927 matches
-
pe pagini întregi, care apăreau în ziarele vremii, sub titluri precum: „Momentul istoric al Banatului“; „Pretindem Banatul întreg“; „Românii din Torontal cer anexarea la Patria Mumă“; „Situația românilor din Timoc“; „Soarta românilor din Timoc“ („O problemă scoasă de destin la răspântia istoriei și care nu se poate rezolva decât prin împlinirea ideii de unitate a tuturor românilor“); „Trăiască România Mare cu Banatul și Timocul alipite pentru vecinicie! Deschis și răspicat românii cer dreptul la viața cea adevărată și istorică“; „Banatul unitar
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
-n “seară”unui sfânt E focul care alunga duhuri din casă ,suflet și din gând ! Veniți la Focul lui Sumedru să dăruiți și să primiți E locul unde laolaltă pe cei ce-s “duși “ îi pomeniți ! Veniți la focul din răspântii aprins la margine de drum, Aruncați gândurile negre în el ,să se prefacă-n scrum ! Și pentru cei plecați din lume turnați din vin o picătură, E noaptea când și morții vor să bea un strop de băutură. Se încălzesc
FOCUL LUI SUMEDRU de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/385074_a_386403]
-
sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri, vis de primăveri cu soare, cu al lirei glas în rânduri. PRINȚESA TOAMNĂ Toamnă-prințesă cu frunze-n diademă, te-așteaptă Vântul hoinar la răspântii! Să te surprindă cu flori de crizantemă și să-l însoțești în codrii ruginii! Din harpă veche să îți cânte balade! Să te adoarmă cu vals în plutire! Să-ți aducă vise din verile calde! Să te îmbrace în flori
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
legată mănâncă (Adrian Grauenfels). • Unii se țin cu dinții de felia lor de glorie... • Dumnezeu ia mințile celor pe care vrea să-i piardă. Și le distribuie adversarilor. • Un bărbat bolnav este mai dificil decât trei femei sănătoase. • Vițelul la răspântie are o problemă mai mare decât la poarta nouă. • Oricât ai fi de deschis la cap, unele chestii nu-ți intră cu nici un chip (Beatrice Vaisman). Un fapt e mai puternic decât primarul Londrei (engl.). • Tineri, viitorul vă aparține! La
LUNA DE MIERE & NIMIC NU SE SCHIMBĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382392_a_383721]
-
Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului cu fața spre pietre cuvântul e gol , nu mai plânge, cine transformă lacrima-n sânge, am pierdut noțiunea de vetre, mă-ntorc mereu cu fața spre pietre, caut răspântia pe unde te strig, de-atâta umblet mi-e dor și mi-e frig, se-aude glasul tău îndurerat, cine mă caută, cine-a strigat, ochiul cel rece mă tot petrece, mă uit pe stradă, cine mai trece, nimeni nu
CU FAŢA SPRE PIETRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382537_a_383866]
-
le-au lăsat focurile, nudele, zăludele cele de paie, de dor, de ducă. Am rămas aer. Zbor, mă zbengui pletele fecioarelor obraznic le răsfir, feciorii îi îmbăt, cu licoarea zeilor în jocul iubirilor. Sufletul l-am modelat, din copac, de la răspântii, botezat cu vânt și ape, să-l ia pământu-napoi, că mi-a spus, de la-nceput, Că mi-l dă cu împrumut. Referință Bibliografică: Transfigurare / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1405, Anul IV, 05 noiembrie 2014. Drepturi de
TRANSFIGURARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384087_a_385416]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PRINȚESA TOAMNĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamnă-prințesă cu frunze-n diademă, te-așteaptă Vântul hoinar la răspântii! Să te surprindă cu flori de crizantemă și să-l însoțești în codrii ruginii! Din harpă veche să îți cânte balade! Să te adoarmă cu vals în plutire! Să-ți aducă vise din verile calde! Să te îmbrace în flori
PRINȚESA TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384121_a_385450]
-
ai ogorului, mângâindu-i cu melosul popular în care a combinat dorurile, iubirile, bucuriile, jelile tuturor”. Datorită acestei „trageri de mânecă”, așadar, interpretul născut la Letea Veche a Bacăului, Nelu Huțu se-ntoarce pentru un oricât de scurt popas la răspântia drumurilor printre amintiri, pe urmele culturii sătești și pe firul melosului folcloric moldovenesc întins de creatorii și interpreții lui. Sunt câțiva artiști asupra cărora m-am oprit pe cărăruile pe care i-am urmat ani de zile ca să îi cunosc
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
de măr pusă-n apă, La Anul Nou de-nflorește, Rod în fructe se așteaptă. Ritualul prevestește. Mai vârstnicii pun usturoi La poartă, ușă sau ferestre, Să îi păzească de strigoi, De vrăji și făpturi perverse. Vârcolaci, strigoi, fantome, La răspântii se adună. Dar nu stau prea multă vreme Că, în zori fug de lumină. Vrăjitoarele descântă Să ia mana de la vite, Sau blesteamă de-nsoăimântă Fete, să nu se mărite. Ori fac vrăji de răutate, Alungând soartă ursită Cu trucuri în
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
într-o excursie. De data aceasta, cu scopul de a cunoște și scrie despre patrimoniul istoric al împrejurimilor județului Hunedoara. În autocar am urcat în ordine, cuminți. Am lăsat în urmă cartierul nostru care în acea dimineață părea adormit. La răspântia de la Sântuhalm ne îndreptăm la dreapta. Trecem prin localitățile: Simeria, Orăștie, Șibot, Vințul de Jos. Intrăm cu emoție, în Alba Iulia, amintindu-ne de prima capitală a celor trei provincii românești: Moldova, Transilvania și Țara Românească, pentru o scurtă perioadă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93063_a_94355]
-
sau de ridiculizare a vreunui personaj public sau politic erau „ziarele” antichității; protestele, cuvintele care ar fi atras pedepse sau stigmatul, prindeau cu adevărat glas pe zidurile cetăților, caselor, sau strecurându-se discret prin colțuri de stradă sau pavajele marilor răspântii de drumuri ale cetății. Astfel de mesaje au fost atestate atît în orașele Egiptului antic, cît mai ales în lumea greco-romană. (...) Mesajul grafiti de pildă a avut însă și alte semnificații sau destinații: acela de a mulțumi cuiva, zeilor sau
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
instituțională! Tainic, însă, în spiritul scenei ard pururea jarul nestematelor ei cântece, iar lumina văpăii acestora se reflectează în lumina iubirii și neuitării din partea neamului românesc, doar el statornic în reîntoarcerea binelui sufletesc pe care îl primește de undeva în răspântiile anilor și vieții lui! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Aurelia Fătu-Răduțu. Stradă a nevoiașilor, urcată în constelația bogaților spirituali / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1797, Anul V, 02 decembrie 2015. Drepturi de
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]
-
și convalescența celor dinăuntru. În localitate sunt interzise întrunirile, mersul împreună mai mult de două persoane, vizitele, ieșitul, noaptea, din casă. Luna, zice Doctorul, favorizează instalarea bolilor; necurățenia femeiască tot de la lună se trage. Pe străzi patrulează necontenit gărzi; la răspântii, stau pregătite ambulanțe trase de cai. ...În Stațiune revine liniștea și fiecare locuitor se îngrijește, ca niciodată, de sănătatea sa. Veghează asupra celor apropiați; mulți colaborează cu autoritățile, semnalând suspecții, chiar și cazurile de gripă, dureri de dinți, diareile. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
casă și era unul din colțișoarele mele preferate din toată Barcelona. Acolo se cunoscuseră părinții mei În ’32, iar eu atribuiam parțial biletul meu de dus În viață farmecului acelei vechi cafenele. Balauri din piatră străjuiau fațada țintuită Într-o răspîntie de umbre, iar felinarele ei de gaz Înghețau timpul și amintirile. Înăuntru, oamenii se contopeau cu ecourile altor epoci. Contabili, visători și ucenici de geniu stăteau la masă cu mirajele unor Pablo Picasso, Isaac Albéniz, Federico García Lorca ori Salvador
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Credeam că ești deja În drum spre Roma: În Cetatea Eternă s-o găsi, cu siguranță, mai mult loc pentru tine și isprăvile tale și un aer mai prielnic pentru corupți. Cecco Angiolieri se așeză pe o piatră de la colțul răspântiei, după ce Își potrivise grijuliu ciorapii violeți și Își ridicase vesta așa Încât să i se vadă bine nădragii. - Și ar trebui să știi că legile Florenței interzic hainele nerușinate și lubrice. Cum naiba te-ai Îmbrăcat? Îl Încolți poetul. Celălalt, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vorbele șoptite loveau greoi și dur. Hordii întregi de duhuri, lungi stoluri de destine Își împleteau în preajmă înfricoșatul rit: Căci blestemul căzuse... În gândul meu și-n Tine Biruitor pustiul scurma... Și ne-am oprit Să cercetăm o clipă răspântia și bruma Și-am stat, și-am stat sub neguri, de asprul țărm legați: Doi arbori singuratici și desfrunziți de-acuma, Pe unda nenturnată a orei înclinați. Ne prăbușeam ... Când iată că, înclinînd privirea Acolo, jos, pe crusta de caldarâm
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în Piața Unirii plină de popor - tocmai pe locul unde se ridică astăzi mândră Statua Libertății (cetățenilor ploieșteni Națiunea recunoscătoare) - Prezidentul, urcat pe un scaun de tocat cârnați citește actul solemn al întemeierii Republicii. La șapte, se desfundă în toate răspântiile boloboace în sunetele marșului eroic de la '48. La opt, o parte din popor, cu polițaiul și un taraf de lăutari, mergem în grădina Lipănescului. Aici, pe iarbă, se-ncinge un zaiafet nemaipomenit în analele celor mai bătrâne republice. Grătarele sfârâie
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > SCRIU.SUNT. ATÂT. Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului agățat la răspântii, penelul pictorului fugărește culorile aninat de un sunet, pianul își privește clapele râzând, la fiecare atingere a cuvintelor nerostite de interpret. un vers răzvrătit bate la poarta sărutului cuvântului, căutând metaforei ochii de apă și foc, lăsând principiile unei moralități
SCRIU.SUNT. ATÂT. de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361567_a_362896]
-
în: Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Câtă iubire poate imploda într-un om, când printre apele limpezi ale gândirii fără gânduri, acea gândire în inimă ascunsă apoi transformată în scânteile dorului de a fi, mișcă răspântiile răscrucile până când, cuminți, se alătură, niciodată nu se aliniază decât încercărilor, reinventând arealul de viață firească al acelei ființe. Câte domenii poate reinventa un om pentru ca văile prin care gândurile se perindă sălbatice să-și întâlnească sensurile profunde într-un
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
când gândul se afundă în tainicele stari creative? Cum ne transformăm când versurile se aștern pe hârtie, iar ființa se rătacește în infinite spații imaginare? Cine suntem în acele clipe de răsfăț spiritual? Simțim doar că ne metamorfozăm, undeva la răspântia dintre dimensiunea reală și cea onirică. Volumul de debut al Andreei - Maria Dănilă, Femeia de zăpadă, apărut la Editura Armonii Culturale(2011) , în colecția Lirik, devine un intercesor între diafanele spații eterice și contingentul aromonios, receptat prin cele mai discrete
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
de in care, împreunând tot ce hrănește câmpia, adună o diversitate florală de rară frumusețe, așa cum se întâmplă, în modul niciodată justificat după înțelegerea umană, și cu Anamaria, îmbrățișând, de asemenea, o diversitate de stări spirituale. În prezent locuiește la răspântia geografică unde s-au lipit una de alta istoria și legenda, în Vrancea. Câte mituri s-au făurit aici!... Puține sunt drumurile și așezările țării, care să amintească mai mult de istorie. Oricât sunt în măsură înnoirile structurale să înfățișeze
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
ce rup România în două dimensiuni. Părând împietrit timpul atunci când dezvăluirile de presă ale realizatorului Mihai Gâdea nu ținteau altceva decât mobilizarea spre o finalitate favorabilă binelui țării și românilor, peste starea de asistare și contemplare, încep azi să apară răspântiile ceasurilor de adeverire, opiniile lui Mihai Gâdea devenind una câte una lucruri reale! Acuzate de către partea adversă sie și multor milioane de oameni, ca jocuri de interese la comandă, unificate și sintetizate azi, dezbaterile neîncetate ale realizatorului Mihai Gâdea, atâtea
MIHAI GÂDEA. BINELE, PESTE STAREA DE ASISTARE ŞI CONTEMPLARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368062_a_369391]
-
față de învățătoare, care firesc ne întreba pe noi copiii ce ne dorim să devenim când o să fim mari. Trăiam cu impresia că o să fiu luată în râs, că am aspirații prea înalte. Școala a fost în ce te privește o răspântie, o alegere necesară, o croire a drumului spre temeinicia pregătirii artistice, ori o asumare în plus a trudei cu nicio folosință, însă? Când s-a aprins scânteia și când lumina ei s-a văzut? Scânteia care a declanșat marea pasiune
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
și coloniști, cu alte intenții și alte valori. La mine în sat, bucăți mari de piatră frumos cizelate și chiar purtând înscrisuri chirilice pe alocuri au fost demontate din „crucile de piatră” de pe marginea unor drumuri de acces sau de la răspântii, unele chiar troițe cu valoare utilitar- religioasă - adevărate monumente epigrafice de mare valoare istorică și au fost găsite în gospodăriie oamenilor pentru anumite folosințe: trepte pentru praguri, piatră de fundație la case, grajduri, garduri la curți și grădini, etc. Mai
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
parcă mai mult îl ascunde decât îl pune la vedere, nici n-ai bănui că treci printr-o localitate, poate cel mult un loc de popas, șoseaua este așezată la un nivel cumva mai jos și într-un fel de răspântie care-l ferește de cine știe priviri lacome și dușmănoase, e drept că și gardul de beton e înalt, exact în locul curbei pe care-o iei spre a-i trece “bariera”, dar și pe o bună porțiune de aliniament stradal
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]