270 matches
-
în raza actualei comune Filipeni, condiții de manifestare „artistică” la fel ca pe locurile de pornire și, ceea ce s-a constatat mai târziu, zestrea spirituală a noilor veniți, deși ușor diferită, a completat și întregit manifestarea spirituală, s-o numit răzeșească, a răzeșilor din Fruntești, Mărăști, Oncești, Oțelești și Zlătari. Când au fost văzute horele luncașilor (dansurile lor), costumele lor, lumea, care a văzut și a putut să înțeleagă, și-a dat seama că acei care jucau îndrăcit hora, erau tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
multe!) și era nevoie de contribuția satului întreg pentru diferite munci agricole. Boierul punea la dispoziția „clăcașilor” mâncarea, băutura și distracția, altfel participarea celor care puteau munci ar fi fost îndoielnică. Și după reglementarea zilelor de muncă pe moșia boierească, răzeșească sau mănăstirească, claca (munca neplătită) a rămasă în condițiile de dinainte. Claca n-a dispărut din societate, și-a schimbat doar numele: muncă voluntară, muncă patriotică, muncă nenumită făcută de angajați peste cele 8 ore de muncă legale, la diverși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozia - Domniței, Slobozia - Filipeni, mai târziu din Fruntești, pentru cei din Lunca, iar satul vechi Fruntești își însura flăcăii sau își măritau fetele între ei, în sat, în cele patru coturi diferite (Oprișeni, Cornițești, Bârgești și Rusești) sau în satele răzeșești din jur, Oncești, Oțelești, Mărăști, Poieni; acum nu se mai ține seama de vechea situație socială.Cei din sat se cunoșteau de mici, copilăriseră împreună, împreună au mersă la coală, dacă au mers, tot împreună au mersă la horă, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Filipeni și Fruntești, nici despre chemarea lor la Adunarea țării, însă, cu siguran au fost chemați la oastea cea mare a țării când se mergea cu calul, armele și alimentele de acasă. Se poate spune că țăranii din satele răzeșești de pe Valea Dunavățului și Berheciului au participat la luptele purtate de Ștefan cel Mare împotriva turcilor și a vecinilor hrăpăreți, de la care au primit acte de întărire pe moșiilor lor. Personalitatea lui Ștefan cel Mare a impresionat atât de mult
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu au mai avut o armată proprie, „națională”, iar sistemul de apărare prin cetăți a fost distrus, rolul militar al țăranilor răzeși a scăzut, iar situația lor socială s-a deteriorat ca urmare a asaltului dat de boieri asupra moșiei răzeșești. Despre o participare la conducerea treburilor obștești n-a mai putut fi vorba; totul se reducea la plătirea dărilor către domnie și a „birului” către Poarta Otomană. Până la Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor, niciun boier nu a luat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1250 m2 și Neculai D. Vasilaș, împroprietărit cu 6250 m2, ambii făcuseră războiul, erau oameni destoinici și muncitori. Și unul și altul au avut câte o casă de copii. Iordache Nănescu, care se trage dintr-o veche familie cu origine răzeșească, a fost în războiul din est până la Cotul Donului; nu știu dacă a făcut războiul și în vest, știu doar că, la fel ca mulții alții, s-a luptat cu dările și cotele obligatorii și că a muncit din greu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu sfințenie și transmise din generație În generație, de la bunici la nepoți, În familiile răzeșilor din Grajduri. Bine protejate, ascunse În locuri tainice, uneori chiar Îngropate În vremuri de răstriște, asemenea documente erau bunul cel mai de preț al obștei răzeșești, dovada juridica a proprietății Într-o moșie stăpânită În devălmășie În primele generații de după beneficiarul actului, de regulă un credincios al domniei În războinicile veacuri al XIV-lea și al XV-lea. Scoase la iveală numai În Împrejurări totdeauna păguboase
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
adepții unui conservatism luminat, care nu excludea progresia, ci o presupunea și considerau ca postulat axiomatic țărănimea ca fundament al civilizației românești. Opiniile lor erau, așadar, apropiate de ale junimismului, cu precizarea că Slavici, ca și Eminescu, exprimau năzuințele țărănimii răzeșești și nu ale boierimii. Că năzuințele acestor două clase sociale se întîlneau în ostilitatea față de înnoirile capitaliste, se știe. Poetul, descoperindu-i darurile, l-a îndemnat să scrie. L-a recomandat - prin Negruzzi, - Junimii și, în primul număr din 1871
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
teritoriul dintre Carpați și Nistru au trecut goții, hunii, slavii, maghiarii, cumanii, în sec. IX - XI au apărut primele structuri politice. Istoricul și geograful Dimitrie Cantemir scrie că înaintea întemeierii Moldovei erau un fel de „republici”, probabil formate din sate răzeșești, care au stat la baza formării statului feudal Moldova, în secolul al XIV-lea. În timpul năvălirilor barbare, populația autohtonă nu și-a pierdut individualitatea, îmbogățindu-și limba și obiceiurile de la cei cu care a conviețuit. Tot în această perioadă se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Din acest text reiese că Heciul nu era locuit numai de țigani, care munceau pământurile mănăstirii, așa cum lasă să se înțeleagă unii autori. - 1774 - sat în ocolul Siretul de Jos; Valea Seacă, Heciul și Lespezi n-au fost sate libere, răzeșești, ci sate supuse cu iobagi (Ion Bogdan, „Documente Moldovenești”, vol. II, pag. 237) - 1851 - moșiile Mănăstirii Probota erau: Probota, Gulia, Tătăruși, Heciul, Platonesci, Dolhesci, Protopopeni, Ciumulesci și Verijenii. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
crâșmă în sensul comun al cuvântului, el face aici operă de culturalizare, conferind rafinament unei afaceri prin care majoritatea patronilor știu doar să facă parale. “Eu nu amestec cultura cu cârciumăreala, dar vreau să regenerez într-un anume fel spiritul răzeșesc aici, nu departe de Războienii lui Ștefan cel Mare și de Schitul de la Țibucani”, se explică omul de afaceri, care supervizează mai sus de Roman manifestările din ciclul “Sadoveniana” și numeroase lansări de carte. Dar să nu ne eschivăm nici
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
se desprinde optimismul unui dialog cordial ce curprinde o largă paletă de probleme ce privesc istoria națională cu răsunet și implicații internaționale. Mitropolitul Nestor Vornicescu S-a născut la 1 octombrie 1927 În satul Lozova din județul Lăpușna din familia răzeșească Vasile și Vera Vornicescu. Școala primară a urmat-o În satul Lozova iar În perioada 1946-1948 a urmat Seminarul monahal elementar și superior de la Mănăstirea Neamț (1946-1951ă. Fiind remarcat pentru succesele la Învățătură, conducerea mănăstirii l-a Înscris să urmeze
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Părintele Sergiu Roșca s-a născut la data de 6 octombrie 1912 ca fiu de răzeș din satul Șestaci jud. Soroca. Tatăl Cozma Roșca și mama Evdochia au avut 10 copii din care 8 rămași În viață au corespuns tradiției răzeșești, au terminat școli și au ocupat diferite funcții practicate atât În Basarabia cât și În țară. Mama soției părintelui, Melania Bejan Nacu, neam de amzili soroceni, după ani mulți de lagăr, ajunge la București unde după 1954 se afla fiica
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mai sus niște călugări făcuseră schit în jurul unui Izvor al Tămăduirii. În primăvară, încurajat de experiența Argea, iatămă în fața comisiei Revizoratului școlar județean pentru ocuparea unui post de suplinitor. Am ieșit al doilea. Și am fost repartizat într-un sat răzeșesc, cum spunea inspectorul hâtru, un sat de țigani lingurari. Era o glumă dar nicidecum batjocură fiindcă o astfel de alegere îmi asigura concurența zero la post, deci liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață. Și iată-mă la Slobozia Panu
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
capul vostru fără știrea Domnului. 348 {EminescuOpXV 349} ["FIRMA... "] 2255 Firma Cafeneaua din Dealul-Mitropoliei la "Ghioaga plumbuită" ["METANIILE... "] 2255 metaniile mișcare cu degetele de urât [DOI DANEZI ILUȘTRI] 2255 Cant - danez Schopenhauer - danez 349 {EminescuOpXV 350-357} {EminescuOpXV 358} [RECUPERAREA PĂMÎNTULUI RĂZEȘESC] 2255 Un răzăș, când își cere pământul lui înapoi, își cere nu numai pământul (p), ci și veniturile lui (dobînzi la dobînzi) pe ani câți l-a posedat cellalt. Deci p [plus] c, n însemnînd anii posesiunii străine BANI - BILETE
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ca un refren „dacă n-o mai văd, dacă n-o mai văd“... * Clopotele au bătut... Războiul care a bătut la ușă atâta vreme, acum a deschis-o violent și a pătruns și în casele fălcienilor, frângând tihna acestei oaze răzeșești, de oameni cuminți, harnici și evlavioși. Timpul și evenimentele se precipitară, și se învălmășiră ca într-un coșmar lipsit de rațiune. Țara intrase deja în vâltoarea războiului, evenimentele se succedau cu o iuțeală amețitoare, Întreg hotarul de miazăzi, pană la
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
regulat al dinților. Era într-adevăr frumoasă. Cu bătrâna Zoița, soacră-sa, mama lui Ion, cu care împărțea trebile casei, se înțelegea destul de bine. De baștină, din Șuletea, bătrâna se fălea cu satul ei... altădată Brăițenii de sus, sat străvechi răzeșesc. Era unul din pâlcul de sate înșirate colo și colo, pe dealurile Fălciului, acoperite cu păduri nesfârșite de fag și gorun... „...Aproape de Brăițeni, povestește ea, se aflau altădată, demult, Tăcuța, Siliștenii sat trecut în uitare, obârșia lui Constantin-Vodă<footnote Constantin
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
di pi Kogâlnic... și, mai sânt, da‟ eu nu mai am țâniri di minti.“ Când bătrâna Zoița povestește despre satele răzășești trecute în uitare, ochii i se umezesc în tăcere... - Aproape, sânt șî Epurenii, șî Bogdăneștii șî Berezenii... tăti sate răzeșești din Țânutul Fălciului, cel mai românesc țânut din țară. ...Șuletea, altădată Brăițenii de sus, stă înșirat pe Valea Elanului, vale numită așa, pentru că în vremurile străvechi, prin acești codri hălăduiau turme de elani. A vorbi de satul răzeșesc Șuletea, ori
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tăti sate răzeșești din Țânutul Fălciului, cel mai românesc țânut din țară. ...Șuletea, altădată Brăițenii de sus, stă înșirat pe Valea Elanului, vale numită așa, pentru că în vremurile străvechi, prin acești codri hălăduiau turme de elani. A vorbi de satul răzeșesc Șuletea, ori Epureni, ori Obârșeni ș.a, unul din pâlcul de sate răsfirate pe dealurile Fălciului, înseamnă a elogia răzeșimea și dragostea de vatră strămoșească, înseamnă a elogia statornicia firii românești. A vorbi doar de Șuletea, mai înseamnă a elogia
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
înalt, care se întinde spre miazănoapte ca un povârniș prăpăstios.. Dealul acela se cheamă Movila Roșie... Dar, nimeni nu știe de unde‟i vine numele. De acolo, de sus, vez‟ ca‟n palmă vreo șăsî-șăpti sati răzășăști... - Ce‟i cu satele răzeșești... cum au apărut ele?! ..îl întrerupse moșierul nerăbdător. - Apăi, cum!.. Când oamenii vorbesc despre ea, Movila Roșie, aduc vorba, mai întotdeauna,și de numele lui Ștefan-Vodă cel Mare. Se povestește, că pe vârful acelui deal, mai ridicat decât celelalte, se
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de luminișuri între dealuri și munți, în Muntenia, de-a lungul râurilor secundare, care alcătuiesc o linie de curături (desțeleniri) de la Baia de Aramă la Târgoviște. În schimb, în Moldova, avem un șir de cuiburi de populație, unde sunt așezate cele mai multe sate răzeșești, în formă de bazine rotunde, sate înconjurate din toate părțile de coline împădurite (Vrancea, Tg. Ocna, Cașin, Tazlău, Câmpulung Moldovenesc). Aceste sate medievale de moșneni și răzeși sunt cele care au trecut de la faza locurească la cea "umblătoare pe bătrâni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
marcat existența. În schițele Cum era să mă fac catolic, Jupânul Toiba, Badea Huștiuluc ș.a. sau în volumul Cum a fost odată (1911), el încearcă reconstrucții narative ale unui spațiu multietnic, acela al Bucovinei de Nord. Sunt evocate vechi sate răzeșești (Horodnic), târguri pitorești (Rădăuți, Storojineț) sau orașul Cernăuți, toate localități însuflețite de amestecul populațiilor, în care românii majoritari și, împreună cu ei, șvabi, polonezi, ruteni, evrei, veniți după 1775, trăiau în bună înțelegere. Din șirul oamenilor întâlniți în peregrinările lui sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
o alegere a unor anecdote auzite. Păcatele sulgeriului e o bună narațiune, cu o foarte studiată analiză a condițiilor agrare ale epocii (sec. XVIII). Sulgeriul Mihalache e un om viteaz, dar cu păcatele clasei lui: ușurătate erotică, lăcomie de bunurile răzeșești. GALA GALACTION Gala Galaction (*1879) are comun cu I. Agîrbiceanu, fiind și el poet, obișnuința de a pune probleme de conștiință. Ba chiar e de părere că "îndeletnicirea literară trebuie să fie prevăzătoare, dornică să instruiască pe ceilalți și să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se înscriu în anexa nr. 38. Articolul 63 (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri se face, pe vechile amplasamente, restituindu-se în întregime suprafața avută în proprietate, potrivit tabelului nominal cuprins în anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169881_a_171210]
-
nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se înscriu în anexa nr. 38. Articolul 63 (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri se face, pe vechile amplasamente, restituindu-se în întregime suprafață avută în proprietate, potrivit tabelului nominal cuprins în anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171221_a_172550]