1,461 matches
-
era moartă, sărbătorește învierea împreună cu Domnul. Gingașa frumusețe a pomilor ce dau să tot înverzească și cea a florilor de multe culori, formează împreună un unic semn de bucurie. Cerul, trist până acum și apăsat de umbra groasă a norilor rătăcitori, acum zâmbește către pământ. Bolta cerului și suprafața pământului cântă împreună lui Cristos Dumnezeu și om adevărat care a înviat din morți” ( G. Ravasi, Secondo le Scritture, Ed. Piemme, pag. 97-98). Venim și noi cu vocile noastre slabe și păcătoase
Fiecare eveniment din viaţa lui Isus nu este decât împlinire a cuvântului Scripturii - Scrisoarea pastorală de Paşte a ÎPS Ioan Robu () [Corola-journal/Journalistic/70241_a_71566]
-
creștinătatea de sub jugul otomanť; autorul și-a propus să prezinte Ťnu un simplu râvnitor de putere, ci un ambițios îndemnat de un țel măreț la început, însă zdrobit de fatalitate, nimicit în aspirările lui prin concurs de împrejurări neprevăzute și rătăcitor prin amețelea înaltei regiuni în care a ajunsť" Adâncind analiza ideatică a piesei, Șerban Cioculescu descifrează sensul fatalității în concepția dramatică a lui Alecsandri: "Despot Vodă e zdrobit de rânduielile străvechi ale țării atât de categorice încât Alecsandri nu s-
Șerban Cioculescu – cronicar dramatic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6847_a_8172]
-
nu în exerciții de caligrafie stă miza poeziei ei. Un bun pandant al acestor concluzii intermediare îl oferă un Peisaj de iarnă la începutul căruia însăși o astfel de panică artificială e luată gros peste picior: „după expertizele postmoderne și rătăcitoare/ ale unui ale unui tânăr bâlbâit, stângaci/ și de nerecunoscut/ nebunia de a nu mai scrie poezie,/ niciodată de acum încolo, ar trebui să vină/ cu pași măsurați milimetric, iarna." (pag. 41) Cea mai interesantă descoperire a Problemelor personale constă
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
unde sensurile sunt opuse și implică o întreagă filosofie. Este vorba de drumul Luceafărului, pe care-l citează de patru sau cinci ori. Uneori este așa: „Un cer de stele dedesupt, / Deasupra-i cer de stele - / Părea un fulger nentrerupt / Rătăcitor prin ele." (I,68). Alteori, așa: „Un cer de stele dedesupt, / Deasupra cer de stele- / Părea un fulger..." (II,108) - dar și așa: „Un cer de stele dedesupt/ Deasupra-i cer de stele-..." (II,30). Cum zboară, deci, Luceafărul? În
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
Iubirii icoană nu-nchin/ Și-alung ale gândului unde/ Pereții din nou să-i inunde/ în teancuri culoarea lor moale/ Pe ziduri e scris întomnare/ Dar unde trecutul nu-i rană -/ Un mugur de cântec pe geană." Celălalt mal: "Frică rătăcitoare/ am revenit și eu/ înspre acest mal/ să așez încă o dată/ zidirea amintirii mele/ peste timpul lui răscolit./ Podețul mă aștepta să îl trec/ dar azi e doar țărâna scursă/ pe când Oltul învârtea în spume libere/ chei de orgolii mari
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
de la sfredelitoarea-i luciditate de "lup singuratic" ce reamintea, excedat, că "pînă și o fiară poate obosi". Astfel demonia virulentă a epocii se răsfrîngea în textul lui Bulgakov ca și-n bizarul său demers sub chipul unor fantasmări engramatice. Fiu rătăcitor, rebel, al sistemului concentraționar, Bulgakov nu s-a plecat să sărute papucul tiranului, aidoma literaților de duzină, "realist-socialiști" ci și-a sancționat epoca, trăgîndu-i imaginea în sfera sa vizionară, impenitentă. Înfățișînd această tulburătoare carte, nu putem a nu ne exprima
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
lumi netrăite, căutate, chemate la ceasul cînd se fac și se desfac amăgiri, ceasul amestecat al gîndurilor de zi, care se așează în tăcere, și-al lacrimilor de noapte, care stau să se limpezească: "Acestui norod de vampiri, de-amintiri/ Rătăcitoare, năluci și lumini,/ Farduri fără chip, iasme de ceață/ Ce nu se cunosc și nu se învață,/ }ării lor păzite de șoimi și de crini,/ Îmbătătoarele mele grădini,/ Vreau să le uit - și aromele urmei!" Alunecarea chinuită din visuri, fie
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]
-
anvergură viziunii poetice: "Petreceam, Fiule, așteptând,/ Petreceam cu pâinea-}i/ Și cu vinul...// Merindelor Tale/ Le pierdusem tainul,/Uitând de primirea aleasă" (Balada Tatălui Risipitor...). Spirite înalte, alese, sfinți, îngeri, îi veghează, de oriunde, chiar și din neștiut, pe oamenii rătăcitori în viață: "Le căzuse de pe mantii varul,// Din aure aurul/ Și ne mai purtau încă de grijă// Sub cerul închis/ De-acum se vor trece-n lumină" (Jertfă). Adăstarea omului în lume are un rost precis doar atâta vreme cât sufletul este
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
sau de eternitate doar refracția chipului tău în lentilele obosite ale ochelarilor mei: e cel mai adevărat din toate pe care le-am cunoscut în astă lume în care-mi este dat să rămân veșnic singur: multiplu ca Universul FIUL RĂTĂCITOR în sfârșit am nins și eu ceea ce se poate înțelege din neauzita alunecare a schiurilor îngerilor ecoul căreia mi se răsfrânge în suflet dar cum de oare eu, Omătul, în astă iarnă am putut atâta timp să nu-ntreprind ceva
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
astă iarnă am putut atâta timp să nu-ntreprind ceva? sau poate că eu însumi de mine aș fi uitat glisare fâșâită îngerii aleargă pe schiuri și Dumnezeu acolo sus trezit din somn tușește supărându-se pe mine Omătul: fiul rătăcitor al Iernii (ba chiar și fiul Lui anume)
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
cîntat în grecește Kirie eleison, în prima clipă și-a închipuit că nu mai aude bine. Zaharîci a continuat tot în grecește că îl provocă la o discuție despre canoane. Apoi a trecut la slava de biserică, întrebîn-du-l dacă fiul rătăcitor se putea întoarce rătăcit acasă. Preotul, ce să zică? L-a invitat să discute la el acasă despre această ipoteză. În aceeași zi s-a aflat în oraș că un soldat rus răspopit voia să-l convertească la ateism pe
Poporul ales a doua oară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6833_a_8158]
-
un strălucit gânditor, un intelectual de o rară calitate umană, purtând numele de Benjamin Fondane, B. Fundoianu, B. Wechsler, era ucis la Auschwitz, "îmbogățind, cum scria Virgil Teodorescu într-un poem omagial, cenușa cuptoarelor naziste cu un pumn de pulbere rătăcitoare". Este încă un moment în care nu putem să nu evocăm și să nu încercăm să retrăim imaginativ oroarea, atrocitatea, nedreptatea cumplită. Un destin ca al lui Fundoianu ne sfidează și ne somează. Centrul de studii interdisciplinare "Tudor Vianu" al
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
unei experiențe fundamentale a înțelegerii arhitecturii divine. Pe de o parte, avem Infernul definit ca spațiu concentraționar unde umanitatea apare supliciată dement, Purgatoriul îl constituie perioada eliberării din spațiul carceral și a vagabondajului într-un oraș pustiit, bântuit de grupuri rătăcitoare de orbi în căutare de hrană, iar Paradisul intervine ca o retragere a grupului în spațiul protector al casei doctorului și soției sale unde toți încearcă un sentiment de grație, de fericire fără obiect. Scena elocventă pentru această ultimă treaptă
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
ACTOR. Actorul care hrănește sufletul oamenilor, actorul care ia din lumea înconjurătoare tot ce-i rău și tot ce-i bun și transformă totul, nu fără sacrificiu, în hrana spirituală fără de care nu se poate trăi. Actorii care sunt "apariții rătăcitoare" care urcă pereții abrupți ai existențialului în dăruirea lor pentru ceilalți. Actorul care trăiește pe alte coordonate cu care stabilește o intimitate rituală în marea ordine cosmică. Toți actorii din spectacolul lui Afrim comunicau ceva major, și-anume că și-
Mărturisirea unui actor by Rodica Mandache () [Corola-journal/Journalistic/7322_a_8647]
-
ce nu contează: Se aflau în posesia cîtorva reguli indubitabile (Istoria și Melancolia)". Într-adevăr, ele sunt eroinele, ascunse sub panouri cu colaje, ale acestui mic manual de sațiu. Istoria și melancolia, amîndouă întunecate, amîndouă trecătoare, cuprinse în acel Abend rătăcitor printre file, o seară nemțească, sau poate altceva: "Din cînd în cînd întîlneam două personaje mereu aceleași care aveau în jurul feței un fel de coleretă albă Dacă priveam în sus nu vedeam decît cerul". Povestea începută cu acea mirabilă contemplație
Greul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7327_a_8652]
-
Ioan Al. Lupu își rescrie în ŤCronici și elegii amăgitoareť poeme de tinerețe, probabil nepublicate, cărora le adaugă răspunsuri Ťîn oglindăť ale vârstei sale actuale, de Ulise întors din călătorii: un fel de cronică în versuri a unei existențe de rătăcitor. Privirea ironică și realismul magic - specific literaturii latino-americane - sunt punctele forte ale acestor poeme stufoase, adevărate nuclee pentru eventuale povestiri viitoare. Amărăciunea renunțării (Elegia fructelor tropicale) transformă râsul în plâns, cu folos liric; alături de exotism și umor, cucerește împletirea postmodernă
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
finalul, prinderea și execuția. Chiar și așa fără nerv, filmul lui Soderberg are putere, are tensiune, pronunță istoria unei deziluzii, a unei revoluții eșuate, nici măcar una demnă de a fi numită astfel, cu un Che redus la dimensiunile unei umbre rătăcitoare pe care numai lipsa de inspirație a autorităților boliviene îl vor transforma într-o legendă. Soderberg știe însă să infuzeze personajului său o aură tragică, știe să facă din deficitul de acțiune și din absența cuvintelor un pretext pentru a
Picnic la marginea drumului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5894_a_7219]
-
luate în derâdere. La fel e îmbrăcat, în stigmatul lălâu al autorității care l-a împins în greșeală, Mitu Boierul, din Păcat. Gherocul e o responsabilitate declinată, în marginea tragediei. Așa cum și-o declină Urmuz însuși, nu mai puțin decât rătăcitorul lui, care-și ia, în fine, drumul către casă. „Se crede că ar fi apucat drumul spre orașul său natal unde, sătul de burlăcie, s-ar fi hotărât ca împreună cu dânsa să întemeieze un cămin și să devină folositor semenilor
Mica Odisee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6245_a_7570]
-
Alexandra Dinu Oamenii de știință au identificat din rămășițe fosilizate cea mai mare pasăre zburătoare vreodată, scrie Sky News. Cu o anvergură a aripilor de 7,3 m - de două ori cât a albatrosului rătăcitor - pelagornis sandersi a fost un planor expert care putea călători pe distanțe mari. "Pelagornis sandersi ar fi călătorit pe distanțe extreme traversând apele oceanului în căutare de pradă", a declarat cercetătorul Dr. Daniel Ksepka, de la Muzeul Bruce din Connecticut, în
Pasărea cu cea mai mare anvergură. Vezi aici cum arată by Alexandra Dinu () [Corola-journal/Journalistic/61973_a_63298]
-
pentru gloria sportivă sindicală, pitorescul lumii descrise e indiscutabil, inclusiv prin porecle. Jucătorii unei echipe de provincie nu își mai știu nici ei numele real, adoptîndu-l pe cel dăruit de colegi și de tribună. Fundașii sînt Fane-Mahomed și Gică-Marafet. Interii rătăcitori se numesc Tata-al Lor sau Le Știe și Inimă de Porumbiel. O extremă anemică e Picioruș, iar mijlocașul, felcer în afara terenului, e numit Doctorul. Antrenorul comunist care va produce promovarea echipei silozului este și el poreclit Palmierul, iar predecesorul
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
Grecia, în Asia Mică și în Egipt, împins din urmă de cărțile lui Pierre Loti și Claude Farrère. După ce izbucnește războiul cel mare, tocmai când s-a hotărât să plece la Marsilia și să se înroleze în armata franceză, olteanul rătăcitor e reținut pentru fals și nesupunere la legile militare: din „nebăgare de seamă”, a uitat să se prezinte la recrutare. Purtat printre baionete de la tribunal la comandament, reușește să evadeze din convoi și numai în Munții Vrancei se mai oprește
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
delegației e darnic, iar condițiile meteo permit - în prezența unei mioare osificate la proțap, pe tăpșanul istoric presărat cu lăutari. Românul nu luptă niciodată cu adevărat (el se luptă chiar pe el, dar asta-i altă gâscă-n altă traistă, rătăcitoare!). Nu pune niciun pic de cruzime în meserie. Nu are pasiunea devastatoare a altor seminții. El e un beligerant înțelept, pierdut în chietudine. Un gospodar peripatetic ce levitează printre ipoteze. Aflat într-un taifas nesfârșit cu neamul lui „cine știe
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
marcată pentru compoziție și ea reiese poate cel mai bine din acest film. Filmele din perioada de exil a lui Gabrea relevă un regizor insuficient cunoscut, captivant, sensibil, pedant uneori, cu o istorie care face concurență filmelor sale, istoria unui rătăcitor care nu a renunțat niciodată la prima dragoste: filmul.
Retrospectivă Radu Gabrea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5338_a_6663]
-
lui! - Ha, ha. Visuri de zarzavat smintit are mărarul. Și nebuni sunt și cei care se căznesc să-l creadă întreg la minte! Se va prăpădi de râs cartoful meu drag când va afla cu ce urzeli umblă sărmanul și rătăcitorul pătrunjel. Ha, ha." Sute de asemenea scene, avându-i ca protagoniști pe reprezentanții florei și faunei, sunt relatate de autor conștiincios, minuțios și plicticos, fără ca din efortul lui să rezulte literatură. Este ca și cum cineva l-ar fi pedepsit să nu
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
de clovn neputincios sau un nou Nero megaloman, este silit, căpătând treptat alt chip între zidirile Vaticanului și riscând să devină de nerecunoscut și arestat precum un intrus în locul "adevăratului" Pontif, să fugă într-un pelerinaj fără de sfârșit precum Jidovul rătăcitor....Sacrul s-a camuflat în profan. Nu Domnul va fi răstignit de data asta, ci omul, "o răstignire prin anonimizare, nu te mai știe nimeni și în cele din urmă nici tu nu mai știi cine ești. E ca un
Ultimul Papă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6718_a_8043]