5,132 matches
-
gît scoțînd din piepturile lor voinice un muget colosal, ca de taur înjunghiat și care, cu sîngele colcăind vijelios, da să moară... Auzisem eu destule doine de-ale noastre; dar, nici una nu avea vitalitatea debordanta a cîntării maghiare în care răsună o jale greu de lămurit. Cerul să fi căzut deasupra noastră în acel moment paroxistic, si nu m-aș fi mirat... Nimeni nu mă lua în seamă. Doar față birtașului, o fetișcana zbanghie legată la cap s-a apropiat de
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
fi un "om modern, dar cu fantezie medievală"10). Ion Ianosi consacră un studiu monografic "cazului" Dostoievski, aducînd că "martori" în imaginarul proces pe Nietzsche, Berdiaev, Sestov, Camus, Gîde, Thomas Mann. Spre cinstea exegetului, concluzia - sau, în limbajul sau, "verdictul" - răsună plauzibil și în conștiința cititorului actual: românele sale, construite prin "împletirea polifonă, contrapunctata, armonizata a diverse (sic) voci", preconizează salvarea omenirii, consolidînd din perspectiva artistică morală creștină (în timp ce Nietzsche - trebuie precizat apăsat - vedea o involuție dionisiaca, barbara, descătușînd "voința de
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
ridicolă ajunge un creștin Don Quijote, el îi cere iertare fetei pe care a jignit-o, știind că alți trecători insensibili îl vor jigni pe el - copil nevinovat -, îl vor umili, batjocori și lovi cu pietre. În tristul sau apostolat va răsună însă strigatul dătător de speranță: aNu vreau și nu pot să cred că răul este condiția umană normală!a (...)"14). Nu se poate încheia acest preambul fără a menționa un nume de referință în critică românească dedicată lui Dostoievski: cel
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
terminaseră să se scurgă în sudul țării, spre Balcani, și Armata Roșie ocupa aici pozițiile de autoritate staționară, cu lungă perspectivă, România a fost cotropită, ca de o viitură tulbure, furioasă și nesfârșită, de politică. Străzile, piețele au început să răsune de sloganuri revendicative radicale, pe frontispiciul instituțiilor sau așezat benzi incendiare, mii de oameni se întruneau în mitinguri, deasupra cărora bubuia sonorul răgușit al megafoanelor iritate, în hale industriale, în sălile instituțiilor, salariații adunați în ședințe fulger, sentențioase, susțineau lozinca
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
greacă) te las corijent și bineînțeles repetent așa că o să ai Lemne-n magazii băgăm, destul timp de poezele. Iar bașii Cum a plecat, tot eram la tablă cu creta în mână, am Iupaidia. Iupaidia etc. continuat: Vă dați seama că răsuna curtea liceului de Iupaidia, Virgile, Măria Ta încât și trecătorii ce treceau pe stradă se opreau și se La Mănescu, nu mai sta uitau peste gard la minunea din curte. Bineînțeles că și-ascultă a lui povață zumzetul a ajuns
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
minim spirit critic necesar discernerii valorilor și semnificațiilor literaturii, singurul capabil să împiedice derivele fundamentaliste. În 2000, când Eco semnala aceste riscuri, fundamentalismele religioase și politice nu aveau nici pe departe amploarea celor de astăzi. Din păcate, avertismentul lui a răsunat în pustiu. Realitatea i-a dat, din nefericire, dreptate filosofului, care n-a fost profet, nu numai în țara lui, dar nici în lumea întreagă.
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2532_a_3857]
-
inevitabil, atîta doar că trecerea sub tăcere a lacunelor ar fi neserioasă. E uimitor să vezi cum, despre un poet a cărui cadență îi molipsește chiar pe cei mai inerți cititori, molipsire ce merge pînă acolo că ritmul silabelor îți răsună stăruitor în urechi după încheierea lecturii, e uimitor ca despre un autor a cărui poftă de expresie stridentă a atins pragul rar al surprizei estetice - tocmai despre el să se scrie studii de o platitudine lucie. E o impolitețe să
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
cu propriile sentimente, ceea ce de regulă face, căci are sentimentul expansiv și propune și ea durerea în contagiune) și le face desene gracile sau acuarele din delicatețe: „Zefirul adie prin trestii/ Se-ntorc rîndunelele./ Sfioase din colțul fereștii/ Surîd micșunelele.// Răsună de rîset dumbrava./ Și-s zarzării-n floare;/ Iar plopii se leagănă-n slava/ Seninului soare” etc. (Martie). Plopii-s pădure deasă, mai în fiecare poem cîte-un pîlc; arar mai apar și alte specii, dar niciuna atît de compătimitoare și
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
pus în ordine, dar ne-a și împuținat.. „De unde a luat Adam și Eva ac și ață de-a cusut frunzele de măslin, în vreme ce atunci nu era încă o fabrică?” Lui Călinescu întrebarea asta pusă de Negruzzi unui dascăl îi „răsună” ca un hohot de râs. Nu am aceeași idee despre umor. Văzând cât citează din Anton Pann, ca și din alții, îmi vine în minte o vorbă (a mea): ce-i prea mult e cam mult. Trecerea vremii se simte
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
emigra în America și se întoarce în patrie. Leonidas Embirikos a citit în premieră un poem (inedit, descoperit recent în arhiva poetului crezută multă vreme pierdută), tradus pe loc de Tudor Dinu, în care sunt evocate meleagurile românești. Versurile care răsunau acum prima dată în Casa Embirikos au impresionat și fermecat asistența. Leonidas Embirikos s-a referit totodată la prieteniile cu alți confrați ale tatălui său (Nanos Valaoritis, Odysseas Elytis - care i-a fost și naș la a doua căsătorie) și
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
un trend pozitiv, însă problema este că nu avem garanția că va fi sustenabil în anul 2012, pentru că nu s-au valorificat factorii interni” România Liberă: Budapesta. Guvernul Orban criticat de BCE pentru măsuri „periculoase” pentru băncile regiunii. Căderea forintului răsună la București ” Credibilitatea financiară a Ungariei se află în colimatorul agențiilor de rating, iar retrogradarea notelor suverane pe Ungaria și alte țări din jurul României creează un context nefavorabil climatului financiar în ansamblu”
Vîntu cel justiţiar () [Corola-journal/Journalistic/24495_a_25820]
-
cum din înălțimi un uliu se repezi ca o luase proporții catastrofice. săgeată deasupra sa. Îi simți doar ghearele puternice I se părea că-i de vină. Adeseori se dojenea singur. înfigându-se în spinarea nepregătită de apărare. Vocea îi răsuna ca un geamăt prelins pe pereții reci Își desfăcu aripile sub înfrigurarea morții, zvâcnind din holul tăcut, până când se strângea în trupul îmbătrânit, din toată puterea trupului istovit de drum. Simțea, cum ca mercurul într-un termometru rece. Viața se
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
că necazurile poetei s-ar fi tras, după război, și de la „faptul că ignora cu desăvîrșire temele fierbinți ale luptei de clasă,”16 dar, după cum se vede, Ana era destul de pe linie. Ba chiar cu oarece zel: „Cînd aud cum răsună cîntecul muncii,/ Cum țîșnește lumina din guri de cuptoare,/ Cum zburdă ecoul cuprins de văpaie/ Și zboară ca șoimul avîntat peste plaiuri,/ Atunci în suflet o magică strună/ Vibrează și cîntă: Slăvit fie omul!” etc. (Slăvit fie omul). Pot fi
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
procedee stilistice. Absența lui "-l", marcată de obicei de un apostrof, este unul din mijloacele de sugerare a oralității, în forme citate sau imitate. Mini-contextul în care sînt reproduse, imaginate sau parodiate replicile personajelor poate fi unul tipic oral: "au răsunat strigătele protestatarilor: , " ("Jurnalul național" = JN 1669, 1998, 9); "vecinu' minte. Terenu' e al meu" (ib. 1670, 1998, 11); "Ia bilantu', neamule..." (ib., 2). În anumite expresii populare și familiare - ce dracu', sună că dracu', a-și da cu stîngu-n dreptu
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]
-
ocrotirea instituțiilor spiritualizate, din ce in ce mai mulți indivizi se vor elibera de imagini false și individualisme meschine sau capricioase. Vor deveni adevărate individualități, Evenimente. Havel are dreptate. Ocidentul nu are nevoie de noi profeți, de noi imagini, de noi imnuri postmoderne să răsune în catedrale. Se cere însă urgent o operație radicală de arheologie culturală. Din țarina economismului și multiculturalismului, să fie recuperat Chipul întinat al democrației spiritualizate. Spre deosebire de "multiculturalism", care a creat modelul identității de grup, democrația transcendență mondializata va crea un
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
pământul El nu va mai sări pe cal !... XV Căzu năpasta, fulgerând, Pește familia tihnita! Pe-al ei divan e prăbușita Tamara,-n hohote plângând; De lacrimi pleoapa i se-ncarcă, Se zbate pieptu-i furtunos ; Când, iată, lângă dansa ,parcă, Răsună-un glas misterios : Nu plânge ! Lacrimile tale Nu-l pot trezi pe cel ce-i stins ! Zadarnic te topești de jale, Și ochii mari sunt grei de plâns ! Să pună preț, el nu-i în stare Pe chinul tău ; de unde
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
inima-i destrăma, O fură-un dor, o soarbe-o teamă Se pierde-n negrăit extaz ; Fierbinte-i gingașul răsuflet, Simțirea-i fierbe, și-al ei suflet A rupt cătușele lui vechi ; Prin vine vâlvătăi se-adună... Iar glasul minunat răsună Mereu aproape de urechi. Abia spre ziua, somnul greu O dobândi pe ne-așteptate; Dar mintea-i depana mereu Profetice visări ciudate: Un tanar, cu tăcerea geamăn, De-o frumusețe fără seamăn, Se aplecă spre dânsa-ncet ; Era în tristă lui
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
păcătoasa, Cu fruntea strălucind stătea, Si, c-o zâmbire luminoasă, El de vrăjmaș o apără Și-n aripa-i o-nvăluia ; Cereasca-i rază, orbitoare Fu pentru ochiul necurat, Și-n loc de-o dulce-ntâmpinare, O grea mustrare-a răsunat : IX "Duh desfrânat, duh fără pace, Ca-n miez de noapte să cobori, Au cine te-a chemat încoace ? Pe-aici tu n-ai închinători, N-a respirat ce-i rău în fire Nicicând în ast lăcaș pios ; Spre ce
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
cruce, introdus de aceea, în toate tainele culcușului lor, cu carnea și sîngele meu și al lor confundate într-un amestec noptatec de sărutări și îmbrățișări, de șoapte, gemete, țipete și vaiete repede înăbușite, ca într-o noapte valpurgică mai răsunînd încă de antice vrăji și luxurii păgîne, de abandonuri nu oricui hărăzite, de mistere și inițieri nu oricui dezvăluite". Firește, legăturii conjugale îi este preferat libertinajul, fiind paradoxal proslăvită "statornicia" condiției de amant: "Marile rătăciri sentimentale sînt relevate în istorie
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
vrăjiți parcă de foșnetul fustelor ei, de legănatul ei obraznic pe șolduri și de mirosurile iuți pe care le lăsa dîră în urma ei, această servitoare fugită de la stăpîn și bătînd acum ceamburul pe ulițele Bucureștiului, ca într-o junglă erotică răsunînd tăcut și înfundat de mîrîitul, de miorlăitul, de grohăitul tuturor chemărilor sexuale de pe lume. Nuntă cîinească pe ulița mare, cu dulăi de curte și cu javre de apartament, îmbăloșați după o cățea în călduri, și printre care mă nimerisem și
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
o cronică a lor cotidiană în toată splendoarea și vivacitatea luminii. Era o veselie, un chef și - un dor de viață și de cîntări populare fără de moarte. Nu exagerez. Dar, la Prado, în ziua aceea, îmi amintisem că făcea să răsune periferia română: La cîrciuma din șosea.... Darul lui Velasquez de a prinde fenomenul existențial, fără nici o intenție de a-l transfigura, smuls din durata zilnică, cel mai bine se vede în celălalt tablou faimos: Meninele, - Las Meninas... Infanta dona Margarita
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
i-am dat cuconiței să sugă. Și-o și leșinat cuconița, cum i-am dat să sugă. Și-am ajuns cu ea prin spital vreo nouă săptămîni. Așa că m-am scris. (Cf. Ileana Mihnea, Vadu Izei, Maramureș, pp. 23-24). Straniu răsună alături de aceste pagini sumbre, demne de a fi preluate de un alt Gala Galaction sau un Ion Agârbiceanu, și altfel de mărturii, căci autoarele - audiatur et altera pars - au avut ideea, mărturisită într-un preambul, de a lăsa să vorbească
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
o limbă românească cum destul de rar îți mai e dat să citești și s-auzi, și o combinație fericită dintre o cultură arborescentă (cu trimiteri sărind ca iepurii într-o sumedenie de direcții neașteptate) și o biografie aparent inepuizabilă. Ceea ce răsună peste toate acestea este pofta de... viață pe care o aduce cu sine fiecare pagină. Începând chiar cu coperta care poartă o fotografie sugestivă (realizată de Mihai Oroveanu) a unei bărbi neptuniene și a unei guri abisale, continuând, la nivelul
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
respiră ca un fel de religiozitate a pămîntescului și o subtilă preocupare pentru destinul omului zilelor noastre, deseori prizonier al propriilor sale obiecte. În ultimele sale opere - scrise și ignorate la Lima, dar în curs de tipărire în Hawaii - nu răsună plîngeri. Acest dezrădăcinat nu părea să fi suferit din cauza exilului". Revista publică pe aceeași pagină traducerea în castiliană a micii poeme Odette, pomenită în textul ziaristului peruan ("Amo el metro que me oculta la urbe/ Calles y muros fríos en
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
literare Gravitatea poeziei scrise de Nora Iuga nu este incompatibilă cu spiritul ludic. Poeta are o întinsă cultură literară care îi permite să se joace dezinvolt de-a literatura. Ea o evocă, de pildă, pe Mata Hari, în versuri care răsună ca un vals ascultat la patefon: "eu am iubit-o pe Mata Hari nu-mi spuneți mie că nu e frumos/ numai pe mine Mata Hari/ m-a dus pe aripi în țara de jos// și ce pistruiată lalea de
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]