286 matches
-
-mi părea că dormeam pe-un pat de flori albe în mijlocul câmpului cu iarbă verde, luna fugea prin cer, stelele luceau ca aurul, [ca] albinele păreau a roi pe lângă noi, iar razele lunei atingeau patul nostru, astfel încît el se rădica, încet, încet în sus cu noi cu tot. Pământul dispărea și ajunserăm în locul unde stelele roiau împrejur, se izbeau de fețele noastre palide, plouau și ningeau pe noi ca o ploaie de picături de aur. Noi dormeam pare-că, deși vedeam
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să se ceară armată de sprijin. Atât Mihai, cât și Aron Vodă și chiar Ștefan Răzvan, în consens cu o bună parte din „țară”, înțeleg că de turci, „într-alt chip nu [se] vor putea izbăvi [...], numai cu bărbăția să rădice sabie asupra vrăjmașilor”, „nevoindu-se [...] foarte tare pentru creștini” (deci pentru întreaga Europă). Sigismund Báthory, în pofida promisiunilor, acționează mereu nesăbuit. Ambițiile lui se rotesc în jurul încercării de a-l face pe Mihai „să fie mai mic și ascultătoriu de poruncile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
europea, o, insomma, quando davvero la parolă Europa assume un'accezione più ampia di quella meramente geografică? Un campo, questo, în cui ancoră di recente Chris Wickham ha introdotto un' impetuosa ventata polemică, contestando la consolidată idée reçue che le rădici identitarie d'Europa risalgano sin all'Alto Medioevo 1. D'altronde, anche l'opinione, în qualche modo opposta, che solo a partire dall'età modernă sorgano davvero valori comuni a tutto îl continente, troverebbe certo obiezioni în chi ritiene invece
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
a noia questa vostra nerezza" (23): perché stâncă, insomma, del suo essere Moro, si potrebbe commentare. Parole che danno corpo a un pregiudizio razziale, mă che, nonostante la loro falsità, commenta îl narratore, "passarono îl core al Moro insino alle rădici" (24). È così che da questo punto în poi îl Moro sembra arrendersi, aderendovi, a tutti i tratti del cliché di differenza 'fabbricato', per dirla ancoră con Bourdieu, intorno a lui: nel convincersi che la moglie lo avesse trattato davvero
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
politică, da un lato, e gli interessi contingenți o le paure diffuse, dall' altro. Îl Sogno Americano, che implicava la garanzia di offrire a ciascuno una uguale chance di affermazione personale e professionale, a prescindere dalla provenienza (e quindi dalle rădici etniche, culturali, religiose, ecc.) degli individui, era coerențe con un'idea di frontieră mobile, destinată a spostarsi sempre più în là, includendo sempre maggiori spazi, territori, opportunità; a ciò și legava un'idea di accoglienza potenzialmente universale, che però nei
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
l'instaurazione della democrazia; difficilmente și è disposti a ribaltare, anche solo come pură ipotesi, tale sequenza logică, facendo della democrazia un prius. Îl ricorso al concetto di sovranità, nel discorso pubblico, rivela spesso la sua ambivalenza - affonda le sue rădici nell'idea di libertà e di autonomia dei popoli, mă rinvia all' immagine di un potere enorme e solitario, come îl Leviatano di Hobbes - ed è sintomatico che "sovranità" o "potere sovrano" siano espressioni alle quali și ricorre talora per
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
altei puteri străine; dar din momentul când neamicul strein caută să profite din aceste discordii sau să se apropie de hotarul unei asemenea țări, urile se uită, pentru un timp, certele amuțesc și toate partidele, ca un singur corp, se rădică, merge a-și face datoria; la noi însă, părțile certânde, în asemenea cazuri, rămân divizate, devin instrumentul celor ce lovesc în drepturile țărei, numai ca să poată lovi partea ce urăște și dă astfel lumei cel mai trist exemplu ce ne
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de acolo; dar fiind el curvar, nu-și iubea fămeaea lui, ci încă au fugit ia la tată-său și tată-său nu o priimiea cum să cade, că și el era curvar ca gineri-său” [Cronica Bălenilor]; „... și au rădicat domn pe Joldea și vrea să ia pă Ruxanda, fata lui Pătru vodă, sora lui Ștefan vodă; „fii-său Temuș, care ținea pe doamna Ruxandra, fata lui Vasilie vodă”; (Duca Vodă își logodește fiica, pe Catrina, cu Ștefan, fiul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să devină soț al Ruxandrei, fiica aceluiași Petru Rareș (deși Joldea se numărase, se pare, printre ucigașii lui Ștefan Rareș, fratele Ruxandrei). Era vorba, fără îndoială, despre o „căsătorie de legitimare”, proiectată de sprijinitori („[...] cu toții s-au sfătuit și au rădicatu domnu pre Joldea și i-au datu pre Roxanda, să-i fie doamnă, fata lui Pătru vodă, sora lui Ștefăniță vodă”) și acceptată de viitoarea soacră, numai că planul a fost zădărnicit de celălalt pretendent, stolnicul Petrea, alesul exilaților, venit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de oameni pân’ la Suceavă, că acolo era și doamnă-sa și acolo au născut și o cocoană, botezând-o părintele Vlădică Crimca, numind-o Elena”25. „Și de acolo [din Moldova - nota mea, D.H.M.] - notează Letopisețul Cantacuzinesc - s-au rădicat cu totul de au trecut în țara Leșască. Și de acolo s-au dus în țara Nemțească, la Beciul, priimindu-l împăratul Rodoful cu mare cinste, dându-i bani de cheltuială, ca să se poată odihni el și oamenii lui cu mare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Alexandru Joldea, împins spre tron de o partidă boierească (sprijinită de Doamna Elena-Ecaterina a lui Petru Rareș), dar înfrânt de Alexandru Lăpușneanu: „într-aceia vreme intrând și pribegii cu Alexandru Vodă în țară, și de sârg oblicind că țara au rădicat cap pre Joldea la domnie, carele merge spre Suceava să facă nuntă cu Roxanda, de sârg au trimis Alexandru Vodă pre Moțoc vornicul cu o seamă de oaste înainte, ca să prinză pre Joldea Vodă, și prinzându-i calea la Șipote
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
purtare) Iancu Sasul, extorcator inventiv. Pretendentul s-a numit Ion Vodă Lungul. Să-l ascultăm pe Ureche povestind întâmplarea și deslușind cauzele răscoalei: „să ia boi de a zece, care obiceiu nu l-am putut suferi țara, ce s-au rădicat lăpușnenii, de s-au sfătuit ca să se dezbată de supt mâna Iancului Vodă, și bulucîndu-se, au rădicat dintre dânșii pre Lungul domn, și i-am pus nume Ion Vodă, și de aci au purces pre Prut în sus. Iară Iancul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
povestind întâmplarea și deslușind cauzele răscoalei: „să ia boi de a zece, care obiceiu nu l-am putut suferi țara, ce s-au rădicat lăpușnenii, de s-au sfătuit ca să se dezbată de supt mâna Iancului Vodă, și bulucîndu-se, au rădicat dintre dânșii pre Lungul domn, și i-am pus nume Ion Vodă, și de aci au purces pre Prut în sus. Iară Iancul Vodă, prinzând de veste că lăpușnenii s-au rădicat asupra lui, de sârg au trimis pre Bucium
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de supt mâna Iancului Vodă, și bulucîndu-se, au rădicat dintre dânșii pre Lungul domn, și i-am pus nume Ion Vodă, și de aci au purces pre Prut în sus. Iară Iancul Vodă, prinzând de veste că lăpușnenii s-au rădicat asupra lui, de sârg au trimis pre Bucium vornicul cel mare și pre Brut postelnicul cu oaste împotriva lor. Și tâmpindu-se oștile la Bolota, s-au lovit în față, și dând războiu vitejește de îmbe părțile, pierdură lăpușnenii războiul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Moisi-vodă, feciorul lui Vădislav-vodă, de la Poartă cu steag 52. Și au domnit un an poi. Și au tăiat pre boiari, anume: Neagoe vornicul și pă Preda postelnicul. Iar alți boiari au fugit la țarigrad 53 [...]. Și după acéia boiarii au rădicat domn pre Vintilă-vodă den oraș de la Slatină. Ș-au făcut Vintilă-vodă sfânta mănăstire den Menedic. Și au tăiat mulți boiari [...]54. Apoi boiarii au venit la sfânta mănăstire Argeșul de au luat pre egumenul Paise și l-au rădicat domn
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au rădicat domn pre Vintilă-vodă den oraș de la Slatină. Ș-au făcut Vintilă-vodă sfânta mănăstire den Menedic. Și au tăiat mulți boiari [...]54. Apoi boiarii au venit la sfânta mănăstire Argeșul de au luat pre egumenul Paise și l-au rădicat domn. Și i-au schimbat numele, de i-au zis Radu -vodă. Și au făcut sfânta mănăstire Mislea, hram Sfânta Troiță. Și după aceea Radul-voievod au tăiat pre banul Toma și pre Vlaicul logofătul [...]. Mircea-vodă au venit domn de la Poartă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefan Rareș a fost omorât pe 1 septembrie 1552, dimineața, lângă podul de la țuțora, unde Vodă ieșise la plimbare cu țiitoarele sale. între asasini, cineva l-a văzut pe Joldea, cel care năzuia către tronul Moldovei: „[...] noaptea cu toții s-au rădicat la podul de la țuțora și au tăiatu ațile cortului asupra lui Ștefan Vodă și cu multe rane pătrunzându-l, au muritu...”. Moldova continuă șirul Domnilor uciși de boieri cu Gaspar Grațiani, străinul neasimilat și inasimilabil: „Om neștiutoriu rândului și obiceiurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țării. Ci [cum spune un istoric vlădică, anume Matei al Mirelor, ce în vremile acelea au fost aicea în țară], numai mâncările, băuturile, plimbările, și alte necurății, acelea le căuta bine”141): „Și de acolo [din Moldova - n.m.] s-au rădicat cu totul de au trecut prin țara Leșască. Și de acolo s-au dus în țara Nemțească, la Beciul, priimindu-l împăratul Rodoful cu mare cinste, dându-i bani de cheltuială, ca să se poată odihni el și oamenii lui cu mare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dregători. Pârcălabul Gherghina era frate cu Doamna Rada a lui Vlad Călugărul, iar fiica lui, Hrusana, a fost măritată cu Drăghici Craiovescu (fiul lui Danciu zis Gogoașe), cel care a nutrit la un moment dat visuri de domnie („s-a rădicat să vie domn în țara Românească”). Caplea, fiica Voievodului și soră a lui Radu cel Mare a fost măritată cu Bogdan din Popești, mare logofăt și mare vornic, ucis de Neagoe Basarab în 1512 (spre marea satisfacție a lui Gavril Protul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dat acei boi giupânului Sirevsilie în prețul Ustiei. Și unora dintr-acei neguțători li s-au făcut plată, ear altora nu li s-au plătit. Și de alte datorii, de toate care sânt datorii drepte, știe cămărașul și ce va rădica el cu sufletul său cu jurământ tare, să aibă acele datorii a să plăti, să nu-mi fie îngreoiat sufletul și cu acele păcate...”(DRHA Moldova, vol. XXI, p. 425-426. 25. Vezi Violeta Barbu, „Sic moriemur”. Discourse upon death in
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
răpaos gândurilorŭ sale, până n-au aflat aicea loc D(o)mnului, unde această frumoasă și sf(â)ntă mănăstire, lăcașul lui D(u)mn(e)zeu, din temelie, cu multă osârdie și cu mare cheltuială au zidit și au rădicat marelui Costandin și Elenii, semnaților împăraț(i), tocma cu ap(o)st(o)lii, spre scutirea și paza ei, închinându-o. Carii mari și sf(i)nți înpărați, D(u)mn(e)zeului și Mântuitoriului nostru I(isu)s H
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
74. Pe piatra de pe mormântul ce adăpostește oasele lui Preda Brâncoveanu și ale fiului său, Papa, se istorisește cum „li s-au întâmplat perire” celor doi: „întăi Papei post. în zilele lui Constantin Șerban voevod, pe vréme ce s-au rădicat dorobanțŭ, călărașii hoțéște asupra domnu-său și a neamului boeresc, atuncea au ucis pre Papa postelnicu, fiind leat 7163[1655]”, „iară pe tată-său Preda vornicul, l-au ucis Mihnea Vodă cel Rău, în casele domnești de la Târgoviște, nefiind vinovat nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
biv vel vornic Brâncoveanul, în pomenire pentru fiiu său Papa post(elnic), părintele mai sus pomenitului domnŭ, că într-acestași loc au perit în zilele lui Costandin vod(ă) Șerban, ce au stătut domnŭ în urma lu Matei vodă, când s-au rădicat dărăbanții asupra domnului și a boierilor țării, la leat 7163; și stricându-se crucea de lemn, s-au rădicat această de piatră, la iulie 20 leat 7221 [1713]” (Inscripții medievale ale României. Orașul București, p. 471, inscripția nr. 565). 81
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
loc au perit în zilele lui Costandin vod(ă) Șerban, ce au stătut domnŭ în urma lu Matei vodă, când s-au rădicat dărăbanții asupra domnului și a boierilor țării, la leat 7163; și stricându-se crucea de lemn, s-au rădicat această de piatră, la iulie 20 leat 7221 [1713]” (Inscripții medievale ale României. Orașul București, p. 471, inscripția nr. 565). 81. Nicolae Iorga, op. cit., vol. II, p. 209. 82. Nicolae Iorga, op. cit., vol. I, p. 43. 83. DRH A. Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
atât pre ale mele moșteniri, cât și pre ale mumei lor...” O îndelungată conviețuire (ca în cazul prezentat mai sus) ori un devotament de condiție excepțională arătat de soție („că și la bine și la rău cu densa mi-am rădicat toate nevoili și la vréme de boală și de moarte, ea m-a căutat”) motivează gesturile testatorilor de a lăsa nevestelor lor - prin testamente pe care Pierre Chanu le-a numit „documente pentru salvarea sufletului sub privirea morții”, deși în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]