8,590 matches
-
la urma urmelor duminică. Se gândi cu spaimă că nu a făcut bine ieșind din casă, ea sigur s-a străduit să-l găsească, poate chiar îl aștepta deja. Se hotărî să se întoarcă, dar își dădu seama că se rătăcise. Nu mai știa care era blocul lui. Nu-și amintea adresa. Câtă superficialitate! Ce țară! Zări o pereche de bătrâni care mergeau ținându-se de braț și porni în direcția lor. Dar despre ce să-i întrebe și în ce
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
amintea adresa. Câtă superficialitate! Ce țară! Zări o pereche de bătrâni care mergeau ținându-se de braț și porni în direcția lor. Dar despre ce să-i întrebe și în ce limbă? Au trecut pe lângă el privind în altă parte. Rătăcea printre case, din ce în ce mai înghețat și mai disperat. Nici măcar nu știa când se întunecase. Nimeri printr-o minune la tanc, lângă care ardea acum vesel un foc într-un coș metalic. Soldații, cu pușca pe spate, își încălzeau mâinile la el
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
Popescu e convingătoare. Când vrea să fie Marlene Dietrich - nu. Stînjenitoare - mai ales în “recitalul” final - devine încercarea de suprapunere a imaginii actriței bucureștene cu modelul marelui star hollywoodian, tensiunea scade, timpul devine lung, spectacolul își iese din matca sa rătăcind pe teritorii impure. Momentul Lili Marlen, de pildă, reluînd de fapt ceea ce se spusese mai înainte într-un monolog “antifascist”, mijloacele unei retorici obosite încarcă un frumos, dar banal cîntec de dragoste. Produs al imaginației autoarei, dincolo de tirania unui personaj
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
poveste apusă demult, o monedă fără putere de circulație în subteranele toamnei. Lasă-mă să greșesc, îngere Ioan, lasă-mă să-mi rup glezna de aur, să-mi mototolesc aripile de hârtie și rochia incoloră de Văduvă trandafirie, să mă rătăcesc între pereții de lut ai Bibliotecii din Alexandria. Lasă-mă, îngere, să fiu poet anapoda, cum sunt, să scrijelesc versuri stângace pe hornurile acoperișului unde se lăfăie burtos și imens ca un poem fără rimă și sens, Mefisto: al tău
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
mai, la început, când temeliile lumii se răsfață pe întrecute. E mai: Rosa Canina explodează în petecul/ pântecul verde din fața blocului cu treisprezece etaje- treisprezece istorii ale nimănui. Aprilie a fluturat pe la tâmplele noastre ca o foaie de hărtie velină rătăcită de bunul Dumnezeu , școlar în clasa I. În curând vor exploda în floare salcâmii și teii din orașul Craiova, pe când sufletul de poet vetust și romantic, va duce resemnat la ghenă rămășițele cinei de taină și rochia de nuntă a
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
marea îți modifică visările. în peisajul nud al apei, ea lasă să înainteze îndepărtatul capăt de arc al golfului, pierzându-l în irizări, în stropii microscopici ai valului, în fâșiile de văzduh ale nămiezii sau înserării. De câte ori n-am privit, rătăcind pe râpele înverzite a ceea ce a fost odinioară Trei papuci și Tataia - râpe conturate de galbenul rapiței și de ruginile argilei - de câte ori n-am privit Capul Midia? Linia îngustă de țărm care se avântă în mare nu răpește acesteia nimic
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
nu m-a văzut În oglinda sfiirii, să spună! Nu-i nimic, de cu toamnă eu am venit! În privirea martinilor gângurește presura, fă-mă, Doamne, prezent, nu mă du În trecut! Dar viața mea, cu moartea mea egală, se rătăcește pe un câmp de maci, spițelnicul cel mic mi-a arătat cum se-ntrețes splendorile-n păcate și-mpresurat de Orion, pleiade, rămân nevindecat. Un trandafir de sânge port În lacrimi, muzică fără sunet nu s-a inventat, În trupul greu
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
și de ce În acest anotimp al pierzaniei se ofilesc În camera de chihlimbar florile mele strânse de cu vară, de cu toamnă, În acest ierbar sentimental, inventat pe furiș? Cum și de ce dimineți de opal Îmi adună În pumni sufletul rătăcit de uimire? Plop am sa fiu Într-o altă viață. Cu sorcova voi veni la ușa ta, iubire ultimă, și-n crivățul inimii ghinda statorniciei voi pune. Imperiale veverițe Îmi vor sări pe umeri, Întristarea nuci și mere-mi va
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
ultimă, și-n crivățul inimii ghinda statorniciei voi pune. Imperiale veverițe Îmi vor sări pe umeri, Întristarea nuci și mere-mi va da! Ninge grav peste Întreaga rostire, lupii În haită m-or devora. Trupurile noastre - bezmetice umbre În somn, rătăcind prin paturi furate din cancerul vremii, ne vor striga pe nume! În bezna acestui urcuș către moarte, sus și jos, Attiel privește asfințitul. Îngerul facerii tace, Îngerul vindecător al prostiei surâde, Îngerul ierburilor parfumate doarme. Tu, Ariel, pe aer mă
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
și ulmi ce străpungeți tăcerea cu neliniștea cu freamătul vostru tristețea m-a catehizat sub templul vostru de frunze sub troparele agitate ale mierlei ale corului sâcâitor de musculițe albastre cu coronița de premiant al tufelor verzi de alun ai rătăcit prin această tristă provincie balcanică fericit laureat Nobel al norilor regali refuzat de academia acantului a trufașilor lauri îți rumegi gloria asemenea caprei râioase behăind melancolică pe o colină pustie ocrotită de zeii pășunilor grase ignori pentru o clipă lanțul
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
peste inocenți victime și călăi cu vesela cruzime a revoluțiilor împrăștiind cenușa martirilor Lângă inima ta enigmatic cufundată-n muțenie se zbenguie acum fluturele de noapte nepăsător ca adevărul morții Arborele magnetic Cu o carte de aur în mâini am rătăcit prin nesfârșitele câmpuri prin valurile unduitoare de semănături ale înaltului prin albia unor pâraie în care îngerii uciși de bâtele oierilor în apus își scoteau degetele lor de prunci dintre tufe de iriși ori din înmiresmatele pâlcuri de flori fără
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
erau punctele lui cele mai tari. Un cvartal de blocuri e ceva foarte interesant: e atât de mare încât îți trezește mândria că locuiești acolo, e atât de clar, de bine tocmit în aleile lui încât nu ai cum te rătăci decât dacă te îmbeți, iar de îmbătat nu te poți îmbăta pentru că aici nu există bodegi, ci numai complexe alimentare de unde nu poți cumpăra decât pe bon o sticlă de votcă, atunci când se bagă; e atât de frumos cu tufele
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
oară!? regula că, în artă, moda, preceptele, clasificările nu înseamnă nimic - doar dăruirea și, în baza ei, lucrul făcut temeinic contează cu adevărat. În Impertinența poetului, un manifest antisămănătorist abia disimulat programatic, citim, între altele și aceste cuvinte despre țăranii rătăciți în smiorcăiturile cutărui poet, care-și dă duhul în orice clipă pentru nație și glie: "}ăranii n-au cînd citi versurile tale, / precum că iarba, vai, devine scrum, / precum că roua zornăie pe vale, / iar soarele-i cu coadă de
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
poată dormi mai bine. Numai că inima i se zbătea să sară din piept. Când s-o descalțe, observă că doamna are un singur pantof. Îl căută prin casă, ba se duse și-afară să vadă de nu cumva-i rătăcit în birjă - nimic. Ce-o să facă dimineață când s-o scula? Are în casă doar cizme și ghete cu elastic... Că n-o pleca în picioarele goale?!... Mde! Mai bine va trage trăsura lângă intrare și-o va căra-n
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
desfacă bumbii, ușurel-ușurel, grijuliu să n-o trezească. Pentru o clipă, se mulțumi să-i strângă rochia sub bărbie, ca un fular. Odată cu ea se strânse însă și combinezonul, spre mirarea muscalului care acum observă că, la înghesuială, cucoana nu rătăcise doar un pantof, ci și podoaba de chilot, plecat în lume fără să se-ntoarcă. Oare să nu poarte vara? Mâniat de ce-l poate aștepta a doua zi, îi trase rochia peste cap, fără împotrivire - dar și fără băgare de
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
far, ca un semizeu, eu privesc Țara mea și scriu... și plâng... și scriu ! La ce ma gandesc ?... la nemurirea neamului meu de români. „Întoarce-te acasă, Așa cărunt cum ești; Vino pe malul Mării Și ai să ntinerești. Când rătăcesc prin lume, Prin timpul migrator Mi-e dor de Marea Neagră, De Țara mea mi-e dor...”(Dor de Mare) L-am Intrebat cândva pe Poet unde Îi sunt iubirile... Mi-a raspuns În stilul lui caracteristic, cu un ușor alint
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
ÎNCEPUTUL IUBIRII Uneori rătăcim și o facem cu zâmbetul pe buze pentru că În sufletul nostru avem sentimentul că știm de ce alergăm, Încotro ne Îndreptăm și la ce sperăm. Doar ei, cei din afară, ne văd ca pe niște rătăcitori și ne supărăm când ne
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
la ce sperăm. Doar ei, cei din afară, ne văd ca pe niște rătăcitori și ne supărăm când ne spun că ne amăgim, că țelul nostru este un fel de Mecca. Atunci, ne Încăpățânam să demonstrăm contrariul. Și iar alergăm, rătăcim pe meleaguri care, aparent, duc spre țelul nostru precis și obiectiv trasat. Dar din nou vin ei și ne pun piedică cu nedumeririle, Întrebările și Îndoielile lor. Alteori te oprești din goana ta, chemi martori și le arăți necivilizat, dar
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
au mai apucat să-și rostească adevărul și nici să găsească țărmul primitor În care să-și refacă nu patria reală, ci pe cea imaginară - singura posibilă. Pierduți pe drumul suferințelor și al morții, În martirajele spre taberele de la Deirez-Zor, rătăciți În cele șapte cercuri concentrice ale Întâlnirii cu moartea, permanent prigoniți, armenii Cărții șoaptelor duc cu ei povara unui secol În care „ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
mai apucat să-și rostească adevărul și nici să găsească țărmul primitor În care să-și refacă nu patria reală, ci pe cea imaginară - singura posibilă. Pierduți pe drumul suferințelor și al morții, În martirajele spre taberele de la Deir- ez-Zor, rătăciți În cele șapte cercuri concentrice ale Întâlnirii cu moartea, permanent prigoniți, armenii Cărții șoaptelor duc cu ei povara unui secol În care „ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
s-a putut însă bucura de ideile pe care le nutrea în inima sa, căci în curând ajunse să se convingă că se afla pe un teren fals, și își zădărnicise timpul căutând adevărul. Într-una din zile, pe când el rătăcea, după obicei, pe malul mării, cufundat profund în cugetările sale, apare înaintea lui un bătrân cu chipul plin de blândețe și de demnitate, pe care după ce-l privi câtva timp cu respect, intră cu dânsul în dialog. Acest bătrân îi
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
anilor, Cernăuțiul se face tot mai mic, tot mai văduvit de enigme, în pofida creșterii etajelor și extinderii lui în toate părțile. Și devine tot mai trist, în ciuda sărbătorilor vesele și libertății de a-i cutreiera străzile fără teama de a rătăci.”. Urmează un racursiu în timp, dincolo de granița anilor 1989-2000, pre când prietenii din Moldova, care poposeau la Cernăuți, i se confesau, mai mult în serios decât în glumă, că-și plimbă pașii prin Europa. Cu destul de evidentă melancolie, Maria Toacă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
care îl i-a la rost pentru „obrăznicia” ce l-a pus în postura decontării unor servicii medicale făcute către populație de personalitățile marcante și recunoscute în domeniu, prof.univ.dr. Vasile Burlui și prof.univ.dr. Dan Gogălniceanu. Astfel de specimene, de ariviști rătăciți într-un timp pe care nu-l mai înțeleg fac rău de moarte unor oameni de bună-credință care nu au ezitat să se dedice total profesiei de dascăl, meseriei de medic sau de jurnalist, aducând bani de acasă pentru că, deocamdată
PARATRĂSNET SÂNGE CALD DE APOLLONIA [Corola-blog/BlogPost/93808_a_95100]
-
Basarabia, pe care noi o știam pe veci răpită dar nu pierdută... vândută, răpită, violată, oprimată... dar totuși vie, proaspătă, românească. Atunci am înțeles ceva ce nu înțelegeam altfel și cu prima ocazie am trecut Prutul fără pașaport și-am rătăcit, aproape singur, prin Chișinău, câteva zile și nopți fără odihnă dar, ceva tainic mă chema înapoi în țară... Primul lucru pe care l-am aflat, când am ajuns seara în Urziceni, la hanul ținut de Titel Călinescu de la Plopi, (acum
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
președinta Asociației Creștine a Femeilor din România. În 1931 s-a căsătorit cu Anton de Hasburg Toscana, tânărul arhiduce al Austriei, iar după moartea acestuia s-a căsătorit cu doctorul Ștefan Isărescu. Alungată din țară în 1947 este nevoită să rătăcească prin Europa, împreună cu cei șase copii ai săi. În 1950 se stabilește în SUA. La sfatul mitropolitului Antonie de Surouzh se mută în Franța. În 1961, la vârsta de 52 de ani, devine novice la mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]