1,361 matches
-
specială cu picturi din secolele XIV-XVI: El Greco este prezent cu mai multe lucrări. Privim îndelung un tablou de o gravitate impresionantă, Christos ducând crucea (Christ Carrying the Cross). Pictura este ulei pe pânză, executată în 1580. Chipurile în mișcare, înclinate, răsucite, supradimensionate ale lui El Greco din Viziunea Apocalipsei - ruperea celei de a cincea peceți -, (The opening of the Fifth Seal of the Apocalypse) ne creează o viziune stranie. O lumină albă, mistică luminează aceste chipuri, pământești și cerești. Nici o privire a
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
doborâta e-n tăcere... Cum arde ea, lumină, fără glas. Și cum o iau în colțul meu de umbra? Să-mi lumineze, sufletul ce, uite,-a ars, Și să-l învii, va trece vreme lungă... Mi-s sensurile vieții toate răsucite, Nu am acum cui să le -mpărtășesc, Poeta mea, mă-nchin, așa că înainte, Si focul de credință, cu tine îl sfințesc. LUMINĂ EI VEȘNICĂ SĂ DĂINUIE PRINTRE NOI! Lilia Manole Referință Bibliografica: OMAGIU POETEI VALENTINA GRAUR LAZARENCU / Lilia Manole : Confluente
OMAGIU POETEI VALENTINA GRAUR LAZARENCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350352_a_351681]
-
potenta unui simbol. El repeta la scara mica ideea de funie, un motiv simbolic la care gândirea simbolică recurge mereu pentru că are o mare capacitate de a opera cu ajutorul instrumentarului simbolic și are ca rol izolarea sacrului de profan. Firele răsucite ale mărțișorului reprezintă încercarea de a influența magic unitatea contrariilor calendaristice: lumină-întuneric, căldură-frig, iarnă-vară, fertilitate-sterilitate. Rostul lui era că prin împletirea celor două fire, văzute că forțe universale, să împace contradicțiile, asigurând bunul mers al lumii. Șnurul este un simbol
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
braț de răchită de la zăvoi, învățasem uitându-mă la alții cum se fac coșurile de nuiele, începeam și eu câte un coș dar nu reușeam să-l termin singur din cauză că pentru fundul coșului e nevoie de nuiele groase și bine răsucite. În schimb puteam să fac coșuri mai mici, panere, ghiozdane din foile de porumb de la depănușare că acestea trebuiau doar să fie ușor umezite și să-ți pregătești forma dorită din scânduri. În rest,: împletești, bați cuie, urzeala, bătătura și
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
pe neașteptate, într-o rigoare bine strunită. Constanța Abălașei-Donosă afișează în grafica ,, Autoportret ,, un chip senin - victorios ca ghiocelul care a învins pojghița de gheață de la suprafața zăpezii; are evident aer de copilă candidă răsfrântă în afară maschează îngândurarea inimii răsucită în ea însăși la gândurile nedemne ale altora; frunte înaltă, ochi migdalați și ușor pastelați de culoarea cerului, nasul bine modelat pe mijlocul feței, buze păstoase, proferând virtuți ca geana de mesteacăn, într-o expresie dragă artistei. Se cuvine spus
PAROLA CARE DESCHIDE CALEA VIEŢII ESTE IUBIREA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349354_a_350683]
-
în androgin Nici în zeu Ai fost cel născut Ca să fii ce devine Rupe tăcerea prin cântec, Doliul nins pe curcubeu! Dă-te prins, îngere orb! Aici, între supranatural Și sub- natural De la patos la obsesie Drumul e mai scurt Răsucit - el cabrează Ceea ce văd este auzit Suspinul tău cu clopoței Sublimând în sărut Mușcătura. Dă-te prins, zbor târât Nu eu beau din izvor Ci oglinda lui, scânteiuțele Spațiul nocturn curbat Înseninându-ne frunțile. Dincolo vin și pleacă Vin și
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
același timp, sprijină desfășurarea unor activități sportive și de comunicare, privind originea și dezvoltarea jocului de oină, promovează sportul național prin diverse activități și proiecte. Creionarea acestui portret în cuvinte este afectivă, curgând pe firul întins, fără a fi încordat, răsucit sau înnodat în niciun loc și niciun moment, câtă vreme descrie o biografie sufletească, dar creionarea care urmează este personală, privind chipul sufletesc al Janetei Hârbu din propria oglindă interioară, cu propria vedere a doamnei cu ochi de cer: „Consider
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
mă mai aștepti, pleci de nebună, Lunatică, te cheamă stelele plutind Cu rochiile albe peste păduri. Ninsorile nu mai vin, păsările nu mai pleacă, Învelindu-mi singurătatea în nemișcare Sub o cupolă de care se lovesc îngerii. Mi se împletesc răsucite gândurile Ca un colac copt de sărbători Pe care vi-l împart vouă celor flămânzi. Cuvintele-mi rămân pentru un poem-rugăciune Prin care să mă lepăd de mine nevrednicul, Apoi cu evlavie să pătrund în mine omul Creat de tine
POEM PRIN CARE MĂ LEPĂD DE MINE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361796_a_363125]
-
în timp. La început mărțișorul era simbolizat printr-o monedă. Mai târziu apărea sub forma unor mici pietre de râu, vopsite în alb și roșu și înșirate pe o ață. La acestea se atașa o sfoară făcută din două fire răsucite, una roșie și alta albă (sau alb și negru), ce semnifica lupta vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii și care era purtată în general de persoanele sensibile (copii și fetele tinere). Exista credința conform căreia, acest mărțișor aducea noroc
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
pălării ce amintea de un violet suav, cândva apreciat pentru strălucirea lui vioaie. Pălăria acoperea capul unei femei a cărei față nu se vedea. Pe unul din cele patru scaune de pe ultimul rând, ea stătea chircită cu capul plecat și răsucit, în încercarea de a se răzima pe umărul dinspre geam pentru a ameliora durerea ce-o simțea permanent la baza gâtului, dar și pentru a putea urmări cu privirea încețoșată mișcarea copacilor de pe marginea drumului. Cu o mână strângea bastonul
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
Si le voi da tăcut la toate foc.Caci voi avea de primăvară parte,Si verdele și viața își fac loc.... XIV. PLOUĂ-NCET, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014. Plouă-ncet și răsucit Ducînd dorul văduvit, Sa il vindece cu leac Și cu flori de liliac. Bate vîntul printre pruni, Gînduri vechi și frunze-adun, O grămadă la un loc, Să le dau la toate foc. Bate vîntul, Ploua trist, Stele scriu un acatist
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
să-i dea mai multă putere de viață. Ursu i-a zis pe urmă toată lumea, până și împăratul.” Îl descria astfel: „ ... drept ca totdeauna, cu căciula neagră apăsată puțin pe urechea dreaptă, cu ochii culoarea oțelului călit, cu mustața românească răsucită tinerește, cu sumanul negru tivit și înflorit cu șireturi vinete subt care se vedea cojocelul alb vrâstat pe piept de cureaua de la traista de piele, încălțat cu cizme cu turetcii moi și încheiați numai până deasupra gleznelor.” Scriitorul Dumitru Velea
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
aibă grijă de lucruri și în douăzeci de minute de mers pe jos pe malul mării, am ajuns în Saturn, de unde am venit cu mașina să ne luăm bagajul. Barca am ancorat-o cu un zbir[ Zbir = o parâmă metalică răsucită, formată din mai multe fire metalice din oțel, de dimensiuni diferite, împletite prin răsucire (n.aut)] de un stâlp de iluminat public de pe faleză. Va „dormi” în Venus până mâine dimineață, dacă marea se va liniști și vom pleca din
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
încețoșată de nesomn dar inima în oval ridică umbrele între mine și libertate pasul își răstoarnă talpa de iarbă aduce sămânța de floare în filele cărților nescrise pentru a fi dar anului care încă șchioapătă mâna îi este de la încheietură răsucită așteaptă cadrul în care își va împlini rotunjimile cu marginile zdrențuite de adevărul iubirii de părinte știu că trăiesc unic trup unic suflet unic spirit într-un bol de pământ care tot mai mult întregește crucea frământărilor gândurile se adună
SFERA ALEGERILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366537_a_367866]
-
aibă grijă de lucruri și în douăzeci de minute de mers pe jos pe malul mării, am ajuns în Saturn, de unde am venit cu mașina să ne luăm bagajul. Barca am ancorat-o cu un zbir[ Zbir = o parâmă metalică răsucită, formată din mai multe fire metalice din oțel, de dimensiuni diferite, împletite prin răsucire (n.aut)] de un stâlp de iluminat public de pe faleză. Va „dormi” în Venus până mâine dimineață, dacă marea se va liniști și vom pleca din
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
vântul întinderile câmpiei aurii. Cel alb era strunit de un tânăr falnic și plăcut la înfățișare, cel negru era ținut în frâu de un flăcău mult mai tânăr, iar cel roșu era călărit de un oștean în vârstă, cu mustăți răsucite și priviri încruntate. Tânărul falnic era chiar fiul cel mare al Împăratului Tătarilor, cel mai viteaz și mai vestit dintre fii împăratului și moștenitorul de drept al împărpției. Ce foarte tânăr era fratele său mai mic. Iar vârstnicul oștean era
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
în forurile sale intime), iar unii dintre copacii pictați de ea, de pildă, sugerează, cred, și această stare. Totuși, dacă tot vorbim de acest „palier” al tablourilor Lianei Saxone (mă refer la picturile ce au în atenția ei copacii) - trunchiurile răsucite, crengile încrâncenat unite, uneori sugerând un nonsens, sau poate o plasă (de gânduri?, de interese?, de situații?, de stări sufletești?...), ei bine, imaginile acestea vorbesc și despre complexitatea afectivă și ideatică a artistei. Alături de cele spuse până acum despre Liana
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
curat de toamnă târzie, parfumat cu aroma tuberozelor din buchetul ei. O nuntă mică, ca o petrecere, la care participau colegii lui, colegii ei și familia. Tatăl lui, posomorât și cu o încruntare care îi zbârlea mustața stufoasă cu vârfurile răsucite ungurește, până aproape de pomeți, părinții ei, cu lacrimi în ochi, lacrimi care nu erau de bucurie, cu siguranță, și ei doi. Ea, îmbrăcată în rochia simplă, elegantă, crem, cu voal scurt prins în părul ridicat artistic în creștet, străduindu-se
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
aceasta și s-au prăbușit ca torpilele asupra ei. Ce-ar conta pentru ei lacrimile unui artist, când sunt zămisliți de natura răului cu cioc și ghiare de sfârtecat. Așa a devenit subiect de presă stors și răstors, sucit și răsucit, tâlcuit și răstălmăcit, un om de valoare al națiunii noastre, artista atât de frumoasă al unui deceniu și veac atât de frumos, oglindă a spectacolului muzicii ușoare românești! „Ochii și sufletul Angelei au văzut iadul”, iată așa descrie soarta artistei
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
pe oră... Straturile colorate de roci tari și ascuțite, sunt expuse vederii, ca rezultat al milioanelor de ani de alunecări de teren. Cu cât cobori mai jos, tot mai uscat și mai cald e aerul. Pinii „Ponderosa”, lasă loc pinilor răsuciți și jnepenilor, apoi tufișurilor de deșert. La un moment dat simți orizontul închizându-se deasupră-ți. Poți coborî și călare pe catâri care se „închiriază” de dimineață și pleacă în grup de vreo douăzeci, pe poteca strâmtă, deseori tăiată în peretele
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
Acasă > Manuscris > Lucrări > ROMÂNIA Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 722 din 22 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Răsucită-i frânghia timpului și multe straie atârnă de ea, într-un drum al nebuniei purtând trupuri fără sens ce împiedică viața. Nici când nu au fost învrăjbite mai mult, pe-un plai de basm cu de toate dăruit, munți cu
ROMÂNIA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351566_a_352895]
-
plouă! Mă simt renăscut, Îmi curge șiroaie Apa din ploaie Pe trupul din lut Ce se destramă tăcut; Un alt început Cu viața să lupt, Dar până atunci M-așteaptă la supt Verdeața din lunci Și spinii tociți În tălpi răsuciți; Smintiți Și suciți Bieții părinți Cocoșați, Fără dinți, Umbre În apus S-au dus! Ai plâns? Referință Bibliografică: Un alt început / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 469, Anul II, 13 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
UN ALT ÎNCEPUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351161_a_352490]
-
șnurul alb-roșu al mărțișorului, purtat de 1 Martie de femei și fete, dar va rămâne un secret pentru fiecare, prima amintire legată de acest moment al renașterii naturii, al trezirii din hibernare. Așadar, șnurul de mărtișor, alcătuit din două fire răsucite, colorate în alb și roșu, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, caldură-frig, lumină-întuneric. Șnurul se poartă de la 1 Martie până la sărbătoarea Floriilor, când mărtișorul se va lega de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc. Nu vreau să fac mărturisiri complete despre
CU SUFLETUL ÎNCLINAT CĂTRE PRIMĂVARĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352077_a_353406]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CIRC Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 409 din 13 februarie 2012 Toate Articolele Autorului a rămas anotimpul închis pe epava vieții. răsucit până la picătura de strigăt, verbul uită acțiunea. adoarme-ntr-un cot. meditează...poate... mai doare un pic. știu. aud cum râde viața de mine. cu frânturi de pași, lovesc ritmat sensurile. am cuțitul în mână, un gest într-un gând
CIRC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356337_a_357666]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ȘOTRON Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 409 din 13 februarie 2012 Toate Articolele Autorului foto: Artist TOMPOS OPRA AGOTA grafica inimii- scriere răsucită cu vârful cuțitului prea tocit drumul... prelungire a lanțului de cuvinte. contururi fade. capătul e un lacăt din care păsările sar buimace. decorează secundele, fără aripi. șotron al aerului în care zborul nu mai poate fi conturat. Referință Bibliografică: șotron
ŞOTRON de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356340_a_357669]