1,232 matches
-
ani. Google aduce un omagiu celui care a fost Saul Bass (1930-1996). Saul Bass a fost un grafician american recunoscut la nivel mondial mai ales pentru modul în care producea posterele anumitor filme, dar și logo-urile unor corporații de răsunet. Saul Bass s-a nascut pe 8 mai 1920 în Bronx și provine din părinți evrei care au emigrat din Europa de Est. Muncă lui la Hollywood a început în 1940 și făcea postere pentru filme, iar în 1954 a început colaborarea
Saul Bass, 40 de ani de carieră la Hollywood. Google îl omagiază by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64393_a_65718]
-
386 de p. Poate o ediție critică să influențeze valutarea unui scriitor și să reconfigureze canonul istoric cu care operă m? Teoretic, nu. Mai ales când este vorba de un autor care, prin destin și printr-o activitate literară de răsunet, este suficient de cunoscut, chiar în absența unei priviri de ansamblu asupra creației sale. Practic, după lectura ediției de poezii antume B. Fundoianu, cred că aserțiunea poate și chiar trebuie să fie amendată. Deoarece, în ciuda unui destin contorsionat (încheiat, din
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
mii de ziare, comunicate, acte, văzând și revăzând filme, mergând în arhive, ascultând și reascultând emisiuni de radio, de televiziune, iarăși cu miile, citind cărți de memorii, jurnale apărute în acei ani, reproducând în anexele volumului anunțuri oficiale, cuvântări de răsunet, programe, listele guvernelor postdecembriste, ale membrilor de organizații civile și multe alte documente din cei unsprezece ani fierbinți. Și mai trebuie spus un lucru: autoarea e imparțială chiar dacă privește unele fapte, ce e drept, cu umor strecurat. Nu-și manifestă
Istorie vie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4355_a_5680]
-
însemnată și se cade semnalată ca atare. Să sperăm că mereu insuficientele mijloace materiale nu vor întârzia sau obstrucționa opera de recuperare a acestui capitol al istoriei noastre literare și culturale, începută la Blaj. Să sperăm, de asemenea, și că răsunetul ei va depăși cercurile de specialiști în istorie și filologie, intrând în circuitul public. Pentru că, altminteri, ar însemna că, fie și postum, cenzura comunistă, prin cele peste patru decenii de tăcere comandată, a învins...
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
în relații/ în tăceri-/ iar cel ce pleacă/ pleacă-ntr-una printre goluri EL A PLECAT ȘI... O pasăre zboară în gol/ față cu un cer gol/ dintrodată prin găuri răzbat notele-albaste/ ale unei calme muzici/ făgăduind parcă răsplată Ai zice un Răsunet .. Albastru de Jazz Jazz din Gol Petros Golitsis Petros Golitsis s-a născut la Salonic, în 1978. A urmat studii de Științe economice, Filosofie și Istoria Ideilor, în orașul natal și în străinătate. Până în prezent a editat un volum de
Poeți contemporani din Salonic by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/5085_a_6410]
-
fratele meu... și-l privea cu milă. Lăsă în urma lui fluturele să se încălzească și se așternu iarăși la drum; și îndată se auziră în surdină, pe pământurile umede, câțiva pași în urma lui, tălpile. La început, când porniră din Nazaret, răsunetul lor părea că ar fi venit de foarte departe și foarte ușor; încet-încet, prindeau curaj, se apropiau, peste puțin, se gândea fiul Mariei, înfiorându-se, peste puțin or să-l ajungă. „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu”, murmură el, „dă s-ajung
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
datelor impuse de concursul Baptisteriului, constrîngerilor din întrecerea istorică între Brunelleschi și Ghiberti. Înfățișările motivului închipuite în expoziția noastră rîvnesc mai degrabă spre o sacralitate mai slobodă, spre acel fond de remanență mitologică - în jurul lui Pan și a unor anume răsunete dionysiace, de care s-a servit exemplar Lucian Blaga, în lirica înfiorată a începuturilor: cînd zeul «prinde-n palme încetișor căpșorul mieilor», să-i caute «sub năstureii moi de lînă», iar boii în lan, prin flori de sînziene, «își rumegau
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
la trimiteri și planșe schematice. Prin intermediul trimiterilor se delimitează domeniile și se asigură unitatea lucrării, specificându-se legăturile existente între acestea, în timp ce planșele apropie celui interesat în special acele subiecte de tehnică și tehnologie mai puțin familiare cititorului de rând. Răsunetul uriaș pe care îl are apariția celor două volume aduce publicației, în locul laurilor sperați, interdicția de continuare a editării, interdicție cerută și obținută de Biserica apuseană și de Facultatea de Teologie din Paris. Facțiunile liberale de la Curte obțin însă reînnoirea
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
face numai prin scrisul domniei voastre educația înaltă a celor doritori să o primească și tot prin el, cititorul mai înaintat petrece spiritual. Ceilalți colaboratori, unii dintre ei notorii, dau contribuții utile însă, așa am credința, ele nu produc un răsunet plin. Totuși, așa cum este, revista începută și sfârșită de domnia voastră vălurește „conspirația tăcerii" întreținută din nu știu ce motive de către cei mai mulți. La Iași a prins. O citesc deopotrivă profesorii (unii cu ochi răi) dar mai ales studenții care vă tânjesc plecarea. Nu
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
și vedeam. L-ași putea și acum desemna printr-o dâră luminoasă pe fond negru, frământată în zig-zaguri mărunte și, ca în reclamele electrice, intermitentă. Atunci am avut prilejul să văd întâi cum o mare tăcere poate fi măsurată de răsunetul goarnei în noapte, fără a-i da de margini. Timp de un ceas. Apoi oamenii, oarecum dezmeticiți, au aprins lămpi inutile și găzoae; au început să se adune prin uliți și să iasă "pe linie", șopăcăind, întrebând, temându-se și
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
trecutul nostru însuși, legăturile cu acest mare centru al evului-mediu, cu morminte regale, la care s-a adaos acela al mareșalului Pilsudski, rege al credinței și al vitejiei, au fost strânse, și pentru aceia că acest eveniment militar are un răsunet adânc în inimile noastre, capabile de a păstra, în ciuda fatalității împrejurărilor, toate vechile și sfintele noastre prietenii. Cracovia nu putea fi supusă primejdiei de distrugere ale unor lupte. Orașul sacru al poporului polon e și un mare tesaur de artă
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
nu Întrunește, din punct de vedere estetic, tot ce ne-am dori pentru evidențierea sublimului unui asemenea sentiment național, este o performanță. Aș putea spune, chiar, o performanță multiplă, fiindcă este vorba de: 1. performanță din punctul de vedere al răsunetului pe care l-a avut anunțarea celor două concursuri literare dedicate limbii noastre; 2. performanță din punctul de vedere al descoperirii perenității sentimentelor patriotice și naționale pe care le poate trezi un asemenea eveniment ; 3. performanță din punctul de vedere
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]
-
unghi, viața devine absurdă cînd nu mai primești ecou de la semeni sau de la Dumnezeu. Orice ai face, nici o reacție nu vine să-ți tulbure intimitatea, nici sub forma dezaprobării, nici sub chipul încuviințării. Gesturile ți se irosesc în vid, nici un răsunet nemaiîntorcîndu- se la tine. Iar cazul dramatic e cînd nici numenul nu-ți dă semne de înduplecare. Atunci te afli pe picior de solipsism radical, singur cuc într-un unives ingrat. Consecința imediată e pierderea echilibrului interior, și nu întîmplător
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
întrezărești repere, nu mai afli modele, nu mai intuiești ierarhii. Valorile se aplatizează și invocarea sensului se preschimbă în act inutil. În această situație e absurd pînă și gestul de a invoca absurdul. Timpanul se sparge, auzul se tocește, nici un răsunet valoric nu mai poate fi perceput. Tăcerea lumii devine insuportabilă pentru ureche. Sub acest unghi de vedere, putem atribui fiecărui simț o latură a vieții spirituale: auzul e organul sensului în viață (teleologia), gustul e simțul frumosului (estetica), mirosul e
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
un soi de alegorică vînătoare. Complexe contaminații, o cercetare condusă asiduu de Monica Brătulescu făcea, verosimil, partea lor, unor enigme ce trimit la desimea umbroasă a preistoriei. Cine, de altminteri, dintre noi, nu păstrează intact, în memoria sa de copil, răsunetul acestor pași pornind hotărît, al acestui repetitiv care n-a încetat să ne bată în tîmple, apoape fatidic? „Dom, Dom să-nălțăm Dom, Dom să-nălțăm!” Și nu-i dă cumva replica, voluntar, fără sfială, refrenul pe care l-am
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
-se să se creadă că ordinul primit de Haiducu fusese executat. Se face vâlvă în presa franceză, François Mittérrand ia act de ce se întâmplă și își anulează vizita în România, un gest de repudiere politică a lui Ceaușescu de mare răsunet. Cartea lui Virgil Tănase, în a doua parte mai ales, reconstituie aceste evenimente și nu fără rost Leapșa pe murite se autodefinește, în subtitlu, drept „document polițist și literar“. Este și una și alta, document polițist mai ales când istorisește
Roman biografic și de senzație by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3049_a_4374]
-
pregiur de cetate la Brașov. Atunci însă nu știu să îmi vorbească mai mult decât că el trăiește foarte moderat, mănâncă puțin și bea numai apă.”(v. George Barițiu, Biografii literare, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012, p.47) E adevărat că Răsunetul de Andrei Mureșanu și La arme! de Șt. O. Iosif au fost scrise în stări sufletești deosebite: Mureșanu se afla în apogeul creației sale, Șt. O. Iosif în amurgul său poetic. Dar ambele sunt ocazionate de evenimente epocale în istoria
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
de întregire a neamului (1916-1918). Exprimând idealuri scumpe unui popor, versurile energice ale poeziilor au devenit repede imnuri, fiind intonate cu solemnitatea pe care o dau momentele mari din istoria unui neam. La arme! de Șt. O. Iosif este un Răsunet trecut printr-un alt imn, cu un titlu omonim, La arme de Mihai Eminescu. Se evidențiază astfel că Șt. O. Iosif este un eminescian nu numai în elegia erotică, ci și în aceste puține accente poetice de imn patriotic. Din
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
însă versurile refrenului din imnul lui Iosif de poezia lui Mureșanu. Căci în versurile - legământ:„Când patria ne cheamă sub drapel/ Datori sunt toți copiii ei s- alerge,/ Să-l apere, să moară pentru el!” intuim un ecou poetic din Răsunetul: „Când patria sau mama cu inima duioasă/ Va cere ca să trecem prin sabie și foc”. „Ziua mare a reînălțării” despre care vorbește Iosif în imnul său este o altă imagine poetică pentru îndemnul-ultimatum al lui Mureșanu: „Acum ori niciodată, croiește
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
care vorbește Iosif în imnul său este o altă imagine poetică pentru îndemnul-ultimatum al lui Mureșanu: „Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte/ La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.” Invocarea numelor glorioase din trecutul nostru istoric în Răsunetul („Priviți mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,/ Româna națiune ai voștri strănepoți”) capătă în versurile lui Iosif o expunere mai didactică:„ Cu-al nostru sânge am scris al nostru nume/ În cartea gloriosului trecut...” Îndemnurile prin imperative repetate sunt dublate la
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
-ntre popoare/ Ca soarele, aici, în Răsărit!” Poetul care a evocat Gorunul lui Horia, pe Șincai și Câmpia Libertății (și Andrei Mureșanu evoca Adunarea de la Blaj, de pe Câmpia Libertății în poezia 15 mai 1848), putea să-l socotească pe autorul Răsunetului un precursor al său, în câteva din ipostazele sale lirice.
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
seamă“. Părerea lui despre rostul cronicii literare merită a fi reținută, mai ales fiindcă nimeni n-o mai exprimase înainte: „Acest fel de critică, fără a fi științifică, își are rostul ei, căci făcută cu totul dezinteresată, este totodată un răsunet just al timpului și va servi vreodată ca material cercetătorilor viitori, pentru cari părerile contemporanilor vor putea fi destul de prețioase“. Gustul lui merge în sensul literaturii naționale. Epoca este a înfruntării dintre curentul poporan, cunoscut și ca, după numele revistei
Centenar Ilarie Chendi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2979_a_4304]
-
considerații asupra sistemului de învățămînt lancasterian. Eroul e urmărit pas cu pas în peripețiile lui de elev nonconformist prin internate, se desenează un remarcabil portret al tatălui, înfocat partizan al Unirii, se dau relații despre colegi, unii deveniți nume de răsunet în planul culturii și politicii, ca A.D. Xenopol sau G. Panu, despre lecturile preferate, studiile universitare, permanentele peregrinări didactice prin țară, debutul timpuriu într-o publicație obscură de provincie, întâlnirile semnificative, ca aceea cu G. Ibrăileanu, datorită căruia Hogaș ajunge
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
Sau, dacă există, el există ca metaforă, ca joc de limbaj. Fals: toate tresăririle colective, începînd cu sărbătorile și festivitățile colective, trecînd prin scandalurile publice și referendumurile naționale, și terminînd cu reacțiile afective în fața inundațiilor, a ororilor sau infamiilor cu răsunet național, toate sînt forme de manifestare ale emoțiilor colective. Iar aceste emoții sînt chiar sentimentul național. La fel, reacțiile afective în fața trecutului comun sau al viitorului comun dau contur aceluiași suflet național. De aceea, ,sufletul național" nu poate fi o
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
două ori poeți de vârf. Dar este iarăși fapt că nicicând altădată poezia românească, cea bogată în forme și pătrunzătoare în adâncimi, în calea ei de veacuri, n-a dat așa de mulți poeți remarcabili, diferiți între ei, de larg răsunet, poeți ca Generația 60. Trei deja din poeții antologați în culegerea de față: Ana Blandiana, Marin Sorescu și Nichita Stănescu sunt laureați ai premiului Herder, iar Nichita Stănescu candidat, împreună cu O. Elitis, la premiul Nobel. Să mai accentuăm că nici o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]