320 matches
-
să nu mă lași, Ci mai dormi, mări, un pic Că ești crud de ani și mic, Dormi la umbră, dormi în pace, Că mama ție ți-a face, Sub cel tei bătut de vânt, Pătișorul la pământ; Multe-s rămurelele, Tot or bate stelele, Iară luna va străbate Dulcea ta singurătate, Iar când vântul v-aromi Mândru mi te-a adormi Și când vântul va sufla Teiul se va legăna, Florile-și va scutura, Iarăși te vei deștepta Sub rotirea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pruncul râde, Teiul vechiu se reînchide, Iară pruncul și cu muma Față-n față dorm acuma Și cum dorm cu ochiu - nchis Au visat acelaș vis. {EminescuOpVI 93} URSITORILE Codru-i alb și frunza-i neagră. A lui mii de rămurele De zăpadă îi sunt grele, Vântul trece doar prin ele, Vântul rece și vr-o țarcă Scuturând le mai descarcă... Albă-i noaptea cea cu lună, De-n departe codrul sună, Lupi-n pâlcuri se adună. Suflă vântul, suflă - într-una
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și ea zice - ncetișor: - Nani, nani, puișor, Dormi, drăguță, dormi în pace, Că la vară eu ți-oi face Sub cel tei bătut de vânt Așternutul la pământ. Vântul că va aromi Iară tu vei adormi, Vor pătrunde stelele Toate rămurelele, Iară luna va străbate A noastră singurătate, iar când vântul va sufla Teiul se va legăna, Florile și-a scutura, Iarăși te va deștepta Sub plutirea norilor, În căderea florilor, Pe-a isvoarelor sunare, Pe de-apururi călătoare, La glas de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din mare Și din dor de fată mare. A lui suflet e-o scîntee 111 {EminescuOpVI 112} Din luciri de curcubee, Din dragoste de femee; A lui glas la miez de noapte E ca muzica de șoapte, Când se clatin rămurele Și suspină păsărele. Și cum sta Domnița dusă Și pe gânduri multe pusă, Teiul nalt crescut sub geamuri I-au întins vr-o două ramuri Încărcate - nfloritoare, Și frumos mirositoare, Și aude șopotind Și prin frunze ropotind Ca un glas de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
frumuseți 454 {EminescuOpVI 455} Vin la nen-tău să le-nveți. Pieptu-ncepe a-ți băte, Inimioara a-ți ofta, Ochii ți se rătăcesc Când pe gânduri te găsesc. Florico! astea ce sunt? Nu știi! Nen-tău îți dă cuvânt; Ai văzut pe rămurea Turturel cu turturea Bot în bot se sărutând Și din pene des bătând, Nici acest secret nu-l știi? Îl afli când la nen-tău vii. Dar cântece - ai auzit Că au în ele-o vorbă "iubit", Vesel altele de dor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mare, că stătea cu un picior în curte și cu celălalt în cimitir, alungându-i pe fugari și pe dușmani. Nimeni n-avea voie să taie vreo creangă din stejar. Doar Rachti, atunci când era înălțată o casă nouă, rupea o rămurea și o punea pe acoperiș, astfel încât ființa să priceapă că trebuia s-o ia sub ocrotirea sa. De aceea, faptul că fulgerul despicase o cracă era semn rău. Rachti s-a pronunțat: - Este un avertisment din partea zeului Thor, zis și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sale. După încă o serie de rugăciuni și lectura din cartea lui Marcu, au așternut bucuroși pânze de in peste mozaicuri, și la apusul soarelui am mâncat bucate ce fuseseră pregătite și purificate prin stropirea lor cu agheasmă, cu ajutorul unor rămurele de isop. Mai mult nu îmi este îngăduit să dezvălui, decât că aceste lucruri mi-au dăruit o mare pace sufletească. A doua zi am plecat cu Ansoald la Concordia. III L-am găsit pe taică-meu plin de mâhnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ca a doua naștere și își mai amintește încă bucuria care pulsa în fiecare cuvânt aruncat spre lume. Fata l-a strigat într-o zi din foișorul de la drum. El se uita la băieții care alergau cu brațele pline de rămurele spre cuptorul mare din curte. Știa că și el aprindea adeseori focul, dar cum nimeni, nici măcar vătaful, nu-i spunea să facă ceva, Pampu privea cerul cu uimire sinceră, pironit în mijlocul curții agitate. Apariția Ghighinei i-a stârnit interesul imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pe la noi! Toamna în codru Luna-i sus și luminează Codrul verde și frumos, Într-o aură-l îmbracă Cu polei prea luminos. Codru-i mândru și e falnic, Verde plin de păsărele Care stau și îi veghează Somnul dintre rămurele. Dar deodată-o ceață rece Acoperă-n miez de noapte Luna plină, și se lasă Repede, ca o năpastă Peste codru-acoperindu-l. Codrul se trezește-n grabă Și un gând îl întristează: Nu cumva regina Toamnă Vrea să vină-n grabămare
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
prin pădure, Multe animale vin, La apă și după mure. Căprioare, dar și cerbi, Se adapă de aici, Vin singure, câteodată, Dar, vin și cu puii mici. Vulpea vine din poiată, Încet, că este șireată, Să pândească păsărele, Din desele rămurele. Zboară sturzul pe crenguțe, Să mai caute grăunțe, Să mănânce a lui pui, Ca să fie toți sătui. Uliul de sus privește, Cu privirea ageră, Ca să prindă rozătoare, Să aibă un festin mare. Veverița prin copaci, Caută ghinde mai multe, Că
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
conturul unei frunze albe ca laptele care era incrustată pe capac. - Asta vine de la o creatură a mării care trăiește departe în nord, a zis Benia, arătând în altă parte a lucrăturii. I-am văzut mâinile. Avea degetele subțiri ca rămurelele unui pom tânăr și erau mai lungi decât palmele masive, iar brațele îi erau împodobite cu munți și văi de mușchi, din cauza muncii grele. M-a surprins uitându-mă și și-a tras mâinile, de parcă s-ar fi rușinat. - Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
erau minime. Am fost doar în trei ori patru plimbări prin Cișmigiu și numai o dată prin Parcul Herestrău, unde a refuzat să urce în barcă... Prefera să se așeze pe mal și să privească minute în șir luciul apei sau rămurelele sălciilor pletoase, lăsându-și buclele să se răsfețe în bătaia ușoară a vântului... Era bucureșteancă oare? Nu-mi amintesc, dar ce importanță mai are acum? Credeam că se înfiripase ceva și în inima ei... Mi-a acceptat prietenia și nimic
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
picior. Parcă regretând, străinul își introduse degetul mare și degetul arătător sub viermele însiropat al limbii și fluieră prelung, șerpește, de trei ori. Deodată, din hățișul de măselariță, boz, dud și mur sălbatec de pe marginea dreaptă a autostrăzii năvăliră, îndoind rămurele în fuga lor, cele patru bagaje. Precum orice bagaj, pentru cunoscători, își vădeau și ele un sex. Iar acestea erau de genul masculin. Cei patru tropăiau transpirați și se apropiară cu danturile lor rânjite. Erau crăcănați și zburliți. Deșuchiați și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
persoanelor necunoscute, dar și împotriva propriei sale ostilități față de acei necunoscuți. El își construiește un soi de mască protectoare din asemănarea, din propria lui identitate cu grupul. Arta camuflajului se practică în tot regnul anumal: anumite insecte seamănă cu niște rămurele, șopîrlele își schimbă coloarea în funcție de mediu. Unele mamifere sînt pătate în așa fel încît, în desișul pădurilor, prezența lor trece neobervată. Unii crabi se "deghizează" sau se "împodobesc" atît de bine, că un observator nici nu își dă seama de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sau ca atare, cu ciuperca pufulete. Se ia lut din cuibul unei rândunici, se moaie În apă și se pune pe rană. Se aplică pe zona afectată lut de la rădăcina unui plop. Se pun pe rană frunze de tei de pe rămurelele sfințite la biserică În Duminica Mare. Frunzele se Înmoaie mai Întâi În lapte călduț de vacă. Durerile sunt calmate și cu frunze de varză acră. Alifii din unt și urzicuță, din untură de porc, mălai și apă rece, din felii
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de netoată (buruiană ce se aseamănă cu talpa gâștii), de răchită, de frunze și coajă de corn, de omag, de scuturătură de fân uscat, de rădăcină de brusture, de flori de coada vacii, cu borș și fiertură de frunze și rămurele verzi de salcie, cu oțet, ceapă pisată și sare. După spălare, pielea capului era frecționată cu zeamă de ceapă sau cu usturoi. Băi cu fiertură de desfăcătoare, duminicuțe, dumbrăvnic, stroh de fân, cu faptnică, ferigă, feriguță, gătișoară, gutui (frunze și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
frunze și/sau fructe), iarbă mare, tătăneasă, iederă, lemnul Domnului, lumânărică, rădăcină de leuștean, de crengi de măr dulce, de menta broaștei, mentă neagră, crenguțe de mesteacăn, frunze și coajă de nuc, odolean, ovăz (paie și/sau semințe), frunze și rămurele de păr, pochivnic, crenguțe de plop, muguri de plop negru, coceni de porumb. Legători la cap cu brusture fiert (frunze și/sau rădăcini) amestecat cu tărâțe de grâu; cu frunze de calapăr, rădăcină de cătină, de cățușnică, flori de cimbrișor
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se pune pe bătătura piciorului. Arsură, friptură, opăreală: se ia lut din cuibul unei rândunici, se Înmoaie În apă și se pune pe rană. Aceleși lucru se mai face cu lut de la rădăcina unui plop, cu frunze de tei de pe rămurelele sfințite la biserică În Dumninica Mare, muiate În lapte călduț de vacă, sau cu frunze de varză acră. Boală grea (fără leac, cancer): se face Sfântul maslu de 3 ori, de către 7 sau 9 preoți, iar după 2-3 zile, bolnavul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
glas, o alegorie cvasi-didactică despre Marea Trecere, lasă câmp liber legilor existențiale; se întâlnesc aici date ale psihismului autohton: "Înflăcărați: din alaiul / lui Harap-Alb, dați / acum încă un pas și încă un pas înapoi. Cu lacrimi în ochi. Cu două rămurele de liliac, plus / și minus"; Toate lucrurile trec" dar durează mirajul Redeșteptării, încrederea în RENAȘTEREA MORALĂ... Panoramicul în cauză se situează în categoria celor mai substanțiale meditații (din ultima vreme) despre esența și finalitatea Ființei. Rațiunea își asociază plenar, aici
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
îl numește fatalism energetic. Rasa noastră a căpătat prin marea ei vârstă, ca una ce a văzut mărirea și decadența împăraților (celți, romani, barbari, turci, imperiali), o filosofie de sus: Ce e val, ca valul trece.; Din codru rupi o rămurea,/ Ce-i pasă codrului de ea (Călinescu, 1941/1982, p. 976). La Noica, fatalismul este expresia existenței potențiale, aflată sub dominația legilor atemporale ale firii, așa cum este ea ilustrată prin: este - expresia existenței pure, atemporale; nu este - expresia nonexistenței; n-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o triplă semnificație, fiind arbore cosmic, arbore ceresc și arbore al vieții: "Sus în vârful muntelui / crește bradu´ brazilor, / de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile și riturile de trecere ale poporului român; ca "arbore de naștere" reprezintă "înfrățirea simbolică între noul născut și un brăduț" ("pe fruntea brăduțului (scrisu-i și sorții finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
motivul "pomul vieții", derivat din arborele sacru, materializat în arborele de nuntă, pomul funerar, arborele genealogic ș. a. , care fac dovada rostului cu care a fost învestit arborele de cult."332 Cununile de nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
te scuturi. Iaca nu te scutura, / Doamna ta s-a supăra / Și mai mult nu te-a purta" 336. După "îmbrobodire", mireasa leagă năframa de bețele verzi de prun, cu care s-a luat "hobotul" 337, iar, în alte părți, rămurelele de prun se rup în două și se aruncă peste casă, pentru prosperitate 338. În ajunul nunții, sau la împlinirea unui an de la căsătorie, în Transilvania este obiceiul "pomului (mărului) de cununie" care se sărbătorește, în prezența preotului, nașilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un păr, / Ca un fir / De trandafir; / Tare ca piatra, / Iute ca săgeata; / Tare ca fierul, / Iute ca oțelul. / La anul / Și la mulți ani!"445 În trecut, femeile se duceau, în dimineața zile de Sfântul Andrei, în grădină, luau rămurele de meri, peri, trandafiri, vișini, zarzări sau gutui, le legau în mănunchiuri de câte trei și le ofereau celor de casă. Până la Anul Nou, fiecare avea grijă ca rămurelele lui să înflorească; le puneau într-un vas cu apă și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se duceau, în dimineața zile de Sfântul Andrei, în grădină, luau rămurele de meri, peri, trandafiri, vișini, zarzări sau gutui, le legau în mănunchiuri de câte trei și le ofereau celor de casă. Până la Anul Nou, fiecare avea grijă ca rămurelele lui să înflorească; le puneau într-un vas cu apă și schimbau apa zilnic. Se credea că cel căruia îi înfloreau rămurelele sau făcea muguri era mai norocos.446 Ramurile de salcie, sfințite în Duminica Floriilor, se utilizează la binecuvântarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]