: 2v) b. sănu cândva rădice-se (CP1.1577: 268r) c. să nu cumva socotești dzicînd (CD.1698: 85v-86r) d. să nu cândva adormim cu păcatele în moarte (DDL.1679: 249) Alte exemple cu encliză la dreapta lui să (52), înregistrate numai în traduceri, reprezintă structuri
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ridicarea la FIN. Poziția FORCE nu este afectată de deplasarea verbului în domeniul C, dovadă și lexicalizarea complementizatorului să la stânga constituentului nu cumva/cândva în exemplele din (101). (101) a. Senu cânduvadzică limbile (PH.1500−10: 67v) b. sănu cândva rădice-se (CP1.1577: 268r) Există și câteva atestări care contrazic această generalizare, și anume structuri cu encliză pronominală la dreapta complementizatorului să. (102) a. Pre tine nedejduiiu: să nu rușinedzi-mă în veac și să nu mă râdză aleanișii miei (CM
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
diplomatic nr. 016894 Pantovic Danilo - secretar general, Ministerul Afacerilor Externe Pesic Dragisa - ministru federal de finanțe Popovic Ljiljana - șefa de cabinet a ministrului pentru refugiați, persoane dislocate și ajutor umanitar Popovic Ljubisa - secretar general al Guvernului Federal (născută în 1952) Rădic Marinko - director al Oficiului Federal pentru Inspectarea Piețelor Radojevic Dojcilo - fost membru al guvernului Radulovic Radomir - șef de cabinet al secretarului federal pentru informații, născut la 16 august 1949, pașaport diplomatic nr. 011223 Rasajski Slavenko - ministru federal adjunct pentru telecomunicații
HOTĂRÂRE nr. 413 din 19 mai 2000 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 523/1999 privind interdicţia de a intra pe teritoriul României a unor persoane provenind din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128739_a_130068]
-
pecetiloru, si se voru îndeletnici la catagrafia averei falitului, care va fi fată sau se va chema cu chipu oficialu a veni. Articolul 224 Catagrafia se va face de sindici în două esemplare cu chipu treptatu, după cumu se voru rădica și pecețile, și față cu judecătorului-comisaru, care va iscăli, pe fie-care di, ceea ce se va fi lucratu; unulu dintr'aceste esemplare se va depune la cancelaria tribunalului în sorocu de doue-deci și patru ore, iaru cela-l-altu va remanea la sindici
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
putea, ori dinpreuna cu asigurații ori deosebitu impartele, să intrebuintede tote midilocele spre același sfirsitu. Articolul 548 Părăsirea cu cuventu că corabia nu este în stare plutire, nu se poate face, candu corabia inomolita pe prunturi și sfaramata se poate rădica, drege, și aduce în stare de a'și urma drumului seu către loculu o randuitu ei. - La acestă întîmplare, asiguratulu pastreda dreptulu de a se porni împotriva asiguratoriloru spre a cere cheltuelile și stricăciunile pricinuite din inomolirea corabiei. Articolul 549
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
secr. TSH crescut fără expre- Forme clinice: │sie clinică manifestă. ● hipotiroidia benigna │deficiență funcțională D. Tiroidite cronice ● Tiroidita Riedl (lemnoasa). Conform criteriilor Cap. E. Cancerul tiroidian │deficiență funcțională Patologia paratiroidiana A. Formele clinice evolu- La fetițe: Patologia gonadica Castrarea chirurgicală, rădica NORME GENERALE DE EVALUARE 1. Evaluarea capacității de muncă în afecțiuni hematologice cronice se face doar în situațiile în care s-au scurs minim 6 luni de la diagnosticarea bolii și inițierea tratamentului. 2. În cazul afecțiunilor hematologice care evoluează în
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
pentru tine.” (I.L. Caragiale, I, 214) • adverbe relative: „Atunci, copila părintelui, cum era sprințară și plină de incuri, a bufnit în râs.” (I. Creangă, 4), „Și el, cât era de ostenit, ne prindea pe câte unul, ca la baba-oarba, ne rădica în grindă zicând: „Tâta mare!” (I. Creangă, 25), „Nici un om, din câți am cunoscut, oricât de neînsemnat ar fi fost, oricât de sărac (...) nu s-ar putea plânge că ar fi simțit între mine și el vreo distanță...” (G. Bogza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Armata a IV-a, în capul căreia te găseai în momentul intrării noastre în acțiune, a fost condusă, cu bărbăție și hotărâre, din victorie în victorie, până-n inima Ardealului. Mai apoi, sub urgia nesfârșitelor străduinți de cotropire ale vrăjmașului, ai rădicat zăgaz neînvins pe vechiul hotar al Moldovei. Comandant al grupului de armată din Muntenia, grație minunatei forțe morale a domniei tale s a putut înscrie glorios în istoria noastră marea bătălie de pe Argeș și Neajlov-pildă de supraomenească încordare în preajma retragerei
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
precum nu mai sânt mulți în lume, un tip din vremea lui Ipsilant, un om care au văzut pe Moldova noastră îmbrăcată cu șlic și cu giubea, numărând pe osișoarele metăniilor sale generațiile ce au trecut, un român care au rădicat sprincenile când au văzut fracul cel întăi șezând pe divanul strămoșesc; un bărbat care au strâns din umeri când moldovanul, lepădându-și cel de pe urmă anteriu, au rădicat cu gulerul unui surtuc de modă și ale sale pretenții de a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pe osișoarele metăniilor sale generațiile ce au trecut, un român care au rădicat sprincenile când au văzut fracul cel întăi șezând pe divanul strămoșesc; un bărbat care au strâns din umeri când moldovanul, lepădându-și cel de pe urmă anteriu, au rădicat cu gulerul unui surtuc de modă și ale sale pretenții de a face parte din Evropa țivilizată. Și când au descoperit că psihi mu se tălmăcește moldovenește ma belle, atunci, sărmanul! au oftat din greu, din suflet și din inimă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
bine decât voi care conduceți Tyadeâe, care ați fost inițiați de către tatăl vostru și mama voastră în Misterele lui Osiris?". Dionysos sau beatitudinile regăsite exprimă unitatea paradoxală a vieții și a morții. De aceea Dionysos constituie un tip de divinitate rădica] diferită de a olympienilor. Era el mai aproape de oameni decât ceilalți zei? În orice caz, omul se putea apropia de el, ajungea să-1 încorporeze, și extazul rezultând din mania demonstra că putea fi depășită condiția umană. Aceste ritualuri erau susceptibile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Limbajul utilizat, cu o evidentă putere de acuzare, adresarea directă folosită În „dedicație”, reprezintă mijlocul prin care scriitorul crează o atmosferă dominantă În Întregul roman: „Vouă, dar, străluciți luceferi ai vicielor, cari ați mâncat starea stapânilor voștri și v-ați rădicat, pe ruinele acelora ce nu v-au lăsat să muriți În mizerie,... vouă, cari ați furat cu zvanțul din funcțiunile cele mici și cu miile de galbeni din cele mari, iar acum, când v-ați cumpărat moșii și palate, stropiți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
albă, vulpea iese la marginea drumului și se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată găsi ceva de mâncare. Șăzând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de pește. Atunci ea rădică puțin capul și, uitându-se la vale, în lungul drumului, zărește venind un car tras de boi." (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) (b) "...în mijlocul odăii se oprește, adulmecă lacom mirosul de cașcaval, apoi, zărind motanul, se repede și latră
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
până la miezul nopții, cum mai pe urmă îl apucase o piroteală de nu se mai putea ținea pe picioare, cum, mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era rădicat de două sulițe, și atuncea văzu că merele lipsesc." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " El simțise de mai-nainte că frații săi îi poartă sâmbetele și, când se mai lăsă frânghia ca să-l ridice și pe el
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
suflare./ Gîndule, mergi și-i vestește/ Că iubitul ei sosăște,/ Spune-i să se descernească/ Și să nu mă mai bocească./ Du ochilor drept vestire/ A plînsului contenire,/ Du guriței bucurie/ De sărutări cu trufie./ Sînul, peptul dezvălește,/ Țîțîșoare rumenește,/ Rădică di pi picioare/ Orice feli de-nvălitoare/ Și spune cu îndrăzneală/ C-oi să fac mare năvală". Este, apreciază universitarul bucureștean, o premieră pentru un poet erotic în lirica românească, unul care îndrăznește să vorbească de astfel de lucruri și să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
bun, Înțelegerea asupra mijloacelor de propășire, asupra mijloacelor de Îndepărtare a dezbinărilor ce ne sfâșie, a relelor materiale și morale ce se lățesc molipsitoare Înlăuntrul nostru - iată, conchidea Xenopol, lucrarea ce este menită a așeza temeliile pe care timpul va rădica odată viitoarea Românie; lucrare Înceată, dară nesfărâmată, ca aceea a polipilor ce rădică insule din sânul oceanului, pe care apoi viața Își așterne covorul său, iar nu ca acea a furtunilor mării ce nalță Într-o clipă cumpliții munți de
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
ne sfâșie, a relelor materiale și morale ce se lățesc molipsitoare Înlăuntrul nostru - iată, conchidea Xenopol, lucrarea ce este menită a așeza temeliile pe care timpul va rădica odată viitoarea Românie; lucrare Înceată, dară nesfărâmată, ca aceea a polipilor ce rădică insule din sânul oceanului, pe care apoi viața Își așterne covorul său, iar nu ca acea a furtunilor mării ce nalță Într-o clipă cumpliții munți de spumă ca iarăși să-i cufunde În latul ocean!“ Am reprodus lungul pasaj
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
adevărurile sociale cele mai fundamentale, uită că progresul moral este libertatea și că progresul material este de a produce cât se poate mai ieftin, de-a pune pe om în stare bună și a-i crea timp de a-și rădica gândirea mai sus de mulțumiri materiale.” Ion Ghica 728. „Nu există pedeapsă mai grea ca obligația de a citi cărți moarte.” Liviu Rebreanu 729. „O carte e soarta acestei lumi, De noi nepricepută.” Șt. O. Iosif 730. „Adevărata esență a
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
este declarată neutră. Insulele situate în acest parcurs și la guri (Insula Șerpilor) precum și țărmurile râului sunt coprinse în această neutralitate. Prin urmare fortificațiunile ce se găsesc pe dânsele vor fi rase și nu va fi permis de a se rădica altele noi. Toate bastimentele de rezbel sunt excluse din partea sus-zisă a fluviului, afară de bastimentele ușoare destinate la poliția fluvială și la serviciul vămilor. Vasele staționare la guri sunt menținute, dară nu vor putea să se urce în susul fluviului mai departe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
loc sânțit prin proclamarea celor mai însemnate acte. Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuțile sale civice și militare! în momentul când Majestatea-Sa a adresat căldurosul apel de unire a tutulor românilor împregiurul Coroanei Regatului, Regele a rădicat Coroana dasupra capului său și urări entuziaste și nesfârșite ale asistenților au salutat cuvintele Regale și mișcarea Regelui care însoțea aceste cuvinte. După aceasta Corpurile cari au adus Coroanele s-au retras, rămâind în sala Tronului II.PP.SS.LL
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la locul ce să chiamă Direptatea și i-au întrebatu pre toți: iaste-le cu voie tuturor să le fie domnu ? Ei cu toții au strigat într-un glas: În mulți ani de la Dumnezeu să domnești.» Și décii cu toții l-au rădicatu domnu și l-au pomăzuitu spre domnie mitropolitul Theoctistu. Și de acolea luo Ștefan Vodă steagul Țărâi Moldovei și să duse la scaunul Sucevii.” În istoriografia noastră relatarea cronicarului a fost primită ca atare, iar majoritatea istoricilor români au crezut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
le dăduse drumul să plece la căminele lor. Căci, spune cronicarul: „După poticala dintăi și după pierzarea oștii dintăi, cela ce nu avea voinici de oaste ci strângea păstorii din munți și argații de-i intr-arma, acmu iară să rădica deasupra biruitorilor dintăi, dacă au perdut țara, acmu domni altora le da și țara lățiia”. Pe lângă scrisoarea polonului din 21 august 1476, Baltazar de Piscia scria că aflase de la niște fugari că Ștefan fugise în Polonia. Unii spuneau că l-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]