920 matches
-
în haloul acestui eveniment astral, la echidistanță față de trecutul solstițiu de vară și de viitorul solstițiu de iarnă, s-au întâmplat Colocviile „Cuvântul liber” - „Punți de lumină”, ediția III-a. A fost o ediție ca o pulsație luminoasă, ca o răzvrătire a (luminii) verii, ca un spor de lumină, peste noaptea care crește, încet, încet... Chiar și meteorologic vorbind, ziua de 25 septembrie a fost o zi senină, fără nori, fără ploaie, fără temperaturi sub normalul perioadei, „tabloul” cu care ne-
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
din lume nu o va mai considera o tragedie universală. Toți avem parte în viața de ceea ce ne este mai de folos, dar nu ajungem la concluziile juste privind cauzalitatea și conduită noastră. Ascultarea vine de la Cel Bun, îndemnul la răzvrătire vine de la cel rău. Cine nu respectă lumea în care trăiește, nici el nu merită respectul lumii. Cine jignește pe cei din jur, pe șine se jignește. Vină prostului este ca se considera totdeauna deștept. Dacă nu dăm de lucru
EXERCITII DE MEDITATIE (4) de ION UNTARU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364899_a_366228]
-
nu toți îi dăm aceeași importanță. De câțiva ani încoace, mă gândesc de multe ori dacă este imperios necesar să ies pe stradă. Fețe împovărate, limbaj colocvial-argotic, umor licențios, comportamente discutabile (adesea, patologice), superficialitate relațională, inerția salutului cu cei cunoscuți, răzvrătiri populare, mizerie pe străzi, aer îmbâcsit... Da, îmi trebuia o îndeletnicire echilibrantă. Eu și sinele meu aveam nevoie de asta. Că scriu de când am învățat să buchisesc abecedarul, sună a clișeu. Scriu când cred că am ceva care merită să
TAINA SCRISULUI (17) – SCRISUL MĂ FERICEŞTE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365577_a_366906]
-
mamei. Acei trandafiri parfumați ce te amețeau cu parfumul lor și pe care mama nu o lăsa să-i taie. Zâmbea în gând amintindu-și cum o certa și așa ca un copil răsfățat îi tăia ca un semn de răzvrătire copilărească împotriva mamei. Era singura supărare pe care își permitea să i-o facă mamei, dar chiar și atunci rostea în gând iartă-mă mamă! Apoi a venit ziua când fratele ei a adus-o acasă pe prietena lui însărcinată
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
Tănase și Cântecul Românesc. Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R. S. R., 1965, p.56) Așa cum Oltul își adună afluenții, fii și nepoți, ca un Păstor grijuliu turmele sale, mânându-i spre Dunărea albastră, învolburând Marea cea mare, cu răzvrătirea neatârnării, așa cântecul Mariei și-a adunat mlădițele mângâind cerul și-nseninând pământul. Vremea iscusiților Conducători ai Neamului a înfrățit în clipa milostivă durerile cu bucuria, dimineața cu nunta, visurile cu curcubeiele, lacrimile cu fecioarele, dorul cu jalea, legea cu sărbătorile
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
adunat mlădițele mângâind cerul și-nseninând pământul. Vremea iscusiților Conducători ai Neamului a înfrățit în clipa milostivă durerile cu bucuria, dimineața cu nunta, visurile cu curcubeiele, lacrimile cu fecioarele, dorul cu jalea, legea cu sărbătorile, azurul cu poveștile, rugile sacre cu răzvrătirile sfinte, codrii cu feciorii, apele cu cântecele lor, Oltul cu Nistrul, Mureșul cu Cerna, Crișul cu Jiul, Târnavele cu Prutul, Argeșul cu Siretul, Ialomița cu Bistrița, Dunărea cu Marea, Glia cu Crucea, Răstignirea cu Învierea, Jertfa cu mântuirea: „Mult iscusita
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
-ți gânditoare:/ Durerea unui neam ce-așteaptă/ De mult o dreaptă sărbătoare.// Demult, în vremi mai mari la suflet/ Erai și tu haiduc, moșnege,/ Când domni vicleni jurau pe spadă/ Să sfarme sfânta noastră lege;/ Tu, frate plânsetelor noastre/ Și răzvrătirii noastre frate,/ Urlai țărilor amarul /Mâniei tale-nfricoșate.// Cum tresăreau încremenite,/ În jocurile lor buiestre,/ Oștiri cu coifuri de aramă/ Și roibi cu aur pe căpestre/ Când la strângerea ta de tată/ Grăbeau din codri la poiene,/ Strângând săcuri la
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
în fiecare catrință, în fiecare chilim, în fiecare mărgea, în fiecare maramă se află sufletul câte unui român, hotărât să rămână peste veacuri. Toate acestea transpuse în plan istoric, viu, capătă dimensiunea spirituală a demnității și continuității, primenind sinteza tuturor răzvrătirilor sfinte. În vers sau viers, în rugă ori poezie, în cântec și dans sau strigătură se împletește întreaga suflare și mărturisire a sufletului creștin. Arta populară este mărturisirea publică, permanentă și colectivă a Neamului nostru întreg. Ciudat duhovnic,-această artă
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
în doină, l-au izbucnit în vechea arhitectură, l-au înălțat pe la răspântii, în brațele de rugă ale troițelor. Pecețile lui în arta populară sunt: volbură și visătorie, năvală și alean, vigoare și tângă, freamăt și leneșe melancolie, îngândurare și răzvrătire... Clătinând azururi între izbucnirea ca o spinare de mistreț și cântecul limpede cu tristeți domoale, acest specific sufletesc sudează, într-o valoare nouă,-de conținut intern și de relief-într-un inedit plin de încântare, luminișurile cu sobrietatea, energiile dinamice cu dorul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
luminișurile cu sobrietatea, energiile dinamice cu dorul și visul, elanul cu melancoliile, decorativul cu substanța spirituală. Acest specific sufletesc oltean, luat însă pe plan istoric, a avut o minunată sinteză în răscoala lui Tudor. Pandurii n-au fost numai o răzvrătire și o dinamică, ci și un freamăt de largă poezie. O sinteză de eroică și vis. Un cântec și o vitejie. La fel, în romantica Jianului și a haiducilor olteni...Pe plan estetic, cea mai măiastră sinteză a specificului sufletesc
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
fost aruncat omul acesta în pușcărie? Nu putea să-și ispășească vreo greșeală în libertate? Chiar și la nivel de întrebare nu mai există o stare de libertate fără teamă, pentru nimeni, azi. Dar întrebăm, cu bătaia inimii pulsată în răzvrătire: Când binele, mila, ajutorul stau în cătușe, se mai poate mișca din loc țara aceasta înfrânată de sărăcie și descurajare?! De fapt, se dorește ca țara să fie urnită din groapa în care a căzut? Într-o societate cu sentimente
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
Culianu, Paul Bujor, Dominic Stanca, Al. Lascarov-Moldovanu, scriitorii gălățeni etc., dar și poeme-vise în cadențe străvechi, ce se pot scanda. Vom spune cu poeta: Pe boltă-mi suflet, pe frunza teiului plăpând, cu floarea scuturată după -atâtea ploi, furtuni și răzvrătiri ... Melania Cuc e specializată în flori literare - poeme, romane, eseuri, tablete-șotron, proze de toate felurile și picturi, colecții de artă țărănească și în cronici literare, dar e DOAR O FEMEIE (Beau vodcă rusească prietenii cu dușmanii - Câinii comunitari și hingherii
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
e atât de grea încât mă copleșeste cu apăsarea ei Aș vrea să găsesc ceva de care să mă agăț pentru a mă îndrepta , dar nu există nimic care să mă ajute și simt cum tăcerile mele sunt ca o răzvrătire. Mi se părea că cerul era atât de aproape , că nu era nevoie decât să mă ridic în vârfuri ca să-l ating... Dumnezeu să le odihnească sufletele în pace. Amin! Mariana Dumitrescu București, 29.05.2014 Referință Bibliografică: Împreună și
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]
-
forme de manifestare spirituale, productive, desfășurate, de la singular la universal, prin vitraliile creației. 3-AB: Care este opinia domniei voastre, în legătură cu avântul luat, în zilele noastre, de tracologie/zalmoxianism, de studiul originilor noastre sacrale? Este expresia unei frustrări identitare, al unei răzvrătiri față de modul cum suntem tratați, de lumea europeană, ca Țară și ca Neam? NNN: Sunt ipostazieri, treziri, renașteri spirituale ale unor curente genuine de gândire, generate de substanța timpului activ, care țin de orizontul cosmogonic; sunt acte cuprinzătoare, ascendente, cu
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
renașteri spirituale ale unor curente genuine de gândire, generate de substanța timpului activ, care țin de orizontul cosmogonic; sunt acte cuprinzătoare, ascendente, cu adânci rezonanțe paterne, manifestate în fața existenței. “ Studiul originilor noastre sacrale “ poartă icoana sufletului dacic esențializat. “Frustrări identitare?“ “Răzvrătiri?“ Nu au motivări temeinice. Suntem unica seminție terestră de zalmoxieni, neatinși de criză identitară ! 4-AB: Vă rog mult să acceptați (și, dacă nu o acceptați, măcar să mă iertați că v-am pus-o!) o întrebare care, pentru unii, azi, este
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
Acasă > Orizont > Selecții > RĂZVRĂTIRE Autor: Marius Adrian Porojnicu Publicat în: Ediția nr. 330 din 26 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Doamne, de-as avea puterea -Fie doar și pentr' o noapte- Aș reinventă 'nvierea, Unui biet popor pe moarte ! Mi-aș urlă spre cer
RAZVRATIRE de MARIUS ADRIAN POROJNICU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351502_a_352831]
-
aș strânge,pumn, Degetele-mi să apuce, Sabia neamulului meu : Cu mânerul ei , de cruce, Și,pe crucea mea de om : Jur că n-ar rămâne 'n viața, Nici un pui din lege strâmba, Mama lor de stirpe hoata ! Referință Bibliografica: Răzvrătire / Marius Adrian Porojnicu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 330, Anul I, 26 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marius Adrian Porojnicu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
RAZVRATIRE de MARIUS ADRIAN POROJNICU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351502_a_352831]
-
e loc mai sfânt sub soare! Și nici o țară mai frumoasă ! Și nicăierea nu-i mai bine,Așa cum e la noi acasă ! Niciunde nu-i mai dulce vorbaSi nicăieri apă mai bunaSi nici mâncare, precum ciorbă,Făcută de muma-batrana !... VI. RĂZVRĂTIRE, de Marius Adrian Porojnicu , publicat în Ediția nr. 330 din 26 noiembrie 2011. Doamne, de-as avea puterea -Fie doar și pentr' o noapte- Aș reinventă 'nvierea, Unui biet popor pe moarte ! Mi-aș urlă spre cer trăirea Celor care
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
-ți trântesc oasele mele în cap.” Nu sunt genul de om care își lasă creierii la intrare, și nici nu este recomandat să-ți lași creierii la intrare, trebuie să-ți argumentezi și faptic dar și verbal poziția. Era această răzvrătire față de suferință: “Sigur Doamne, înțeleg liberul arbitru al lui Augustin, înțeleg teologia rațională a lui Toma D'Aquino, cunoașterea catafatică, atafatică, rațională, nerațională, extazul mistic ortodox, le înțeleg, dar nu înțeleg suferința, Doamne! Dacă ai vrut să nu ne creezi
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
a le preface într-o sălbăticie a nihilismului lor ateu. Cine sunt în spatele acestui război de nimicire a dragostei pentru Dumnezeu, Neam ori Neamuri, știm! Cine face din indivizii care și-au călcat conștiința în picioare, slugi și unelte ale răzvrătirii, deopotrivă știm! Cine sunt potrivnicii care au sfâșiat prin răzvrătirea lor sărmana noastră Patrie, ieri și azi și mereu, iarăși știm! Ceea ce nu știm este timpul când oameni devotați lui Dumnezeu și Neamului vor ieși la lumină invocând grabnica mângâiere
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
Cine sunt în spatele acestui război de nimicire a dragostei pentru Dumnezeu, Neam ori Neamuri, știm! Cine face din indivizii care și-au călcat conștiința în picioare, slugi și unelte ale răzvrătirii, deopotrivă știm! Cine sunt potrivnicii care au sfâșiat prin răzvrătirea lor sărmana noastră Patrie, ieri și azi și mereu, iarăși știm! Ceea ce nu știm este timpul când oameni devotați lui Dumnezeu și Neamului vor ieși la lumină invocând grabnica mângâiere, ajutorul și binecuvântarea Născătoarei de Dumnezeu, Împărăteasa Cerului și pământului
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
Nu în locul Adevărului Treimic am pus năluca tuturor amăgirilor? Nu în locul sufletului curat, primitor și jertfelnic am deschis vămile oricăror samavolnicii? Nu în locul credinței purificatoare am hrănit stufărișurile și hățișurile trufiei ? Nu în locul nădejdii eliberatoare am altoit provocările atotmolipsitoare ale răzvrătirii ? Nu în locul frumuseții Creației în care a sălășluit splendoarea lui Dumnezeu am pus schimonosirea la față a fariseului, a fariseismului ? Dezlănțuirea evenimentelor cotidiene în haotica lor rostogolire detună grav fragilitatea oamenilor și mai cu seamă a tinerilor, care trăiesc, de
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
hoția, iluminismul, jaful, lașitatea, marxismul, nihilismul, obscenitatea, panteismul, revoluția, slugărnicia, șarlatanismul, trădarea, țopârlănia, umanismul, vrăjitoria, xenofobia, yoga, zavistia, etc. Monstruozitatea morală, odată instalată începe domnia nihilismului, dând frâu liber imediat revoltei sale, satisfăcându-și bestialitatea feroce, alternată prin panică, incertitudine, răzvrătire. Haosul este așadar cauza primă dar și finalitatea materialismului. Pentru doctrina spiritualistă, revelată printr-o conștiință spirituală supremă, atât cauza primară, precum și finalitatea, converg numai în lumina eternă a spiritului. Creștinul este astfel ancorat ordinei spirituale, în care prin libertatea
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
nori Apoi le strânge lângă pieptul care tresare-nfiorat de-atât suspin și le presară lin mărgăritare venite din al ochilor senin. O ramură de cer să-mi pui pe frunte și mângâiere mâinii ca un vis... Eu sunt aici în răzvrătiri de munte și scriu cu dor pe cer și pe abis, Nu mă căta, iubito, prea departe sunt lângă tine, nici nu am plecat, și te-aștept cu suflet de lumină sub cerul meu de doruri înălțat. Leonid IACOB Referință
ÎNTINDE MÂNA de LEONID IACOB în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351014_a_352343]
-
o alta expresie a acestei luări de contact cu cotidianul domestic: “Pungi de plastic, păsări moi slabe/ Cu gust de găină/ Etichete coloranți, aglomerări/ Leagă la gură borcanul sfidării cu celofan/ Magazine ciudate-ți taie/Orice surplus de elan orice răzvrătire/ Nu-ndrăznesc să mai spun ce gândesc/ Mă grăbesc să observ saltul în statutul/ Economico-social al femeilor/ Azi bat și singure-un cui în perete/ Mai celibatare, independente/ Pasiunea arde orice vârstă/ Bărbatul fatal maxiatractiv le întâmpină/ Obosit și grăbit
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]