405 matches
-
în ziare, când era foarte mic. Până în „vinerea neagră“, din ’78, se crezuse un copil fericit. Era înaintea bătăilor de la școală. Apoi lucrurile o luaseră razna: șiiții vorbeau de martiri, iar zartosht-ii refuzau să se-ncreadă în Salvator. În vara răzmeriței care a precedat fuga șahului, împușcaseră zeci de greviști chiar în Yazd, așezându-i la zid, ca pe prepelițe. Omar încetase să creadă că orașul lor, casa cu porți înalte, templul și grădina din jur sunt o parte a raiului
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
revoluția maghiară pe străzile Budapestei, Parisul clocotea de indignare scandând vehement: Libertate Ungariei și Sovieticii sunt asasini. În același Paris revoluționar știut, zeci de mii de tineri francezi voiau să se înroleze voluntar și să lupte alături de insurgenții maghiari, apoi răzmerițele se vor muta dintr-o capitală în alta. A trebuit să mai treacă 12 ani până la Praga și alți 20 până s-a aprins flacăra și la Moscova. Autoarea afirmă textual în privința acestui moment: „Nu numai noi, exilații am trăit
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în fața voastră cel mai mândru stindard, o identificare a scopurilor noastre, o vizualizare a tot ce căutăm. Muncitorii studiară mai atenți petele. Dacă vreți să dați doar buzna în birou, ca vitele, veți participa la nimic altceva decât la o răzmeriță. Numai stindardul dă formă și cadență manifestației. Există o anumită geometrie implicată în lucrurile acestea, un anumit ritual care trebuie respectat. Uite, cele două doamne de colo, luați stindardul între voi și agitați-l cu onoare și mândrie, ținând cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să răstoarne o lampă din altar. În cele din urmă, a vorbit: - Regele este de-acum prins în gerul morții, și sufletul său se află acolo unde Cel Atotputernic a decis. Tronul e vacant, și în regat există teama de răzmerițe. Deoarece nu reușiți să vă hotărâți, eu, în numele lui Dumnezeu din Ceruri, Nevăzut și Neîndurător, vă implor: ascultați de glasul femeii care vorbește doar din dragoste pentru poporul său. S-a întors spre locul rezervat matroanelor, sus, în dreapta sa, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
scobiturile și crestăturile lui) nu urca la catedră ca să te plictisească anost cu ordinea corectă a epocilor (Evul Credinței, Evul Rațiunii, Revoluția Romantică) și nici nu se prezenta ca un universitar scrobit, sau ca un rebel al campusului, care Încurajează răzmerițele. Spunea că grevele studențești și mișcările de preluare a puterii În campusuri contribuiseră să dea țara mult Înapoi. Nu‑i curta pe studenți cu Încercări de familiarism sau căutând să‑i scandalizeze - amuzându‑i cum fac profesorii histrionici - prin expresii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
nu se putea altfel. Nimerise, Doamne, bine În Amsterdam urmașul său; un loc al Îndestulării: nimeni din Bangladesh sau din Ruanda nu dorise un fiu de la Marele Blond, un noroc pentru odraslă; În Asia erau inundații, uragane, În Africa erau răzmerițe, sărăcie, știa toată lumea; Amsterdamul era un rai; după unii, un loc al păcatului, Sodoma fusese un fleac. Niște impotenți și niște pudibonzi, cei care ziceau așa; și Împotriva alcoolului și a fumatului erau pentru că nu stăteau bine cu stomacul, cu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
vremurilor - năvălirea barbarilor, ocupația turcească, maghiară, dominația fanariotă... nu vom reuși totuși. Istoria este o explicație, dar nu o scuză. Înaintașii noștri nu ne-au iubit destul, de au vărsat așa de puțin sânge pentru libertate. Sîntem o țară de răzmerițe. Un popor cu instinctul libertății trebuie să prefere sinuciderea sclaviei. Pentru ca un neam să-și deschidă drum în lume, toate mijloacele sânt justificate. Teroare, crimă, bestialitate, perfidie sânt meschine și imorale numai în decadență, când se apără prin ele un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
jos, doar voi găsi vreun argument să apăr statul de anarhie! - Ce rămâne din România în fața fenomenului revoluționar? Precum n-am purtat războaie, ci am rezistat la invazii, tot așa n-am făcut revoluții, ci numai insurecții. Un popor de răzmerițe, apăsat de mizerie lăuntrică și exterioară, fără respirație revoluționară mai amplă. Este mai mult decât semnificativ că Avram Iancu, cea mai simpatică figură revoluționară a României, s-a sfârșit în melancolie, deznodământ strălucitor de poet, dar compromițător pentru un revoluționar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și partidele ce canalizează mareea umană, o înregimentează și modifică astfel miza jocului politic. În acele timpuri "plebea" nu mai ieșea în stradă pentru a sărbători un sfînt protector, pentru a dănțui la carnaval ori pentru a se alătura unei răzmerițe: acum își înfruntă patronii, își contestă stăpînii care nu se poartă, nici ei, ca niște sfinți, și își cere drepturile. Istoricul englez Hobsbawn remarcă undeva caracterul permanent al revendicării: "Plebea nu mărșăluia doar în semn de protest, ci avea un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu pot rămîne la nesfîrșit în stare de efervescență. Ele sînt sortite fie să se disloce, să dispară la fel de repede precum au apărut, fără să lase nici o urmă și gîndiți-vă la un grup de gură-cască, la un miting, la o răzmeriță trecătoare fie să evolueze, devenind mulțimile disciplinate și stabile. Există o dinamică, un lanț de transformări de la primele, la cele din urmă, și care duce la apariția unui caracter nou și distinctiv. Pentru a-l decela, e suficient să observăm
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
surescitare colectivă, pe atît de jalnice redevin cînd sună ceasul destrămării, al depresiei, cînd în preajma lor nu află nici o structură stabilă pentru a le primi fragmentele, pentru a le conserva experiența și asigura continuitatea. O vedem a doua zi de după răzmeriță, de după manifestațiile violente sau eroice; fiecare se întoarce acasă, singur și trist, ca în ziua de după o petrecere oarecare. Mulțimile încep să devină cu adevărat periculoase cînd încep să se reproducă la intervale din ce în ce mai regulate, transformîndu-se în mulțimi artificiale, în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
urme puternice în trupurile și în memoria noastră. O mică falie, și iat-o gata să își ia revanșa. Răstoarnă și răvășește întreaga ordine mentală și socială normală. În multe cazuri bulversarea se produce la paroxismul unei sărbători, al unei răzmerițe, al unei procesiuni religioase, al unui război ori al unei ceremonii patriotice. În toate aceste situații avem impresia cel puțin teoretic că inconștientul zburdă liber pe străzi. Masele îi slujesc drept trup și laolaltă cu ele țipă, agită furios brațele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pe evrei la credința monoteistă prin coerciție. Cu toate acestea, rigorile religiei și limitele propagării ei favorizează o întreagă serie de răscoale al căror ecou apare în Biblie vițelul de aur, sfărîmarea tablelor legii etc. În cursul uneia dintre aceste răzmerițe, Moise ar fi fost ucis de poporul evreu coalizat împotriva lui. Freud notează pur și simplu: "Moise și Ikahanaton se întîlniră cu destinul care-l așteaptă pe orice despot luminat"505. Și evreii aveau un tată și l-au ucis
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o masă de oameni excluși ca și el așa cum Mao, se zice, ar fi ales muncitorii și țăranii chinezi, care-l priveau ca pe un străin. Le dezvăluie misiunea sa și le-o impune. Acceptîndu-l ca șef, masa alege calea răzmeriței. Cum legea țării face din ei niște proscriși, ei sînt obligați să se exileze. Dar orice noutate întîmpină împotrivire chiar în sînul masei pe care trebuia s-o cucerească, astfel încît în cele din urmă este respinsă și o dată cu ea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
prieteni și de cei credincioși. Fiecare se teme mai curînd că se va trăda prin adevăr decît că va trăda adevărul. Înainte de revoluție, acesta era reprimat și interzis. Acum renunțăm la el și ni-l interzicem. În mod similar, înainte de răzmerița fiilor, tatăl îi obliga pe aceștia să nu aibă raporturi incestuoase cu femeile; după ea, fiii se obligă ei înșiși la același lucru prin prohibiția incestului. În sfîrșit, procesele definesc un fel de domeniu rezervat cuprinzînd tot ceea ce este tăinuit
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
poate să treacă drept un miracol prin prisma psihologiei indivizilor. În psihologia maselor însă, el este acceptat. Într-adevăr, pentru ea toate aceste evenimente fac parte din logica restabilirii unui mister. Misterul este în legătură cu rolul celor care au uneltit o răzmeriță împotriva puterii despotice a tatălui cu care s-au identificat și cu natura relației indisolubile încheiate între ei în acest scop. El este întreținut prin jertfirea unor victime care ispășesc, anume alese și, care primesc aparența de trădători. Pe de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
asumându-și rolul catalizator al unei posibile revoluții a întregii țări împotriva regimului Ceaușescu și, implicit, împotriva comunismului) a fost catalogat prin termeni precum manifestație, incidente, demonstrații, moment istoric, mișcare, explozie de mânie populară, tulburări, incidente, evenimente, protest, revoltă, răscoală, răzmeriță, insurecție (comună insurecțională), fenomen revoluționar, revoluție. Consider însă că important nu este unul sau altul dintre acești termeni, ci sensul insurecției timișorene (în ce mă privește, prefer această categorisire), care, dacă nu a fost foarte clar la început, s-a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din 13-15 iunie, cu mineriada aferentă). Catalogările sub care apăreau evenimentele din decembrie 1989, cel puțin în anul 1990, destul de repede după consumarea lor și mai cu seamă după evenimentele marcante din capitală, au fost următoarele: zaveră, mișcare, răscoală, revoltă, răzmeriță, insurecție, război civil (între protestatari și forțele de reprimare), revoluție, contrarevoluție; dar au existat și formulări confuze, ambigue, care se fereau de un termen anume - de pildă, evenimentele au fost catalogate ca fiind „chestia asta” ( Vom muri și vom fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care nu există dovezi formale, a avut loc, mi se pare neîndoielnic, deoarece ea explică o serie de decizii luate: suprimarea aproape imediată a pedepsei capitale, blândețea manifestată față de personalul executant și, mai ales, slăbiciunea constantă a noii Puteri în fața răzmeriței” (p. 99). Ion Iliescu, noul lider politic, înlocuitorul lui Ceaușescu, i se pare lui Le Breton a fi „un bun discipol al lui Gorbaciov”, care voia să facă din Frontul Salvării Naționale tot un partid unic, în ciuda diversității aparente (autorul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
limitat, totuși, de puciști. Iar generalii MApN și MI care au ordonat misiunile teroriste se aflau, la rândul lor, la ordinele echipei Iliescu, ajunsă la putere. În încheiere, să recapitulăm demonstrația lui Călin Cernăianu: la Timișoara a fost provocată o răzmeriță gândită de un grup de înalți ofițeri din Armată și Securitate; revolta a evoluat singură de la un punct încolo și s-a dezvoltat ca mișcare de mase, fiind pigmentată cu victime inerente produse la ordinele puciștilor; s-a urmărit ca
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
inchizitorilor. Unele imagini erau limpezi (râul de apă vijelios, fâșia din marea Ionică, boturile caprelor) și la fel de limpezi unele glasuri (cel al lui Geronimo, de pildă, ce-i promitea că o să-i fie alături cu ciocanul lui de cismar în răzmerița împotriva Spaniei), dar peste toate se auzeau zurgălăii măgarilor întorcându-se cu legătura de lemne-n spinare dinspre Monte Consolino, și bătăile de clopot pentru vecernie... Fra' Tommaso, am dispus pentru tine o pensie pe viață astfel încât să poți trăi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să-și recunoască vina în public. Ar fi vrut să îngenucheze în fața călugărițelor, călugărilor, preoților și novicilor adunați în Catedrală, molipsiți de bigotism și ipocrizie. Făcu o plecăciune cu capul, convins că acum putea să se elibereze numai plănuind o răzmeriță cu acei sărmani de pe dealuri și din sate, pentru a alunga acele lipitori și pentru a face în sfârșit să triumfe dreptatea și egalitatea, Cristos care împarte pâinile și peștii... Oh, cât era de mieros acel Episcop în timp ce depăna parabola
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care-l făcea ușor, ușor, lipsit de mâini, de picioare, de trup. Se temea între somn și trezie să nu fi murit deja sau că a mărturisit numele unor prieteni și confrați, a unor nobili și țărani ce participaseră la răzmeriță. În acele clipe, înșfăca barele gratiilor, le zguduia și striga cu toată puterea ce-i mai rămăsese că Domnul va să vină și va să execute acele bestii umane. Existau momente în care se gândea să cedeze și să spună
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în largul coastelor calabreze; poate că ar fi fost de-ajuns câteva companii de pușcași pentru a bloca și împrăștia banda de turbulenți organizată de Tommaso Campanella, dar Viceregele voia să fie sigur că n-o să rămână niciun focar de răzmeriță nestins căva pune capăt episodului, fără să neglijeze însă resturile care, așa cum învățase în timpul anilor de guvernare, puteau întotdeauna să ducă la conflicte ulterioare. Trimisese trupe importante terestre, iar pe mare mai multe nave, asta și fiindcă un contigent al
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
el, că vor dobândi o fărâmă de libertate. Câteva ore de haos, execuții pe loc, atacuri violente și calmul din zori. Căpeteniile fuseseră cruțate și duse la Napoli. Dar ofițerii rămaseră descumpăniți de teamă, oricât de ușor fusese să stingă răzmerița. Cum oare, după câteva încăierări, zdrențăroșii aceia aruncaseră secerele și drugii și se predaseră? L-au informat pe Vicerege în privința îngrijorării lor, fiind clar că ce era mai rău ar fi urmat să se producă, din partea cui și când nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]