3,048 matches
-
prin care a trecut, zilnic, un ciclon. Șifonierul este de obicei deșertat în mijloc, într-un maldăr de lucruri respinse la selecția matinala. Biroul de lucru este plin de plânse în dezordine creatoare (se pregătește pentru arhitectură), iar Carolica a răscolit ce mai rămăsese de răscolit pe pat, în lupta zilnică cu Potaia. Un singur loc în ordine deplină: expoziția de pantofi, adică dulapul-vitrina în care stau frumos înșiruite perechile de încălțăminte colorată (multe!). Cameră este ... un vânt de tinerețe. Dau
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
un ciclon. Șifonierul este de obicei deșertat în mijloc, într-un maldăr de lucruri respinse la selecția matinala. Biroul de lucru este plin de plânse în dezordine creatoare (se pregătește pentru arhitectură), iar Carolica a răscolit ce mai rămăsese de răscolit pe pat, în lupta zilnică cu Potaia. Un singur loc în ordine deplină: expoziția de pantofi, adică dulapul-vitrina în care stau frumos înșiruite perechile de încălțăminte colorată (multe!). Cameră este ... un vânt de tinerețe. Dau cu aspiratorul, având grijă să
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
cu pana înmuiată în toate culorile curcubeului. Avem acum mai multă lumină, speranță, primăvară oglindite în versuri cu aripi de înger. Vă propun să citim împreună chiar poezia care dă titlul volumului! Poeme cu aripi de îngeri Mi-e gândul răscolit de toamnă În rime reci și calde mă-nvelesc, În poeme de dor cu tine dragă doamnă, La graniță între ieri și azi trăiesc. Când visul stă ascuns sub pleoape Cu ochiul sufletului în taină vă vorbesc, Când zorii se
UN ZBOR FRUMOS PRIN POEZIE, CU ARIPI DE ÎNGER de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384140_a_385469]
-
pe care ei și-o planificaseră , când amândoi erau mai liberi. Voi sosi săptămâna viitoare, cred că luni. Să fie cu începutul de săptămână. — Așadar ne despart doar cinci zile până când ne vom ține în brațe. Un dor nebun mă răscolește. A venit primăvara și se trezește viața. Păsările își pregătesc cuibușorul, copacii au înmugurit, eu mi-am terminat treburile planificate, așadar, urmează etapa hotărâtoare din viața noastră. Am venit acum de la bancă, mi-am verificat depozitul, mașina e verificată, așadar
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384229_a_385558]
-
aruncat încă ambalajele la coș, nici nu am apucat să ne bucurăm de marea sărbătoare creștină și mintea ne este deja invadată de următorul eveniment: Revelionul. Afară bate Crivățul, iar în creier gândurile se învălmășesc spulberate de un alt vânt, răscolindu-ne neuronii: unde și cu cine petrecem acest revelion, de când până când plecăm și cu ce, care va fi rochia potrivită, dar pantofii, câte rezerve mi-ar trebui la acest capitol, care e lista exactă a invitaților, dar cea de bucate
După petrecere este... înainte de petrecere [Corola-blog/BlogPost/97041_a_98333]
-
precum Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Mihai Viteazul, Al. Ioan Cuza etc., Mihai Eminescu-esența, idealul iubitorului de patrie, românul desăvârșit. Desigur că la formarea morală, culturală, socială a românilor transilvăneni un rol esențial l-a avut programul ASTREI. ION ONUC NEMES răscolește arhive, în primul rând în satul natal, după propriile-i mărturisiri, scoate la lumină documente, fotografii, pentru a arăta uriașa contribuție a ASTREI, ca program cultural la sate, în perioada interbelică. Cartea, prin documentele publicate, este o sinteză monografică a
ASTRA ÎN SATUL MEU , CRONICĂ DE PROF.D.PĂSAT CĂLINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383629_a_384958]
-
pe care l-am acceptat bucuroasă. Plimbarea alături de un prieten fie el și câine, fiind de preferat solitudinii din punctul meu de vedere. Cel puțin aveam cui adresa o vorbă. Astfel se face că el acum îmi călca pe urme răscolind covorul frunzelor veștede, neliniștit mirosind urmele micilor sălbăticiuni ca: iepuri, arici,veverițe fazani și chiar vulpi ce-și făcuseră sălaș prin desișul pădurii. Figaro în ciuda taliei mari era un câine tânăr și uneori doctorul când mergea la vreo partidă de
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
dau spre desfătarea ta, mereu.... Mi-e gândul plin de vorbele frumoase, Ce știu durerea lumii s-o aline, Cu mine-n cor știu macii să suspine, Și facem asta, omule, mereu.... Mi-e viața o eternă zbuciumare, O mare răscolită de furtuni, Din care tu, mici perle, ai s- aduni, Și salbă ai să-ți faci pentru plimbare. Citește mai mult DIN DRAGOSTE PENTRU OAMENIMi-e sufletul prea plin de sentimente,Ca un ulcior ce dă pe-afară vinul,Cu vorbe-alin
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
dau spre desfătarea ta, mereu.... Mi-e gândul plin de vorbele frumoase,Ce știu durerea lumii s-o aline,Cu mine-n cor știu macii să suspine, Și facem asta, omule, mereu.... Mi-e viața o eternă zbuciumare,O mare răscolită de furtuni,Din care tu, mici perle, ai s- aduni,Și salbă ai să-ți faci pentru plimbare.... XXX. DE CRĂCIUN AM ÎNVĂȚAT CE ESTE MOARTEA, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2188 din 27 decembrie 2016. DE CRĂCIUN
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
se topeau fără urmă și datoriile creșteau din senin, în loc să scadă când le credeam plătite și multe altele. Eu nu aveam probe concrete însă, nu cunoșteam identitatea acelei femei și bănuielile mele nu erau probe. Nu doresc deloc să mai răscolesc, răni vechi, azi după ce ele au devenit trecut. Am decis demult, să le las îngropate pe vecie sub propria lor cenușă, fără să le mai reînvii, pomenindu-le. Întâmplarea a făcut, că în final, am descoperit adevărul fără putință de
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
propriei ființe, un abur al trecutului ce generează vibrații . Oglinda trage acea cortină lăsată peste timp și derulează povești sculptate in relieful sufletului. Gândurile alunecă privind-o intens și mă poartă într-o lume din alte timpuri în care pătrund răscolind povești de familie. Uite-o! bunica mea din partea tatei... Este foarte în vârstă , are cataractă. O cheamă Ana. Mă apropiu și mă vede doar cu „ochii„ degetelor, înțeleg că îi plac. Pașii mei sunt prudenți, acolo în trecutul familiei, într-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
propriei ființe, un abur al trecutului ce generează vibrații . Oglinda trage acea cortină lăsată peste timp și derulează povești sculptate in relieful sufletului.Gândurile alunecă privind-o intens și mă poartă într-o lume din alte timpuri în care pătrund răscolind povești de familie.Uite-o! bunica mea din partea tatei... Este foarte în vârstă , are cataractă. O cheamă Ana. Mă apropiu și mă vede doar cu „ochii„ degetelor, înțeleg că îi plac.Pașii mei sunt prudenți, acolo în trecutul familiei, într-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
cu pas domol Persoana lui nu lasă să se vadă, Că-n minte rimele îi dau ocol. Trece printre oameni ca un anonim... Dar pe față nu i se citește, Că-n poezie își cântă propriul destin, Ce sufletul îi răscolește. Divinitatea l-a dăruit cu har, Înnobilându-i sufletul curat. El face din poezie un altar, În care se închină inspirat. Sufletul său nobil este destinat Să cânte sentimentele frumoase, Iar tu, de iubești sincer, nu e păcat, Dacă dăruiești
SUFLET DE POET de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383671_a_385000]
-
am clarificat primul punct din serialul trandafirii Deliei. O poveste cu iz romantic, foarte frumoasă, dar foarte naivă pe de altă parte. Doar nu erai adolescentul care dăruia trandafiri, erai un bărbat de vreo douăzeci și opt de ani. — Ștefan să nu răscolim lucrurile sfinte, și eu pot întreba, chiar dacă aici stau partea acuzată, tu de când suferi și iubești? Câți ani sunt în total? Ștefan nu se supără, oftă doar și-i spuse: Da, poate înțeleg. Bine! Un punct extraordinar pentru Delia, așadar
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383743_a_385072]
-
găsi vizuina răscolită, pampoanele lipsă? Era curioasă să vadă acest lucru. S-a pus la pândă. După mai bine de un ceas, văzu veverița sărind din ramură în ramură, apropiindu-se de scorbură. Veverița avu presimțiri rele. Casa ei era răscolită. Intră în scorbură să caute ce-i era mai drag. Negăsind, ieși de-acolo îmbufnată. Bătea nervoasă cu piciorușele, parcă blestemând hoții la casa ei. Liliana intuia perfect ce se petrecea în mintea veveriței. A început să-i pară rău
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
Alerg acum pe câmpuri/ Doar de mine știute/Eu tot te iubesc...// Chiar dacă//Mă vezi călcând acum/ Pe amintirile cu noi/Eu mă întorc mereu din drum...’’ OF, TINEREȚE: ‘’Am plecat de ieri la drum/Pe cărările sparte ale trecutului/ Răscolind cenușa timpului pierdut/ În nostalgiile cu miros de scrum.’’ LA MARGINE DE VIS: ‘’Fereastra/Paravan improvizat/Contra adevăratei/Liniști interioare/ Care se zbate/ În spatele propriului eu/ Rămâne intactă/ De parcă ploaia/S-ar opri/La marginea visului meu...’’ De remarcat și
MARIUS CIOAREC – ‘’VEŞNIC ÎNDRĂGOSTIT’’ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383803_a_385132]
-
Și duci o viață în sentință, Ș-apoi o iei de la-nceput! Și nu mai ai nici o putere, Ești numai tu, crucificat, Amar te zbați printre mistere, Cătând' cumva să fii-mpăcat În tunete asurzitoare Ce zdruncină simțirea ta, Mă cauți răscolind fuioare, Din raza soarelui ce sta! Cel de pe urmă ceas se scurge Pe talgere aș vrea să-L pui, Și nici un strop din el nu curge, În zbor spre Tine când mă sui! Referință Bibliografică: SINGURI / Daniel Dac : Confluențe Literare
SINGURI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380116_a_381445]
-
a dragostei ce-n suflet i-a-nflorit. Cuprinsă de fiorul cel demonic Al dragostei ce-o viață a visat, Și sufletu-i era poem sinfonic, Pe care ea-l trăia cu-adevărat. De ce acum atâta suferință Ce viața-i răscolește ne-ncetat? Când știi c-a respectat a ta dorință, Chiar dacă a durut, a acceptat. Adu-ți aminte cum în primăvară În versuri îți cânta dragostea sa! Căci ea simțea în piept, cum prima oară, La viață-i se trezește inima
INIMĂ RĂNITĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380118_a_381447]
-
UN BARBAT DISCRET (ROMÂN), de Corina Lucia Costea , publicat în Ediția nr. 2315 din 03 mai 2017. Text scris de Miruna Alexe CAP.1’Pacienta, mister, brioșe’ Zi de octombrie...O adiere de vânt a pătruns în sala de așteptare, răscolind mirosul puternic de fum de țigară ieftină, un fum emanat de asistentele mai bătrâne, fumătoare înrăite, dar care totuși nu neglijau banii doar pentru un pachet de țigări... Un fum care bruia acel aer încărcat cu miros de medicamente, un
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
interesant cât de superficiali pot părea părinții din exterior, când vezi, de fapt, câtă tragedie ... Citește mai mult Text scris de Miruna AlexeCAP.1 ’Pacienta, mister, brioșe’Zi de octombrie...O adiere de vânt a pătruns în sala de așteptare, răscolind mirosul puternic de fum de țigară ieftină, un fum emanat de asistentele mai bătrâne, fumătoare înrăite, dar care totuși nu neglijau banii doar pentru un pachet de țigări... Un fum care bruia acel aer încărcat cu miros de medicamente, un
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
bărbia-ndoită mult-mult a îndărătnicie, a dezamăgire. Apoi, căutând o ieșire din autodeconspirare, îl certai că prea des repeta vorbe, enunțuri... Iarăși se mulțumi să mă privească doar. Îmi făcu apoi un semn de La revedere! și-nchise Messenger-ul. Declicul îmi răscoli nu atât urechile, cât sufletul... Deplângeam nevoia-mi de a fi consolată, dar faptul că-ntrerupsese comunicarea mă stârnea la plâns, nu alta! Și adormii ca și-n atâtea și atâtea dați, înfofolită într-o pănură de frustrări și solitudine aparent
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
deci, frate, să lucrezi pe săturate, că eu muza o aștept, ș-așa-i cel mai înțelept! Soarele urcă pe cer tot atât de încet precum se mișcau și norii în drumul lor. Înțepenit pe banca lui, Poetul simți durerea din pântece răscolindu-l. O ignoră o vreme, apoi se ridică de la locul lui, hotărât să urmeze sfatul pescarului și să își caute singur muza. Muza aceea care avea să-l facă să devină celebru, care avea să îl ajute să scrie ceva
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
am participat la numeroase emisiuni, am acordat zeci de interviuri; respectiv, am cunoscut o mulțime de reporteri și reporterițe, se confesează dr. V. Șoimaru. Nimeni însă nu m-a abordat ca Roxana Iorgulescu-Bandrabur! Dânsa știe ca nimeni altul a-ți răscoli sentimentele, a te purta pe cele mai nebănuite căi ale mărturisirilor, deslușirilor, trăirilor. Însă miracolul cel mai mare se întâmplă când emisiunea este gata: orice și oricum ai spune, în montajul Roxanei totul sună frumos, omenește, sensibilizator, edificator...” * * * - Dragă Roxana
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > CONVERGENȚE SPIRITUALE Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 2044 din 05 august 2016 Toate Articolele Autorului Nu știu dacă voi găsi cele mai alese cuvinte pentru a scrie o poveste cu eroi universali care au răscolit valuri de lumină la țărmurile Mării Mediteranei, într-un oraș din sudul Turciei, la 1200 de km de Istanbul, între Tars și Antakya (Antiohia Siriei), la 80 de km de la granița cu Siria, cu o populație de circa 3 milioane
CONVERGENȚE SPIRITUALE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378184_a_379513]
-
de ceară și pașii nimănui sub tei subțiri... Tăcând frumos, ca rană îi mai simți cu degete de cretă, pește vânt, scriind scrisori cu dangăt de pământ Și tu adormi, să poți să te mai minți ca-n colbul vieții, răscoliți de nori, părinții întorc timpul, rând pe rând, și apa din izvoare, așteptând să-și spele părul veșted de ninsori. Ei vin plecând și pleacă nevenind în pasca aburita, în liniștea de ieri când mirosea a mama, mai mult ca
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]