5,033 matches
-
pe Traian Boeru asasin, declară că, în seara zilei de 28 noiembrie 1940, a avut o convorbire cu el. "Nu numai că nu regreta faptul dar îl și exalta ca o valoare legionară supremă... A vorbit cu accente mistice de răzbunarea Căpitanului, de ticăloșia lui Iorga și Madgearu, de porunca lăsată de Căpitan să-l răzbunăm... Ascultîndu-l, am trăit un moment de mare emoție". Sima s-a opus, deci, oricăror măsuri de arestare și judecare a asasinilor, deși în mișcarea legionară
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
de ceva rău, suntem mai puțin compătimitori, mai puțin dispuși să trecem cu vederea și să ne ridicăm deasupra evenimentelor. Fiind, parcă, mai răzbunători, în sinea noastră, stăpâniți de o sete de revanșă în contul atâtor și atâtor pățanii îndurate... Răzbunare de specie mică, expusă, și care crede sau își închipuie că, în această privință, sentimentele mari n-ar fi potrivite decât țărilor cu adevărat mari.
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
Sima din 1961. Dar în Era libertății (1982) tot Sima afirmă că a doua zi după asasinate a stat de vorbă cu șeful echipei de asasini care exalta actul "ca o valoare legionară supremă... A vorbit în accente mistice de răzbunarea Căpitanului, de ticăloșia lui Iorga și Madgearu, de porunca lăsată de Căpitan să-l răzbunăm... Ascultîndu-l, am trăit un moment de mare emoție". Tot dl Codrescu nu ezită să-i considere (cum fac azi toți legionarii, cu deosebire octogenarii legionari
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
un colocviu cu tema: Istorie, Memorie și Uitare. Au fost prezente mai multe personalități din Franța, printre care filosoful Claude Lefort. În noiembrie 1999, l-am invitat pe filosoful Paul Ricoeur care a ținut o conferință cu subiectul: Justiție și răzbunare. Nicolae Manolescu i-a luat un interviu televizat lui Paul Ricoeur în care s-a discutat și despre Mircea Eliade. Prin intermediul Asociației EURO-CULTURE, încerc să ajut publicul din România la înțelegerea unor concepte și principii - politice, juridice, etice sau filosofice
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
lor înselor, își vor crea, singure, propriul cinema (numeric) și propriul public (numeric), pentru o eternitatate, și ea numerică... Dar să ne întoarcem de la SF la filmul istoric. De fapt, istoria e, în Gladiatorul, un simplu cadru - pentru aventură, curaj, răzbunare -, un cadru în care adevărul istoric propriu-zis nu interesează decît în linii mari, iar licențele abundă. De pildă, în film, împăratul, Marcus Aurelius, nu vrea să lase imperiul pe mîna propriului său fiu, Commodus, temperament nefericit, caracter urît. Împăratul, jucat
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
dezinteresat și mai clar. Dar nu este vorba doar de o circumstanță administrativ-teritorială. Detașarea face parte din însăși metoda critică a lui Ion Simuț. El lasă deoparte, când se ocupă de literatură, ceea ține de proza vieții: vanitate, dorință de răzbunare, recunoștință, solidaritate etc. Ion Simuț intră purificat și respectuos în spațiul literaturii, ca într-o biserică. Niciodată nu surprinzi la el acea familiaritate insolentă cu textul pe care o afișează alți critici (crezând că astfel își etalează competența, când, de
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
-l lipsit de talent, în timp ce ceilalți îl supraevaluau, din solidaritate. După 1989, susținătorii lui, profund jigniți, au hotărât să spună adevărul - că Paul Goma este un scriitor netalentat -, dar nimeni nu i-a mai crezut. Era prea evidentă dorința de răzbunare. Ion Simuț redeschide discuția despre Paul Goma, într-un articol cu un titlu tranșant: Are Paul Goma talent? în acest articol este recapitulat istoricul receptării cărților scriitorului-dizident, într-un mod comprehensiv și nuanțat. Un alt subiect care constituie în lumea
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
termenii lui Finkielkraut și Bruckner, ca amintire a ceea ce nu a trăit niciodată, memorie a unei experiențe care o invadează în pofida voinței ei, transformînd-o în victimă și deopotrivă în răufăcătoare. Aparent, Frumusețe și întristare este un roman al geloziei și răzbunării: în numele unei iubiri ilegale și vinovate se comit crime, se distrug destine, se macină mărunt, în cotidian, vieți și se pun la cale trădări mai mari decît cea inițială. Kawabata înțelege gelozia mai bine decît iubirea, în toate articulațiile complexe
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
ceva care scapă înțelegerii mele în acest roman, ceva care mi se pare mai degrabă confuz. O anume combinație de resemnare și agitație care le stăpînește pe personaje, sau poate finalul în sine, conceput în prea multe registre, și ca răzbunare a femeii care și-a pierdut copilul în tinerețe, și drept confruntare între cele două rivale (soția și amanta), și ca reconciliere între cele două iubite de acum, Otoko și Keiko. Deși mă tem că mai curînd însăși miza filozofică
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
pierit în lupta (căci "era vestit în mulțime/ Prin luptele sale"). În posesiunea unor imense puteri satanice, babă l-ar nimici pe tiran, dar (detaliu important), înainte de a muri, fiul luptător: "în ultima-i stare/ Opri orice mâna a da răzbunare"... Treaba se complică: junele om ar fi putut fi și un soi de carbonaro, schingiuit în temnițele unui autocrat sângeros ("Tirane! vezi prada-ți, vezi cugetul sau"). Toate aceste scorneli copilărești trebuiesc a fi deduse din versuri la limita neroziei
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
De diavoli blestemați/ Treceau că turbilioane/ De flăcări infernale,/ Calări toți pe cavale/ Cu perii vulvoiați.// Și mii și mii de spaime/ Veneau din iad râzând/ Pe Mihnea să-l defaime." Urmează trei versuri explicative, care confirmă interdicția postuma a răzbunării, data de vindicativa babă încă de la prima apariție: "fiu-meu în ultima-i stare/ Opri orice mâna a da răzbunare". Deci, toata înscenarea contra "tiranului" chemat prin vraja focului are un scop precis: "Căci astfel babă are/ Mijloc de răzbunare
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
de spaime/ Veneau din iad râzând/ Pe Mihnea să-l defaime." Urmează trei versuri explicative, care confirmă interdicția postuma a răzbunării, data de vindicativa babă încă de la prima apariție: "fiu-meu în ultima-i stare/ Opri orice mâna a da răzbunare". Deci, toata înscenarea contra "tiranului" chemat prin vraja focului are un scop precis: "Căci astfel babă are/ Mijloc de răzbunare/ Pe mort nesupărând." Cu alte cuvinte, ea vrea sa-l sperie de moarte pe Mihnea, să-i provoace un colaps
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
răzbunării, data de vindicativa babă încă de la prima apariție: "fiu-meu în ultima-i stare/ Opri orice mâna a da răzbunare". Deci, toata înscenarea contra "tiranului" chemat prin vraja focului are un scop precis: "Căci astfel babă are/ Mijloc de răzbunare/ Pe mort nesupărând." Cu alte cuvinte, ea vrea sa-l sperie de moarte pe Mihnea, să-i provoace un colaps de teroare, să-l ucidă indirect pe cale psihică. Aceasta înseamnă și că întregul vacarm infernal ce se dezlănțuie nu e
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
în apărarea lui înseși preceptele și principiile pe care pune umărul să le năruiască. Că un asemenea comportament, și josnic și laș, provoacă scârba și repulsia lumii civilizate, nu spune nimic celor mai vechi dușmani ai cruciaților. Setea lor de răzbunare trece peste tot, alegerea mijloacelor se face după gradul lor de cruzime și sadism. În fapt, ceea ce i-a scos din țâțâni pe adepții Jihadului a fost tocmai elementul moderator pe care-l reprezentau S.U.A., posibilitatea unei păci de compromis
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
stă în faptul că trebuie să lupte împotriva crimei, înfăptuind el însuși o crimă. El respinge sinuciderea în numele credinței, și, deci, tot în numele ei respinge și crima. De aceea, spune Ileana Mălăncioiu, cred că nu slăbiciunea îl face să amîne răzbunarea, ci faptul că prin ea trebuie să-și asume o faptă care vine în contradicție cu principiile sale de existență". Analizele Ilenei Mălăncioiu sînt operații tranșante efectuate cu o mînă de chirurg sigură, cu talent în plagă, cum se spune
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
sensul disponibilității față de elementul fantastic, pregătește decolarea către un tărîm straniu, populat de cadavre înzestrate cu simțul umorului (desigur, negru) și de vrăjitoare exuberante. S-ar părea că această lume este una a farselor macabre, a conflictelor insolubile și a răzbunărilor sadice. Bineînțeles că deocamdată ne aflăm încă pe terenul presupozițiilor vagi pe care prima povestire Tabloul exotic nr. unu (sărbătoarea) pare mai degrabă să le contrazică; nici vorbă de cadavre, vrăjitoare, spînzurați, și cu atît mai puțin de cazane cu
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
în care ne este servită "o bucată de viață în sînge". Protagoniștii - Bărbatul și Femeia - sînt angrenați într-un adevărat război al sexelor, conflict ce transformă așa-zisul paradis terestru într-un decor infernal în care se pun la cale răzbunări sîngeroase și se plătesc polițe în- tr-un mod ce amintește de cruzimea unor personaje de desen animat (să ne gîndim, de pildă la Cow and Chicken); de altfel narațiunea însăși capătă pe alocuri un ritm accelerat, de cartoon, dar din
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
acuzaților? I se dresează un proces politic lui CVTudor? Din cîte știu eu, nu! E adevărat că de fiecare dată cînd e prins cu minciuna, acesta sare în sus și declară că e pe punctul de a cădea victimă unei răzbunări politice. Dar cînd el, senator și lider de partid, afirmă în repetate rînduri că SPP-ul a antrenat teroriști Hamas, cu știrea șefului statului, asta nu mai e o glumă, ca afacerea Rona Hartner. Aici CVTudor a călcat pe becul
Problema CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15686_a_17011]
-
toate părțile, neapărat autocognitive... Câtă distanță, în cultură și totodată câtă apropiere, de esență, între cererea socratică imperativă și rigoarea și în același timp neliniștita explorare a Conștiinței noastre până în era modernă: Kierkegaard... Dostoievski... Fusese o idee de sclav. O răzbunare de sclav... Deși, încă neliber în cugetul său otrăvit de atâta umilință și de învinuiri îndreptate împotriva lui mai ales de sentințele nobiliare, trufașe... De trufia togelor imaculate zvârlite peste umăr cu disprețul aristocrat, insuportabil, al celor liberi din născare
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
nici sclavă, nici liberă: viața, pur și simplu, capricioasă, parșivă, vicleană, măturând orice înjghebare, fie ea cât de semeață în aparența ei de nezdruncinat. Fiindcă, asta era - realitatea, jertfită pe altarul mincinos al aparenței... Fusese o idee de sclav. O răzbunare de sclav, eliberat în fine... Asta rumega în sinea lui de atâta timp. Asta-l ținuse drept în picioare, în așteptarea recompensei, oricât de târziu ar fi venit ea... Fără a avea măcar aerul unei brute răzvrătite, aerul acelor eroi
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
avea să se urce mai târziu. Tiberius, fiind fiul bun al Liviei, făcut cu Octavian... Astfel încât, în momentul în care Livia află că Ovidiu o corupsese și pe Iulia minor, fiica împăratului, încurcând-o cu nobilul Silanus, sfidând legea romană, răzbunarea pătimașei femei nu întârzie. Ea aruncă trăznetul răzbunării, de la înălțimea ei, lovindu-l în plin și pe poetul libertin. Era vorba de un scandal imperial, la care ar fi contribuit și Ovidiu, ca ,,martor" sau complice... Poetul susține că doar
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
fiul bun al Liviei, făcut cu Octavian... Astfel încât, în momentul în care Livia află că Ovidiu o corupsese și pe Iulia minor, fiica împăratului, încurcând-o cu nobilul Silanus, sfidând legea romană, răzbunarea pătimașei femei nu întârzie. Ea aruncă trăznetul răzbunării, de la înălțimea ei, lovindu-l în plin și pe poetul libertin. Era vorba de un scandal imperial, la care ar fi contribuit și Ovidiu, ca ,,martor" sau complice... Poetul susține că doar a văzut ceea ce nu s-ar fi cuvenit
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
și în trecut! Aceiași băieți buni din vremea lui Pingelică, doar cu cefele simțitor mai groase și cu obrazurile înecate în osânză, joacă același teatru al cinismului și imposturii. Ieșirea din pepeni a d-lui Năstase e doar una din răzbunările economiei planificate și ale centralismului autoritarist: dacă pământurile ar fi fost date cu adevărat țăranilor, dacă "talpa țării" ar fi fost încurajată să iasă din acest Ev Mediu prelungit, astăzi "teleconferințele" primului ministru ar fi avut cu totul alte subiecte
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
acest lucru. Iar acest tip se răzbună pe cel de-al doilea care se căsătorise după douăzeci de ani cu femeia dorită și iubită, deși nu i se declarase niciodată amor. Femeia aceasta este singura care descoperă mecanismul ascuns al răzbunării, explicându-i bărbatului ei legitim, cauza. Interesant e că, deși cel dintâi nu făcuse nici o declarație de dragoste, femeia iubită deduce, după atâția ani, sentimentul puternic al bărbatului, al individului răzbunător, călăuzindu-se și după niște întâmplări care, la vremea
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
iar văcăroii se narcotizează cu iluzia că i-au tras lui Vadim, la scara avionului, o inubliabilă palmă morală. Nu i-au tras nimic. I-au oferit doar prilejul să spună că eventualele acte de justiție viitoare sunt înscenări politică, răzbunări ale adversarilor. Dar tocmai aici se află problema: de prea multă vreme acest supraviețuitor al jegului comunist (ca și dubletul său întru nerușinare, Păunescu) se joacă cu nervii noștri! Modelul de vulgaritate, nesimțire și cinism tinde să devină formula existențială
Fii și alifii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15794_a_17119]