867 matches
-
greu, Decât cea a rugăciunii Te aude Dumnezeu! Fapta bună duce drumul, Pașii siguri spre lumină, Iar din traista suferinței Ai mai lepădat o vină! Mirul împăcării sfinte, Vindecă și rana grea, ... Citește mai mult Nu e cale mai ușoarăSă răzbești când este greu,Decât cea a rugăciuniiTe aude Dumnezeu!Fapta bună duce drumul,Pașii siguri spre lumină,Iar din traista suferințeiAi mai lepădat o vină!Mirul împăcării sfinte,Vindecă și rana grea,... XVI. LACRIMA IUBIRII, de Camelia Cristea , publicat în
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
O lume dominată de tirania relativismului moral, a hedonismului și a pragmatisului materialist, nu este prea departe de cea în care se puneau bazele credinței biblice. Și prin câte vai întunecate nu a trebuit să treacă duhul credinței spre a răzbi până la noi? Referință Bibliografica: TEOLOGUMENA - Despre Credință / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1968, Anul VI, 21 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
cuminte într-un jilț și să asculți poruncile împărătești. Mare pacoste și Mărțișor ăsta! - Ei, voi slujitori ai mei, învinși cu toții de tâlhar, ce sfat îmi dați ca să scăpăm țara de el? - Majestate, îndrăzni căpitanul Zefir, acolo unde forța nu răzbește, viclenia este leacul. Dar... mă gândesc că preasupușii voștri slujitori așteaptă nerăbdători să execute alte porunci pe care le dați. Împăratul înțelese și bătu de trei ori din palme, iar slujitorii, foarte bucuroși, o zbughiră cu mare viteză din sală
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
-n Marea Năzuinței se nasc a mia oară Sub falnica simțire a Vocii de Tenor... Înmărmurești ca stânca, când Gongul te surprinde, Trăgându-te-n Poveste... Incontrolabil Val... Ca mlaștina-nsetată, cu totul te cuprinde Și 'neacă străduința de a răzbi la mal... Înoți de data asta în Marea de Speranță, Trăind sfios și mândru-n moment nemuritor, Când majestuos se cântă o Pagină de Viață, Sub mândra îndrumare a unui Dirijor ... Căci sufletul cunoaște tragismul epopeic, Ce lacrima ii urlă
MOMENTE DIN VIAȚĂ, LA OPERĂ de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382452_a_383781]
-
2016 Toate Articolele Autorului LUPTA de Nicolaie Tony DINCĂ Eu am sfâșiat trupul clipei cu dinții, Cu ură, cu poftă, cu ghearele minții, Decis să-i extrag toată seva și slava, Să-i sorb ambrozía, să-i lepăd otrava. Am răzbit peste soartă trudind fără tihnă Și n-am avut pace, n-am avut nici odihnă... Mi-am plătit libertatea cu rouă de sânge; De asta, azi, ochii: unu-mi râde,-altu-mi plânge. Prea multe coclauri nevoit fui să bat, Să
LUPTA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383856_a_385185]
-
mântuiască și pe Ioan să ne boteze, Cel care ne Dai bogăție sau sărăcie, sănătate sau boală, frumusețe sau urâțenie, Ai grijă de sufletele și de corpurile noastre! Îndrumă-ne pe calea cea dreaptă și Dă-ne puterea de-a răzbi printre tenebrele ce ni-i le arată diavolul de multe ori, să nu-i mai fie ispita ademenitoare! Dă-ne înțelepciune să-nvățăm din încercările grele ale vieții la care ne supui! Fă ca pământul să fie roditor, ploaia să
TATĂL NOSTRU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384149_a_385478]
-
în ianuarie 2009, împreună cu Boris și Monica Levinger, am încercat să-i păstrăm „neîntinat” crezul: „Un popor fără istorie nu poate rezista în înfruntarea cu viitorul”. Acest crez le-a insuflat celor doi prieteni, Boris și Mihai, puterea de a răzbi în viață, măcinați de adevăruri ce se doresc uitate. Am găsit înțelegere în presa internațională pentru a-l aduce în memoria colectivă pe cel care, Experimentul Pitești sau Fenomenul Pitești i-a schimbat destinul. În discuțiile private, am descoperit în
IN MEMORIAM: BORIS DAVID de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382978_a_384307]
-
cu ajutorul cuvintelor. Chiar de lacrimi nu mai curg, ele inundă sufletul, iar sufletul alimentează memoria. La început, privit cu neîncredere, uneori cu milă, ,,sărmanul” basarabean, cu răbdare, cu sprijinul părinților, prin muncă și multă încăpățânare, a dărâmat zidul neîncrederii, a răzbit și, zic eu, a demonstrat cât de român este. Emilia Țuțuianu: Ce amintiri te mai leagă de Basarabia copilăriei, acea țară râvnită, țară sfârtecată cum o numești în cărțile tale? Boris David: Oricum, nu cele consemnate de Geo Bogza, într-
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
s-o facă, trebuie să ai o anume chemare și o personalitate de o anume factură. Pe langă harul cu care este inzestrat, jurnalistului i se mai cere multă trudă, îi mai trebuie și o doză de îndrăzneală de a răzbi în belicoasele zbateri pe tăramul social, o enormă exigență și nu de puține ori înțelepciunea de a suporta dureroasele înfrângeri din înfruntări nedrepte, taria de a înghiți amarul unor limite, sau ale unor bariere nevăzute. Sunt cunoscute nenumarate situații când
CUVÂNT PENTRU SUSŢINEREA INIŢIATIVEI LEGISLATIVE PRIVIND JURNALISMUL DREPT CREAŢIE [Corola-blog/BlogPost/93403_a_94695]
-
de mai multe ori, scoți o recoltă îndoită cu condiția ca pe locul acela să fi fost înainte morcovi. La paisprezece ani asistă impasibil la ivirea semnelor bărbătești pe trupul său deșirat, știind prea bine că nu cu ele va răzbi în viață. Și pe când primele fire de păr îi apărură gâdilându-i buza de sus, traduse într-o moldovenească molcomă primul cânt din Iliada. La șaptesprezece ani, tatăl său, bătrânul acum boier Stoenescu, îl trimise cu un răsuflet ușurat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
tact - Îl lasă să creadă că el comandă, dar de fapt ea conduce. Poate că el, chiar dacă nu recunoaște, simte nevoia să fie condus. Îi face bine să știe că are o „mamă“ autoritară, pentru că nu e În stare să răzbească În viață prin puterile lui. La serviciu probabil că se află mereu pe lista celor amenințați să fie dați afară pentru că e complet lipsit de inițiativă, nu are nici relații, În schimb are rude În străinătate. A scăpat de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și câteva din fostele notabilități ale orășelului își dormeau somnul de veci acolo. Mai departe, din iarba deasă, se ridicau cruci modeste înfipte la capul oamenilor obișnuiți care se stinseseră de curând. Noaptea era la jumătate. Căldura zilei trecute încă răzbea din pietrele funerare. Câțiva nori răzleți se fugăreau pe cer. Luna plină arunca o lumină albă peste cimitir. Zgomote slabe se auzeau dinspre ultimul șir de morminte. Două siluete îmbrăcate în haine negre își făceau de lucru acolo. Cazmaua se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
un moment dat, se va întoarce spre el. E drept că acum avea toiagul, putându-se apăra de un eventual atac, numai că acesta îl apăra câtă vreme era treaz. Va veni totuși un moment în care, vrând-nevrând, îl va răzbi oboseala și va adormi. Nici nu voia să se gândească ce se va întâmpla atunci. Se hotărî să se apropie de ieșire. Nu-și făcea nici o iluzie, dar trebuia să încerce să deschidă capacul. Poate că va reuși să învingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
taină, atunci credința era amăgire, atunci viața lui nu mai avea nici un temei; atunci omul era taina tainelor, atunci denecuprinsul era tăgăduit. Dacă era să-și creadă ochilor, ceea ce trebuia să fie trupul muritor al lui Simon Făcătorul de Minuni răzbise pînă-n nori; o pată neagră, pe care pentru o clipă o pierdu din ochi, dar care acum, pe fundalul lăptos al norilor firavi, se contură iar, ca apoi să se mistuie În Încețoșarea alburie. Liniștea mai dură o clipă, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
senin În aplicare?“ Fondul bibliotecii În care se păstrează această supremă dovadă ascunde În colbul rafturilor multe taine amenințătoare. CÎnd Întîmplarea, destinul și timpul se vor afla Într-o constelație prielnică, atunci aceste trei elemente se vor intersecta și vor răzbi din bezna Bibliotecii Muzeului Britanic. 8. Acțiunea acestui roman Încîlcit ne va duce la un hotel de mîna a treia din preajma unei piețe. În prim-plan se Înalță un lăcaș de cult, catedrală sau geamie. Judecînd după timbrele de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
aciuială, liniște și hrană. Și s-au pornit oamenii chiar atunci noaptea cu mine și au trecut prin Mărăști și apoi prin Lunca Dunavățului și, pe aici fiind drumurile foarte rele, cu mare grijă și cu mare zăbavă am putut răzbi până la Fruntești. A doua zi, 8 noiembrie 1784, ziua Sfinților Voievozi, ne-am pornit cu 10 clăcari (clăcași, bejenari) din partea lor și ne-am dus la boierul Ștefan Roset, care era la curtea lui din Filipeni. Și, după ce a vorbit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ei și de a lui, de mâinile lor Împreunate, și și-a dorit să se târască afară din corp și să se ascundă undeva, Într-un ungher al minții, nevăzut și În siguranță. — Mai sărută-mă o dată. Vocea ei a răzbit până la el din marele vid. — Nu vreau, s-a auzit spunând. A urmat un nou moment tăcere. Nu vreau! a repetat el cu Înverșunare. Myra a sărit În sus, cu obrajii Îmbujorați de vanitatea rănită, cu funda ei mare de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să treacă fără rost. Doi ani de ani - și ce zi leneșă a fost, Când de finaluri fericite ne erau apărate Sufletele tinere și netulburate. Chipul atent, cu ochii mari, ți-l adoram, Zâmbind un repertoriu; piesa ce-o priveam Răzbea spre noi ca apele la țărm, epuizate. Căscând și hoinărind, să treacă seara cu bine, Privesc de unul singur... Pălăvrăgeala, sigur, Strică unica scenă ceva mai fermecată; Ai plâns puțin, mă Întristasem pentru tine Exact aici! Unde X apără divorțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
bani În zilele noastre, dar nimeni nu vrea să muncească pentru ei. - O tendință foarte naturală și sănătoasă. Aproape toți oamenii normali doresc să se Îmbogățească fără a mișca un deget - cu excepția afaceriștilor din piesele cu probleme, care vor să „răzbească prin propriile forțe“. Dumneavoastră nu v-ar prinde bine niște bani câștigați fără trudă? - Bineînțeles că nu! a exclamat indignat secretarul. - Dar, a continuat Amory, neluându-l În seamă, cum În momentul de față sunt sărac lipit, contemplu socialismul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
eu care nu am lăsat prea mulți să-mi treacă pe dinainte. ― Îți place dulceața? mă întreabă Berechet după ce mă opresc din povestit. ― Îmhî, mormăi eu, cu lingurița tocmai în gură. Se lasă o tăcere de pluș, de dincolo de geamuri răzbea către noi murmurul mașinilor de pe Magheru, Berechet mânuia cu delicatețe în mâini un presse papier elegant și ofta cu bucurie, ca de o clipă fericită pe care nu vrei să o mai termini. Mă uit la el cu admirație. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Botez Publicat în: Ediția nr. 1094 din 29 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului COLINDUL CĂRȚII colindând și scotocind baladind și nemurind din scaieți în păpădii floarea raiului sădii colindând întru dincòlo la curți domnești în tremòlo în răspăr de ierni răzbim raza rimei o găsim tulburare-aș tulbura maluri de somn aș isca și păsări de eghipet șerpi de lună - ghem secret crai de ierni - mânii de vânt scumpul acoperământ dinspre minte spre inìmă dinspre vrajbă către crimă se stârnesc duh
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
TĂRÂM copacii - pe-un tărâm haìn și nins cu făclìi de promoroacă s-au aprins iar câinii gerului din làturi mușcă paznicu-n ceruri a mai tras o dușcă palat de gheață și colibi de frig încremenit-au preajmă șarpelui covrig răzbit de vise - nu se-nalță glas iar dinspre-ocnìța zării zeii nu fac pas din pușcăria albă nu-i scăpare unde-au fost chipuri - orbii-au dat cu vare e-un vălmășag de nevăzut și frică nici pasăre nici suflet nu
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
și cu necazurile tale. Știi cum este. Din ce este viața mai grea, cu atât ți se face ceafa mai tăbăcită ca la boul ce trage la jug toată ziua. Te opintești tot mai tare în viață și până la urmă răzbești tu s-o tragi după tine și să ajungi la liman. - O fi, măi nea Tase, dar parcă tot mai bine este să umbli cu pălăria într-o parte și să fluieri vesel prin munții ăștia de unul singur și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
de răbdat și de nerăbdat, pentru că suntem clădiți să răbdăm moartea celorlalți, iar pe a noastră să o rabde altcineva. Moartea artistei Ana Barbu trebuia să mai aștepte! A venit prea devreme și ne-a dovedit că revine întocmai atunci când răzbim, uitând-o! Ana Barbu ne-a părăsit, părăsită fiind la rându-i de propria viață, epuizată cu repeziciunea fulgerului... Fără preget și-a dat neantului zilele, secundă cu secundă, și a zidit, ca să lase în urma ei, cântece pentru cei rămași
ANA BARBU SUFLET LUPTAT DE CRUZIMILE BOLII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362984_a_364313]
-
galopul calului întunericul umbra lumina toate aprind lumânări de grație gândul acesta gârbovit și umbra lui pe zidul plin de cocoloașe de nori trupuri părăsite visuri mărginirea aleilor plopi fără aer trunchiuri rătăcind prin cadrane solare soarele flautul forța lui răzbind falsul omenirii rostiri năuciri și vocea clară a clopotelor care adună adună adună odată cu flautul toaca răsună răzbit mâinile darnice harnice bat cântă gloria gândului curată nebunie deasupra cocorilor iarna deschide pleoapele murgilor și o mână de fân se aruncă
CONSTAT CĂ SUNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363057_a_364386]