21,485 matches
-
întreaga poveste - și in al doilea rând, oferind mai multă valoare pentru prețul de cumpărare. George ROCA: Mai aveți traume de pe urma „evadării” din România? Ați avut parte de amenințări, ați simțit atingerea acelei așa-zise „mâini lungi a securității”? Cei rămași acasă, rudele, au avut de suferit de pe urma „evadării” dumneavoastră? V. NICHOLS: Cele șase luni de detenție (detalii în carte! n.a.) și alte trei luni de triere în Austria m-au bulversat și mi-au creat stres și emoții extraordinare. Extrădarea
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_un_mare_eva_george_roca_1337262551.html [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
ieși din impas, așa că Nicoleta vându casa copiilor și își plăti datoriile. În acel timp Virgil reuși să tragă sforile în favoarea lui, găsi o casă destul de bună într-un alt cartier și o determină pe Nicoleta să cumpere cu banii rămași acea casă pentru a se muta cu toții acolo și a locui ca o familie. Totul decurse foarte bine până în momentul când trebuia făcut actul de propietate pentru noua casă, problema era că ei erau concubini nu erau căsătoriți legitimi așa că
POVESTEA UNUI ÎNVINS (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1475402633.html [Corola-blog/BlogPost/341198_a_342527]
-
persoane care au pătimit din cauza mea. Unde să le mai găsesc acum? Poate nici nu mai trăiesc! Numai simpla prezență a lor la mine în gânduri este un chin. Am ajuns să apreciez ceea ce vreți voi să faceți cu banii rămași necheltuiți din pensiile speciale. Vreau să mă alătur și eu vouă! Viața a început să-mi închidă uși și nu mai am unde să merg mai departe ca să găsesc o ușă deschisă... Câtă măreție, câtă opulență am trăit odată!...Cu
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
Trasata de cercurile grii . Trebuia să purtăm grijă ramelor Ce ne-au încadrat în același pătrat ... Fără să ne clătinam frunțile răvășite În privirile albe, cu genele uzate de lacrimi . A încremenit între noi germinația pietrelor Când am împrăștiat amintirea rămasă ... La orizontul dintre bine și rău ,ascunsă În locul unde-am încrestat trecutul cu uitări. Sting văpaia ce-ngana oda iubirii Să te dăruiesc umbrelor ce te vor uză ... Că pe-o apă -n care sufletul se adapă cu umbră Trupului
PRIN NISIPURI AMARE SI UITARI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1483725871.html [Corola-blog/BlogPost/362535_a_363864]
-
italian”. Cu mâna goală nu ar fi venit din Italia după divorț, că de, oameni suntem. Adriana la terminarea facultății a revenit în Constanța. Tatăl îi dispăruse din viață, încă din timpul facultății în urma unui cancer esofagian necruțător, iar mama rămasă singură avea nevoie de ea. La început a încercat să-și găsească un loc de muncă în domeniul în care își luase licența, dar nu l-a găsit la nicio firmă privată. Printr-o împrejurare norocoasă a reușit să-și
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422033541.html [Corola-blog/BlogPost/370370_a_371699]
-
care-l venerează pentru încărcătura energetică și spirituală oferită de acele locuri mirifice. A fost fericit și mândru când a primit un dar neașteptat. Neștiind că, în afara cărților oprite pentru tabără, doamna Rodica mi-a expediat la Slatina puținele volume rămase, surpriza a fost savurată la cote maxime. A primit cartea cu emoție. I-a plăcut foarte mult, iar coperta l-a impresionat. Conținutul nu era o noutate pentru el, tehnoredactorul cărții... Trenul accelerat în care ne-am urcat pentru a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412452382.html [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 486 din 30 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului de Florentina Crăciun Fabiola [România] for the English version, click here Hayfa era o fata frumoasă, jumătate de origine turcă și jumătate română. Mama ei, Samira, rămasă orfană incă din copilarie, a fost adoptată de o familie de români. A avut parte de o educație bună, însă neșansa a făcut să rămână de timpuriu si fără ei. Din alocație și pensia de urmaș a reușit să termine
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Hayfa_florentina_craciun_1335769886.html [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
Acasa > Impact > Relatare > LA... „CONCORDIA” Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1696 din 23 august 2015 Toate Articolele Autorului Seara de vară i-adunase dup-o caniculă diurnă pe câțiva celibatari, rămași prieteni de pe băncile gimnaziului. Salutări fericite, ușor gălăgioase le însoțeau entuziasmului revederii în răcorosul spațiu al terasei localului Concordia din zona Herăstrău, la un șpriț de vară. Un schimb de impresii vis-à-vis de look, o forfecare de latest news constituiră
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1440313259.html [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
penajul său exotic.” ( Gabriela Căluțiu Sonnenberg - „Flamenco”) „Literatura exilului românesc se integrează într-o literatură fără granițe sau separatisme. Toți cei care au scris și publicat în afara granițelor țării au fost marcați profund de experiența exilului, la fel cum cei rămași acasă au fost influențați de problemele politice care afectau societatea din care făceau parte. ( George Roca - „Însinguratul”) „...Cât de dulce-i aerul de țară ... mai ales când pleci la coasă...îți pui coasa pe umăr și o iei agale câtre
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
Al treilea nu poate decât să-i susțină încurajându-i, așteptând să trecă în locul celui care va obosi mai întâi. Cât despre femeie, nici nu poate să-i deslușească trăsăturile. Nu poate să rețină de pe chipul ei decât desnădejdea, spaima rămasă încă din momentele în care pământul s-a zguduit, imploarea, în amestec cu speranța că va fi eliberată din acea capcană : „tăiați-mi piciorul, numai scoateți-mă de aici ! ”. Între cei doi, înainte ca lumina lanternei să-și arate ultima
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1480325620.html [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
Au tras-o pe femeie cu mare grijă. Piciorul care fusese prins îi este retezat ceva mai sus de gambă. Praful de tencuială și de zugrăveală stârnit până atunci, fără preget, îi oprise hemoragia. Atâtă vreme cât fusese captivă, femeia rămasă trează, conștientă, îi rugase pe tineri, din când în când : „tăiați-mi piciorul, numai scoateți-mă de aici ! ”. Prezența medicului, faptul că este eliberată, îi crează o altă opțiune : „și piciorul, piciorul, va fi salvat ? ”. Este întrebarea adresată medicului care
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1480325620.html [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
parc. Și două veverițe. Numai seara Au mai bătut alune iernii grele. Am mai cules cu gândul toporași Și-am mai chemat-o iarăși, lângă brazi. E ca o primăvară cu... ultimii ei pași, Cu sufletul meu plin, de ghiocei rămași... Și mi te-am luat, cu un surâs, de mână Să traversăm pădurea verde, peste creste... Mi-ai pus din flori de premiant, cunună Și -ai luat în brațe primăvara, iubind ca în poveste! Elisabeta IOSIF 1 martie 2012 Referință
CHEMARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/Chemare_elisabeta_iosif_1330806678.html [Corola-blog/BlogPost/366395_a_367724]
-
o forță de urși, se odihneau apoi în palma curții când se întorcea seara din câmp. Imaginile repetate zilnic, au rămas aceleași în ochii mei. Bunicul mergea la munca câmpului, ori făcea pentru gospodărie muncile cele mai grele; iarăși bunica, rămasă acasă, mătura curtea de două trei ori pe zi din cauza orătăniilor; prepara mâncare, ori cusea cu acul îmbrăcăminte și cele necesare pentru casă. Se împlineau astfel două dintre darurile vieții lor; harul muncii și dragostea pentru animale. Seară de seară
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
TRANDAFIRII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 449 din 24 martie 2012 Toate Articolele Autorului Seara asta plină de căldură Cu amintiri rămase vii În clipa-n care le-reînvii Un du necunoscut le fură Banca veche solitară A rămasa la fel stingheră Ca o poveste adulteră Stigmatizată de povară Toată lumea doar averi Își dorește, nu viori Bursa noastră de valori A produs numai șomeri În fiecare un intrus Ne pune îndoiala-n undă Dezamăgirea de profundă Cu aerul cel
NU MAI AU LICENŢĂ TRANDAFIRII de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Nu_mai_au_licenta_trandafirii_ion_untaru_1332587642.html [Corola-blog/BlogPost/354694_a_356023]
-
din șoc așa că femeia, și ce femeie..., a continuat : - Acolo unde o ascund nu o va găsi nici plutonierul și nici altcareva. Fără să mai aștepte, și-a însușit bunul râvnit. Nu terminase însă ; auzise discuția de dinainte. Cu brațul rămas liber a cuprins tandru pe unul anume dintre ei și i-a îmboldit pieptul, menit să fie pavăză patriei, cu sânii răzvrătiți la fel ca întrega-i ființă șoptindu-i cu un reproș tandru : - Chiar crezi că sunt urâtă goală... Vrei
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475141150.html [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai despărțit de mine; Ai lăsat tristețe-n lume; Suflețelul tău, ce spune?” Apoi deslușesc șoaptele rostite de mama sa, rămasă singură, care, în credința ei nestrămutată, speră ca Tatăl ceresc să-i trimită feciorul acasă: „- Băiatul meu, te rog, spune!... Cum o duci singur în lume?/ Spune-i la măicuța ta, / Cum e-n țara altuia?/ Doina cine ți-o
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
din impozitele săracilor și din fondurile nerambursabile primite din UE, statul român construiește, printre alte construcții aberante, cum ar fi patinoare și stadioane de sute de milioane de euro, și cămine de 60-150 de locuri, pentru întreținerea gratuită a bătrânilor rămași singuri, cămine construite cu tot confortul, la standardele europene, că doar suntem integrați din 2007 în UE cu toate actele în regulă, apoi vinde cu milioane de euro aceste cămine de bătrâni la licitație unui operator din sectorul privat, rezervându
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_atemporal_constantin_milea_sandu_1362556763.html [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
tot confortul, la standardele europene, că doar suntem integrați din 2007 în UE cu toate actele în regulă, apoi vinde cu milioane de euro aceste cămine de bătrâni la licitație unui operator din sectorul privat, rezervându-le gratuit acestor bătrâni rămași singuri și muribunzi doar 10% din capacitatea locurilor în cămin, restul de 90% din locuri rămase libere urmând să le încaseze beneficiarul privat la un preț obligatoriu de 16 milioane de lei, echivalentul a 400 de euro pe lună. Practic
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_atemporal_constantin_milea_sandu_1362556763.html [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
în regulă, apoi vinde cu milioane de euro aceste cămine de bătrâni la licitație unui operator din sectorul privat, rezervându-le gratuit acestor bătrâni rămași singuri și muribunzi doar 10% din capacitatea locurilor în cămin, restul de 90% din locuri rămase libere urmând să le încaseze beneficiarul privat la un preț obligatoriu de 16 milioane de lei, echivalentul a 400 de euro pe lună. Practic, statul român ne omoară cu acte în regulă proprii noștri bunici și părinți bătrâni, Cu alte
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_atemporal_constantin_milea_sandu_1362556763.html [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
ne-ncălzim. Râsul ne ține de cald și de foame, plânsul ne ține de dor, de iubiri, Oamenii-și plâng, patrie dragă, lacrimi de jar, de necaz și mâhniri. Mamele-și plâng copii plecați, aiurea, la stele, hai-hui , nenăscuți, Anii rămași, prin pustiu rătăciți, anii pierduți, chinuiți și duruți. Nimeni nu vrea să mai tragă speranță, nimeni nu vrea, Românie iubită, Iluzii să-și facă frumos că va fi. Eu, Țară, acuma, de ziua-ți, smerită Aplec un genunchi la pământ
ACROSTIH ȚĂRII de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1480435664.html [Corola-blog/BlogPost/372957_a_374286]
-
său, era din Sebeșul de Sus iar mama, care moare foarte tânără, când Luciana de-abia împlinise doi anișori, era din Sebeșul de Jos... Ce coincidență stranie, mama lui Mitică Sinu murise când acesta avea trei ani! Iată doi copii rămași orfani de mamă care nu-și vor aminti vreodată nici chipul și nici mângâierile celor ce le-au dat viață, doi copii care, în ciuda lipsei dragostei materne, primesc o educație sănătoasă și își urmează fiecare calea, reușind să-și împlinească
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila_capitolul_xxviii_.html [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
ce n-o vezi, Eu,lumânării zilei mă închin sfios, De Sus,știu,tu prin lume mă urmezi Și mă-ndrepți cu sfaturi când fac ceva pe dos. Iubire și cald era mamă lângă tine În universul casei în amintire rămas, Dar o chemare încolțea, pe-atunci,în mine, Destinul îmi pregătise-un Pegas... De-atunci colind prin păduri înșelătoare Tezaur de invidie, ură și venin. Am mai venit la casa albastră pe-o cărare Iar tu în ochi aveai lumină
LUMINA ÎNVIERII SIMBOL AL SFINTEI TREIMI POGORÂTĂ ÎN NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_invierii_simbol_al_sfintei_treim_al_florin_tene_1334737777.html [Corola-blog/BlogPost/343712_a_345041]
-
pelin, Dojeana-ți blândă aș lua-o acum în seamă Și m-aș întoarce acasă pe urme de senin. Un dor îmi coboară în inimă de casă De truda tatei, a ta și de înserate mângâieri, Însă urma voastră de aer rămasă Când o ating se preface-n ieri În fiecare zi îți aprind din inmă lumina, Lumânare, mamă, pentru sufletu-ți umil, De am greșit, îmi port și-acuma vina Furnicilor strivite sub călcâiul de copil. Al.Florin ȚENE Membru corespondent
LUMINA ÎNVIERII SIMBOL AL SFINTEI TREIMI POGORÂTĂ ÎN NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_invierii_simbol_al_sfintei_treim_al_florin_tene_1334737777.html [Corola-blog/BlogPost/343712_a_345041]
-
Acasa > Versuri > Istorie > CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ȘI AZI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 635 din 26 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Suntem născuți pe-acest pământ Rămas a noastră moștenire De la strămoși, cu legământ, Să-l apărăm cu îndârjire. Suntem cu toții fii de daci, Recunoscuți peste hotare. Cinstită ramură de traci, Cu viață-n pace și onoare. Suntem urmași de domnitori Și voievozi cu drag de glie
CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ŞI AZI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_suntem_intrei_ieri_si_azi_marian_malciu_1348653310.html [Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932]
-
dorințele sau tot ce este înlăuntrul minții mele, că poate uneori am rătăcit prin fantasme sau patimile răutății. ,, Un alt crâmpei din viața artistei se referă ca celelalte multe, prin participarea sa la hramul Mănăstirii Sfânta Treime de la Buciumeni - eveniment rămas încrustat cu lumină în azurul sufletesc începând cu anul 2001. ,, Cu greu îmi puteam imagina febra dulce a hramului. Știam că Liturghia Sfintelor slujbe ale Sfintei Treimi, se țin în mijlocul codrului, așa cum îi place lui Dumnezeu verdeața, florile și tot
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1410271355.html [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]