2,609 matches
-
benevolă a "argumentelor" care i se par nedemne de atenție ca superficiale, inclusiv a celor de natură ideologic-programatică, ce ar altera spațiul autentic al imaginarului. În acest spirit "sacrificial" e analizată poezia Seară la Miorcani, din 1918, care marchează o răscruce în evoluția poetului în chestiune. La prima vedere, comentatorul s-ar cuveni să jubileze, deoarece în acest semnificativ text referentul terestru e transpus într-o reverie acvatică, pămîntul fiind vizionat prin "gramatica imaginativă" a apei. Dar el și-a propus
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
ca să eclozeze în 1918, încheindu-se în 1948 (dacă nu punem la socoteală neo-modernismul anilor '60-'70, un fel de remake, după nimerita expresie a lui Mircea Cărtărescu). Dedesubtul orientării moderne se găsesc, vreme de două sau trei decenii, la răscrucea secolelor XIX și XX, un postromantism tenace în stare a absorbi mitologiile naționaliste de la Sămănătorul lui Iorga sau de la Viața românească a lui Stere, dar și din poezia lui Goga, un curent eminescian, cum l-a botezat Ibrăileanu, din apele
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
Dincolo de uși (coproducție Marea Britanie - S.U.A., 1998) are parte de nu o tocmai inspirată versiune românească de titlu pentru că în original la Sliding Doors accentul cade pe ideea de glisare între lumi posibile, existențe paralele. Un laitmotiv în universul cinematografic de la răscrucea mileniilor. Vezi - de exemplu - frisonantul film al canadianului Robert Lepage Possible Worlds sau nu mai puțin interesantul Morir (o no) al spaniolului Ventura Pons. Comparația nu este în favoarea debutantului Peter Howitt, actor care semnează scenariul și regia, mărturisind că a
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
problemele de breaslă imediate. Ca să nu zic că descifrez în această reținere un fel de veselie rece că a mai pățit-o și cutare. Cu nu prea mulți ani în urmă, cînd România literară se afla într-o situație de răscruce, i-au sărit în ajutor numeroși artiști plastici care au donat lucrări pentru a sprijini apariția revistei. Nu-mi amintesc să fi avut loc și o solidarizare a scriitorilor care să fi sprijinit masiv, prin semnăturile lor această revistă. Nu
Unde semnează scriitorul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16401_a_17726]
-
Nicolae Manolescu Era oarecum de așteptat apariția atîtor anchete literare la sfîrșitul anului trecut sau la începutul acestuia. Răscrucea secolelor și mileniilor se cuvenea onorată. Am publicat și noi două astfel de chestionare. întrebarea care se pune privește valabilitatea răspunsurilor. Trebuie ele luate în serios ori e vorba de un mic amuzament ocazional și festiv? Dovedește bunăoară ancheta despre
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
sobrietate și șarjă, portretul Ceciliei Cuțescu-Storck este de o stîngăcie inexplicabilă prin greșelile de racourci, de proporții și de desen, Biserica din Vlaici pare mai degrabă o formă butaforică, inadaptată la atmosferă și complet lipsită de monumentalitate, iar Fîntînă la răscruce are aceleași probleme de proporționare și de aderență a elementelor de compoziție la planurile de construcție a imaginii în care acestea au fost integrate. Și nu este surprinzător că se întîmplă acest lucru, pentru că Ressu se implică în lucrările sale
Camil Ressu, la o nouă privire (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16474_a_17799]
-
sobrietate și șarjă, portretul Ceciliei Cuțescu-Storck este de o stîngăcie inexplicabilă prin greșelile de racourci, de proporții și de desen, Biserica din Vlaici pare mai degrabă o formă butaforică, inadaptată la atmosferă și complet lipsită de monumentalitate, iar Fîntînă la răscruce are aceleași probleme de proporționare și de aderență a elementelor de compoziție la planurile de construcție a imaginii în care acestea au fost integrate. Și nu este surprinzător că se întîmplă acest lucru, pentru că Ressu se implică în lucrările sale
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
prefață a d-lui D. Vatamaniuc, în care citim: "Este de neînțeles, pe de o parte, pentru ce ar constitui o acțiune "grobiană" să cauți să descurci ițele foarte încurcate dintr-o singură zi din viața lui Eminescu, zi de răscruce cînd este scos în condiții misterioase și prin mijloace violente din viața publică". Ce este pe de altă parte, dl Vatamaniuc uită să ne spună, dar și ce ne spune e deajuns ca să ne lase visători. Fiind editorul poetului și
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
nu le mai vreanu-i nimeni să le iertesufletele ferecate în lutcând chiar lutul lor mirosind a timp incriminează anotimpul cânddin lutul veșnicieis-au făcut lucrurilecu strigat de piatră, strig azidespre lutul pătimirii noastrecum a mistuit atâtea vremiși atâția Prometei...... XXVII. LA RĂSCRUCE DE VINTURI, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014. La răscruce de vânturi Drumuri înnodate pornesc dinspre mine. Mi-e frică să merg. Mi-e frică să stau. Nu mai e nimic aici. Puștiul s-
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
timp incriminează anotimpul cânddin lutul veșnicieis-au făcut lucrurilecu strigat de piatră, strig azidespre lutul pătimirii noastrecum a mistuit atâtea vremiși atâția Prometei...... XXVII. LA RĂSCRUCE DE VINTURI, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014. La răscruce de vânturi Drumuri înnodate pornesc dinspre mine. Mi-e frică să merg. Mi-e frică să stau. Nu mai e nimic aici. Puștiul s-a cuibărit încet în ruine colorate. Îngeri călare, au plecat din oraș. Nu mai bate nimeni
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
De ce să merg ?. Am întrebat, drumul. De ce să stau ?. Am întrebat, ruinele. Demult, n-am mai aprins nimeni un foc. Pentru sine. Pentru iertare. Pentru zei. Și totuși, acesta nu e sfârșitul. Sfârșitul poate fi oricând. Citește mai mult La răscruce de vânturiDrumuri înnodatepornesc dinspre mine.Mi-e frică să merg.Mi-e frică să stau.Nu mai e nimic aici.Pustiul s-a cuibărit încetîn ruine colorate.Îngeri călare, au plecatdin oraș.Nu mai bate nimenila porțile poemelor scrise.Lucrurile
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DRAGOBETE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: ”M-am scris pe-un colț de vânt pentru Iubita” De unde vin ? de unde vin ? dintr-o răscruce de gust pelin și altul dulce în zborul lin o adiere de rozmarin ca mângâiere m-a rupt din flori să te îmbete cu reci fiori de Dragobete ca să rămân la ceas de seară lângă-al tău sân dulce fecioară
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
pentru că nu se vrea hotar despărțitor de frați, așa cum l-au desenat pe hartă rușii, încă din anul 1812. Că de-atunci și până acum a trăit drama fraților, când uniți, când despărțiți de vitregiile vremilor. Dar în anul de răscruce 1990, Prutul a văzut ocazia Reunirii și de-atunci curge trist și nedumerit că nu știe ce s-a întâmplat cu frații săi rămași tot separați. Ar întreba și n-are cine să-i spună, de ce fiica independentă, eliberată din
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
și morale. Maiorescu avea, apoi, perfectă dreptate: opera lui Alecsandri, și îndeosebi poezia, este strîns legată de evenimentele majore ale istoriei noastre naționale. Dacă observația este valabilă și pentru contemporanii săi pașoptiști, la nici unul nu descoperim toate aceste momente de răscruce, ilustrate în versuri memorabile și la care manualele școlare și antologiile n-au renunțat pînă astăzi. Cu Eminescu, Macedonski, simboliștii și moderniștii, această concepție despre poezie se va schimba radical. Temele poetului vor fi tot mai puțin obștești și tot
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
memoriei. S-a vorbit la un moment dat despre dreptul la memorie, dar mi se pare că e foarte important să se vorbească și despre apelul la memorie acum, tocmai în momentul în care societatea românească se găsește la o răscruce, la o cotitură, când trebuie să se întâmple ceva pozitiv, care să ducă la o rezolvare a multor întrebări din trecut... În ceea ce privește trecutul, rețin cu mulțumire termenul pe care l-ați pronunțat - purificare -, care înseamnă nu numai exprimarea unui regret
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
de vorbă cu statuile decît în fumul de tămîie. Alții sînt obsedați de opera lor ca de o nălucă profilată în zare, spre care aleargă zoriți, fără să-și îngăduie popasuri, ca nu cumva să-i ajungă moartea la vreo răscruce. Victime ale suficienței sau ale insuficienței, ei își pierd treptat libertatea, se dezumanizează, găsind o consolare amăgitoare în ideea prăpastiei ireductibile dintre om și creator". Nu de puține ori Ovidiu Cotruș nu e de acord, total sau parțial, cu cele
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
Cotroceni cu Ion Iliescu, petrecut la distanță de urechile presei, Regele a anunțat la întîlnirea sa cu reprezentanții Consiliului Oamenilor de Afaceri Străini că va susține personal accelerarea procesului de reformare a României. Cu alte cuvinte, într-un moment de răscruce pentru țara noastră, Regele și-a mai dovedit o dată abnegația față de interesele de durată ale României, ignorînd amănuntele de dragul misiunii sale față de poporul român. O misiune în care n-a încetat să creadă nici atunci cînd transmitea românilor mesaje de
Marele gest politic al regelui by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16137_a_17462]
-
România lui Ceaușescu, trad. Marilena Dumitrescu, col. Procesul comunismului, Humanitas, Buc., 2000, 368 pag., 119.000 lei. Puterea cuvintelor Despre Lexiconul negru al Doinei Jela s-a scris deja în presa culturală românească, apariția cărții a fost un moment de răscruce în acest proces moral al comunismului în care s-au angajat autoarea însăși, Editura Humanitas și încă puțini alții. Interesant e faptul că dicționarul torționarilor comuniști a fost publicat aproape în același timp cu cel al victimelor acestora. Doina Jela
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
că variantele de cazare sunt puține. Mai precis, se limitează la două: Prima (de lux) este Motelul Hali, dotat chiar și cu restaurant la parter. A doua variantă e Hanul Dorului. Situat la 2 km de Lehliu și amplasat la răscruce de drumuri, acest han amintește de cel al Ancuței din operele lui Sadoveanu. Aici se adună oameni din toate clasele sociale, isi împărtășesc întâmplări de viață și respiră împreună, cu nesaț, noxele emise de fabrică de combustibil biodiesel a grupului
NOU, DE CRIZA! Vacanta la Lehliu! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19694_a_21019]
-
care excelează în altă artă decât a cuvântului. O anume dorință de rotunjime o face pe Iulia Sala să vrea să lege firele, însă subtil, nedefinitiv, sugerând corespondențe. Fluturele luminos, fantastic, care devine, la limită, fier roșu apare în toate răscrucile vieților protagoniștilor. Când Victor și Clara se despart, după ce se găsiseră ca într-o transă, când fetița Profesorului dispare din patul ei, lăsând durere și întrebări, când lui i se pare că o regăsește, în armonia muzicii, pe scaunul de lângă
În limb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2710_a_4035]
-
semne și simboluri, precum și cîntecul truverului, al altui Orfeu îndrăgostit. Astfel, roza, „floarea de geniu a poetului“, cum îi spune Eugen Simion, tutelează și această carte: roza e a iubirii, dar, deopotrivă, „orchestrează cimitire“ - rană „văzătoare“ în „întunecimea criptei la răscruce“ -, e a alchimiștilor, a truverilor și heraldicii medievale, într-o cavalcadă amintind de negurosul Uhland: „Aud cu ochii și nu pot traduce/ impulsuri surde sonuri de sonată/ o parte-a nopții cearcănul înoată/ întunecimea criptei la răscruce./ Obscura cavalcadă detonată
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
întunecimea criptei la răscruce“ -, e a alchimiștilor, a truverilor și heraldicii medievale, într-o cavalcadă amintind de negurosul Uhland: „Aud cu ochii și nu pot traduce/ impulsuri surde sonuri de sonată/ o parte-a nopții cearcănul înoată/ întunecimea criptei la răscruce./ Obscura cavalcadă detonată/ asudă Răstignirea grea pe Cruce/ și rana văzătoare o străluce/ pînă se-închide roza-însîngerată./ Cît mă seduci? zeiță adorată/ anat-emheb (cu lance scut secure)/ să mă întorci în Ugarit o dată/ toți morții tăi orînduiți să-ndure/ exodul
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
Marina Constantinescu Am plecat din Caracal în noaptea de 4 spre 5 mai. Microbuzul a făcut o manevră și am văzut, încă o dată, în liniștea orelor tîrzii, silueta maiestuoasă a Teatrului. Cu luminile încă aprinse, la răscruce de drumuri și de vînturi, locul magiei și al seducției artei mi se mai arăta o dată, oarecum mîndru că nu i-am intuit de la început noblețea. A intrat în viața mea cînd era o ruină. L-am colindat mai degrabă
Fiecare iși are pe scenă Dumnezeul lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2562_a_3887]
-
au reușit la bacalaureat în sesiunea din iulie se vor duce din nou la exmen în toamnă. Nu mă aștept la scăderea standardelor", a spus Daniel Funeriu. "Rezultatele de la bacalaureatul din acest an ne-a arătat că România este la răscruce. Națiunea trebuie să aleagă dacă merge pe mâna celor onești sau dacă încurajează șmecheria sau superficialitatea. Am demonstrat prin fapte că angajamentul nostru este să schimbăm România. Vrem o Românie sigură pe ea", a completat oficialul. Ministrul i-a invitat
Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei, explică dezastrul de la Bacalaureat () [Corola-journal/Journalistic/25901_a_27226]
-
l-am văzut. Era și el acolo, în spatele altora, dar ochii ni s-au întâlnit. Când am plecat cu fetele, a venit și el. Fetele s au risipit. El a rămas mergând pe drum cu mine. Am ajuns iar la răscrucea de la care drumurile noastre se separau, ca în noaptea când am coborât din tramvai. Acum însă ne-am oprit, ne-am privit. Eu aveam cincizeci și. El treizeci și. Și șase, spuse el, citindu-mi gândul. Nu mă simțeam bine
MANUSCRISUL DIN TREN, JURNALUL VIEŢII MELE, MEMORII 1930-1989. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_412]