12,192 matches
-
se autodefinească în chip original: "Revistă liliputană" (Atom, 1933); "Mic bazar de literatură" (Bilete literare, 1930); "Revistă tinerească cu simpatii pentru tradiționalism" (Brazda literară, 1931). Procedeul parodic e și mai vizibil la cele umoristice - "Revistă spiritistă națională. Organ bi-ebdomadar pentru răspîndirea științelor oculte în Dacia-Traiană" (Moftul român, 1893); "Ziar politic, patetic și umoristic" (Perdaful Buzăului, 1894) etc. Și titlurile solemne, pompoase au o tradiție evidentă: "Revistă pentru răspîndirea frumosului" (Arta și omul, 1933), "Ziar în slujba moților" (Detunata, 1943), "Revistă pentru
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
e și mai vizibil la cele umoristice - "Revistă spiritistă națională. Organ bi-ebdomadar pentru răspîndirea științelor oculte în Dacia-Traiană" (Moftul român, 1893); "Ziar politic, patetic și umoristic" (Perdaful Buzăului, 1894) etc. Și titlurile solemne, pompoase au o tradiție evidentă: "Revistă pentru răspîndirea frumosului" (Arta și omul, 1933), "Ziar în slujba moților" (Detunata, 1943), "Revistă pentru adevăr, bine și frumos" (Comoara tinerimii, 1905) etc. Revenind la subtitlurile actuale, ar merita să fie investigate și modificările lor, substituirile strategice care au reflectat diverse mode
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
politeți. Actualul premier și-a colorat C.V.-ul cu o funcție ce-i impresionează întotdeauna pe occidentalii din sistemul financiar. E uluitor câți ex-premieri din lumea a treia au funcții călduțe pe la Banca Mondială și pe la Fondul Monetar Internațional! Rapiditatea răspândirii variantei cu premierii-adjutanți vorbește despre fascinația basmului în care trăiesc românii. Nimănui nu-i pasă dacă, într-adevăr, acești Feți-Frumoși chiar vor ajunge prim-miniștri, după ce îi vor fi trecut pârleazul pe alergătorii disperați din cursa pentru Cotroceni. Cred că
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
prin referirea la o zonă rezidențială, la cartierul de lux preferat de nomenclatură: "Și Petre Roman este băiat de cartier - Primăverii, firește" ("Academia Cațavencu" 15, 1999, 6). Se știe că muzica actuală (rap, hip-hop) a contribuit în mod decisiv la răspîndirea emblemei cartierului; e suficient să amintim o serie de titluri - al unui album muzical (De cartier), al unei casete (Star de cartier), al unor piese muzicale: Limbaj de cartier; Poveste de cartier etc. Este deci normal ca o altă sintagmă
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
De fapt, după sugestia lui Al. Graur (din Etimologii românești, 1963), preluată și de dicționarul academic (DLR), nu însă și de Dicționarul explicativ (DEX), pansea ar fi pătruns în română printr-un intermediar neogrecesc, care ar explica relativa vechime și răspîndire a numelui florii. Solida fixare în limbă e dovedită de altfel și de existența unui derivat diminutival, care a devenit o denumire alternativă: panseluță. Oricum, diversificarea formală și încadrarea morfologică în genuri diferite au accentuat în română ceea ce în limba
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
el a fost preluat chiar în această formă. Semnalat încă din anii î70, acceptat de DEX chiar de la prima sa ediție (1975), cuprins și în prima ediție a Dicționarului de cuvinte recente al Floricăi Dimitrescu (1982), termenul a cunoscut o răspîndire extrem de rapidă. Că nu a rămas în forma italiană, cu finala vocalică, e normal: putem presupune că s-a manifestat și în acest caz tendința românească de a nu păstra într-o formă invariabilă un substantiv care denumește persoane. S-
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
termenii sînt folosiți mai ales metaforic, pentru "relații de tip... ", s-a simțit probabil nevoia unui nou derivat adjectival, cu sufixul suplimentar -ic: "această afacere e un act mafiotic" (RL 2459, 1998, 3). Cuvîntul mi se pare în curs de răspîndire: din arhivele pe Internet ale unor publicații, am cules exemple precum "de teama capitalismului mafiotic în curs de instalare" (Rlit 1995), "oamenii s-au resemnat cu regimul mafiotic" ("22", 1999). Mai mult, adjectivul produce chiar un adverb corespunzător: "o țară
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
performanță care merită apreciată cum se cuvine. La începutul cărții, autorul dezvăluie, bine, ce urmărește cu cartea sa. Să-l cităm pentru că merită: "În ceea ce mă privește, scopul principal al acestei cercetări este de a stabili originea, evoluția în timp, răspîndirea în spațiu și supraviețuirea (sau, dimpotrivă, declinul și dispariția) clișeelor care compun portretul fizic, moral și spiritual al "evreului imaginar". Cu alte cuvinte, urmăresc modul în care s-a născut și evoluat antisemitismul popular în spațiul cultural românesc. Dar și
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
adaptarea lor la contextul situației de comunicare. Exemplul cel mai clar de fixare a unei imprecații străine cu sens atenuat e însă un mai vechi împrumut din turcă - sictir - care, netransparent, și-a atenuat treptat sensul etimologic (obscen), căpătînd o răspîndire destul de mare, o familie lexicală bogată și sensuri noi. Cuvîntul e de altfel înregistrat de toate dicționarele noastre (altminteri foarte prudente și excluzînd majoritatea termenilor considerați vulgari). Definițiile propuse nu cuprind însă ultimele sale evoluții semantice. Formula propriu-zisă a imprecației
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
Muntenia, dar și cu stilul aristocratic al conversației de salon al acelorași (purtată totuși mai înainte în greacă, apoi în franceză). într-un studiu mai vechi, Al. Duțu atribuia tradiției retorice culte, implantate pe o bogată tradiție orală și populară, răspîndirea "stilului colocvial" în scrierile românești din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Manifestarea concretă a acestui stil, care imită oralitatea spontană, are totuși puține legături cu modelele retorice (și încă mai puține cu textele folclorice). Un exemplu pentru
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
universul, atât de ignar pe atunci, primind o dovadă strălucită a spiritului prin cele două mesaje lirice nemuritoare: Tristele și Ponticele, cântecele tomitane. Soarta ar fi FAMA lui Virgiliu. Corespunzătoare - în scenariu - Massmediei de azi, Radio și Televiziunii, forța de răspândire a știrilor, veștilor de tot felul, stăpânind și diriguind lumea, publicul ascultător. Faima, Svonul din Eneida virgiliană, căruia îi căzu pradă însuși Poetul iubirii, rău-făptaș... Portretul pe care Virgiliu îl face acestui Monstru care e Svonul, Faima publică (până la radio-Televiziunea
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
indice simultan obiectul și eticheta lui. Exprimarea trădează intenția autorului de a descrie - într-un context care nu riscă ambiguități - exact ceea ce destinatarul trebuie să selecteze dintr-o pagină scrisă în engleză (la rubrica intitulată language). Citatul mai atestă și răspândirea formei link-uri - la un substantiv (link) care se folosește în sensul său informatic mai ales la plural și care urmează calea cea mai obișnuită de adaptare a englezismelor (ca neutre cu pluralul în -uri.). În acest caz, forma (scrisă
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
scrisului, a tipăritului, a cititului și a colportajului". La S.S.R., el, ca președinte, a încercat să rezolve componenta scrisului și, implicit, a tipăritului, optînd pentru importul de hîrtie, care e mai ieftină. Stăruia asupra aproape inexistentei acțiuni de publicitate pentru răspîndirea cărții (el numea asta colportaj). Și adăuga: Ne trebuie aici o inițiativă particulară. Sforțarea trebuie făcută de editori și librari, pe care statul poate să-i sprijinească". Deh, vorbea acum ca înalt funcționar de stat și, de aceea, făcea mai
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
care s-a extins între timp foarte mult - și care rămîne, mi se pare, foarte supărătoare: ca și folosit în loc de ca, în contexte în care are sensul "în calitate de" ("a intervenit ca și lider", p. 66); fenomenul are, cum observă autoarea, răspîndire dialectală, fiind frecvent în Banat și Transilvania. Și constatarea extinderii prepoziției pe (p. 64) e o noutate: tendința provine din limba vorbită și se impune rapid: "fumează pe hol" mi se pare azi uzul normal, față de care "fumează în hol
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
a încălcării, sub diverse forme, a normelor, lucrări cu atît mai numeroase astăzi, cînd sentimentul "stricării limbii" este larg răspîndit în opinia publică. În Republica Moldova, grija pentru limba română literară presupune, în primul rînd, acțiunea de "regăsire", de consolidare și răspîndire a normelor ei. Responsabilă de aceste deosebiri este istoria celor două teritorii, accidentele istorice, care au afectat evoluția lor. Atîta timp cît ținuturile de dincolo de Prut au aparținut Țării Moldovei și României limba acestor ținuturi s-a încadrat în mod
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
vorbitori - și căpătă un statut propriu în comunicarea socială, dublînd și chiar suplinind total, în cazul unora dintre vorbitorii de limbă română, graiul local. Basarabia participă, alături de toate celelalte regiuni ale țării, la acest amplu proces de unificare lingvistică prin răspîndirea variantei literare pînă la evenimentele din 1940, 1944, cînd, ca urmare a separării statale, se desprinde din procesul dezvoltării comune a limbii române. În noile condiții istorice, limba română, declarată "moldovenească", este agresată, în primul rînd, la nivelul variantei literare
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
de A. Crijanovschi răspunde uneia dintre principalele probleme ale culturii statului moldovenesc, oferind tuturor - și nu în ultimul rînd școlii și slujitorilor ei - un instrument de lucru, practic, bine gîndit și deosebit de îngrijit prezentat. Din perspectiva procesului de reabilitare și răspîndire a limbii literare în Basarabia dicționarul reprezintă o contribuție majoră.
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
de inspirație pentru Cugetările sârmanului Dionis. Este vorba despre tabloul Poetul singuratic (1839) al lui Karl Spitzweg (1808-1885), unul dintre cei mai cunoscuți exponenți ai Biedermeierului german, ale cărui picturi, în special cea în cauză, cunosc în epoca o mare răspândire prin numeroase reproduceri. Cum interesul lui Eminescu pentru pictură în perioada vieneza a fost deja discutat, Ana-Stanca Tăbărași purcede la analiza propriu-zisă. Odaia din pod, haină jerpelita și ruptă în coate, sobă fără foc, garafa goală cu un capăt de
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
sau mai tîrziu, un contact revelator se va produce. Nu pot însă a trece cu vederea o tendință pe care nu o înțeleg prea bine mi se pare contaminată de-o anume frivolitate -, aceea de-a forța cu orice preț răspîndirea noastră literară în lume, așa cum ai vrea să hrănești cu sila, îndopîndu-l, pe un om sănătos, în stare a mînca și singur, atît cît are nevoie. Nici Eminescu, nici Iorga, nici Arghezi, nici Blaga, nici E. Lovinescu, nici G. Călinescu
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Cartea abordează într-adevăr istoria culinară din perspectiva unui fenomen mai general - și medical fără îndoială - nutriția. Dar e fascinant să descoperi ce mîncau strămoșii noștri (Partea I a volumului se ocupă de acest subiect), ori care sînt alimentele cu răspîndirea cea mai mare în întreaga lume (Partea a II-a). Misiunea enciclopedică orientează prin definiție cartea spre abundența de detalii, dar tot prin definiție dezavantajează nuanțele. E drept că banana și un fruct extrem de asemănător cunoscut în engleză ca plantain
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
Rodica Zafiu Vorbeam săptămâna trecută de răspîndirea formulei "nea Gheorghe" pentru a desemna "omul de pe stradă", "românul mediu"; această evoluție poate fi confruntată cu unele date despre frecvența actuală a numelui Gheorghe. în lipsa unor informații complete, științifice, aduse la zi, instrumentul aflat la îndemîna oricui pentru un
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
limba actuală de cea din secolele trecute. Mai mulți lingviști români au afirmat că liniile firești de dezvoltare a limbilor în spațiul social și cultural modern se realizează într-un proces complementar: reducerea diferențelor regionale (sub presiunea contactelor umane, a răspîndirii mijloacelor de comunicare în masă, a globalizării) e contrabalansată de sporirea diferențelor stilistice în interiorul limbii literare. Lucrurile nu sînt chiar simple și procesele nu sînt obligatoriu unidirecționate: o dovedește atît contra-tendința actuală de păstrare și de valorizare a diferențelor regionale
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
realizare, care implică o complexă condiționare socială atît din perspectiva uzului, cît și din cea a situării în sistemul limbii. Formație metaforică la origine, creată în limba rusă - cum arată Françoise Thom în binecunoscuta lucrare căreia i se datorește larga răspîndire a sintagmei - a fost utilizată inițial pentru a denumi 'percutant', în exprimarea comună, varianta administrativă a limbii. Metafora se întemeiază pe comparația, sub aspectul rigidității, a limbajului administrației - caracterizat, în raport cu alte variante ale limbii, prin abundența formelor fixe, stereotip și
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
forme ale verbului a vorbi : "au început să vb urat" (Cool Girl). În ultima vreme, s-a extins mult abrevierea ro pentru România: de la uzul "oficial", nu cel de identificare a mijloacelor de transport, ci acela al adreselor din Internet. Răspîndirea se explică prin comoditate, prin preferință pentru un cod comun de generație, dar poate și pentru a indica o oarecare minimalizare ironică, incompatibilă cu discursul solemn-naționalist. Exemplele sînt nenumărate - "asta la noi în RO"; "piața din RO nu are potențial
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
studiat caracterul popular al limbii pe baza sintaxei, elementul cel mai stabil, dar și cel mai neglijat de cercetătorii precedenți (de obicei atrag atenția fonetica și vocabularul). A scris mult în domeniul dialectologiei (interpretarea și dificultățile de transcriere, arii de răspîndire a perfectului simplu sau a unor cuvinte, sesizarea unor date de istorie orală în texte dialectale). A analizat (prin cîteva studii remarcabile) raportul dintre termenii de înrudire și termenii de adresare, cîteva cîmpuri onomasiologice (animale domestice, pieptănat), evoluții semantice (venind
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]