408 matches
-
studiat în paralel cu rabinul Alter Dorf și a obținut titlul de Doctor în științe iudaice. În anul 1938, dr. Moses Rosen a fost învestit ca rabin de către marii rabini Haim Rabinovici, Baruch Glanț și Moshe Berger, membri ai consiliului rabinic din București, șef-rabinul dr. Iacob Itzhak Niemirower din București și șef-rabinul dr. Abraham Jakob Mark din Bucovina. Primul său post de rabin a fost la mica sinagogă Mahala din Fălticeni. În mai 1940, a fost ales ca rabin în orașul
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
căutat frecvent la domiciliu de poliție pentru a fi deportat în Transnistria. Până la sfârșitul anului 1946, ajunge să fie ales succesiv în trei poziții de frunte din viața religioasă a evreilor din București: președinte al secției cultului, membru al Sfatului Rabinic și rabinul Sinagogii Mari din București și al sinagogii Malbim. În decembrie 1947, șef-rabinul dr. Alexandru Șafran, a fost expulzat din România (într-un termen de 2-3 ore), deoarece era antipatizat de regim, fiind considerat un om cu rigiditate morală
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
Viena. Mai târziu, a plecat la Berlin pentru a continua studiile generale la Universitatea din capitala Germaniei și s-a înscris la Școala Înaltă de Științe Iudaice (Hochschule für die Wissenschaft des Judentums), unde a aprofundat critica istorică a literaturii rabinice. În materie de Talmud a urmat lecții cu dr. Israel Loewy. În timpul studiilor la Berlin a făcut cunoștință cu Claude Goldsmid Montefiore, un tânăr învățat, rudă a renumitului filantrop evreu Sir Moses Montefiore și care l-a invitat la Londra
Solomon Schechter () [Corola-website/Science/311282_a_312611]
-
așezării agricole evreiești Zihron Yaakov. Cu acest prilej, el a donat localității câteva din manuscrisele ebraice vechi pe care le adunase din Gheniza din Cairo. În 1881 la invitația prietenului său Claude Montefiore, Solomon Schechter devine îndrumătorul acestuia în studii rabinice la Londra și continuă în Anglia studiile la Universitatea Oxford. La 35 ani începe să cerceteze textele ebraice aflate în posesia Muzeului Britanic din Londra. În anul 1885 publică primul sau articol "Studiul Talmudului" în revista "Westminster Review". După 2
Solomon Schechter () [Corola-website/Science/311282_a_312611]
-
ani începe să cerceteze textele ebraice aflate în posesia Muzeului Britanic din Londra. În anul 1885 publică primul sau articol "Studiul Talmudului" în revista "Westminster Review". După 2 ani, în 1887, publică prima sa mare realizare: ediția critică a cărții rabinice "Avot derabbi Natan" (Cartea Avot, după rabbi Natan), care până atunci existase doar sub formă de copii neglijente. Schechter a reconstitut-o pornind de la studiul mai multor manuscrise și de la compararea migăloasă cu traducerile cunoscute în greacă și cu citatele din
Solomon Schechter () [Corola-website/Science/311282_a_312611]
-
repeziciune și a avansat în scurt timp în cariera academică din țara sa de adopție. În anul 1890 a fost cooptat în corpul didactic al Universității Cambridge ca lector în literatura talmudică. În 1892 a devenit docent (conferențiar) în literatură rabinică. Până astăzi, asociația studenților evrei de la Cambridge organizează conferințe anuale în memoria lui Schechter, care-i poartă numele. În această perioadă călătorește în Italia pentru a examina colecțiile de manuscrise ebraice aflate în marile biblioteci din această țară. Rodul acestor
Solomon Schechter () [Corola-website/Science/311282_a_312611]
-
samaritean el este denumit Binyaamem - adică „Fiul zilelo”r ori „Fiul zilelor mele” În Koran, sub numele de Yamin, este prezentat ca fiul mezin cu firea dreaptă, care rămâne alături de Iacob, în vreme ce frații cei mari unelteau împotriva lui Iosif. Tradiții rabinice târzii îl consideră ca pe unul din cei patru israeliți antici care au murit fără păcate, ceilalți fiind Hileab sau Daniel, Isai (Ishay) și Amram.
Beniamin () [Corola-website/Science/322925_a_324254]
-
studiile la gimnaziul local, terminându-le cu rezultate excelente în anul 1937. În continuare, familia s-a mutat la Viena unde tânărul Blau s-a înscris la studii de limba și cultura arabă la Universitate, iar în paralel, la Seminarul rabinic local. În luna martie 1938 Austria fiind invadată de Germania hitleristă, împreună cu părinții și cu sora lui mai mică (azi Clara Hen, profesoară de botanică la Universitatea Ebraică din Ierusalim), a reușit să se refugieze în Italia vecină la 8
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
al iudeo-arabei în particular. Al doilea este cel al lingvisticii limbilor semite, in deosebi cu referire la constituirea și evoluția istorică a ebraicei biblice. Blau a mai scris, de asemenea, cărți și articole în domeniul limbii ebraice moderne, a ebraicei rabinice și a arameicei. Yehoshua Blau este cel mai important cercetător al "iudeo-arabei" folosite în Evul Mediu. În această perioadă istorică limba arabă a servit alături de ebraică drept limbă de cultură a evreilor în lumea arabă. Elita evreiască a scris multe
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
acestei cărți lingviștii nu aveau la îndemână o descriere lingvistică de ansamblu, ci numai prefețe la câteva cărți izolate. Filosoful și teologul Rabbi Moshe Ben Maimon, cunoscut sub numele greco-latinizat Maimonide sau sub acronimul ebraic Rambam, și-a redactat responsele rabinice în limba arabă, cu excepția unor cazuri reduse în care cel ce i s-a adresat nu știa araba. Blau a editat chestiunile și răspunsurile, le-a tradus și însoțit cu note explicative. Chestiunile au fost culese mai cu seamă din
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
al doliea mileniu, care este epoca clasică a iudeo-arabei și a Ghenizei din Cairo. El se bazeaza pe scrierile unora dintre cei mai iluștri evrei, precum Rav Saadia Gaon, Rabi Yehuda Halevi, Maimonide și alții, precum și pe texte din responsele rabinice, scrisori personale și comerciale, și alte tipuri de documente. Dicționarele existente nu acopereau decât în mod limitat lexicul acestor texte. Dicționarul lui Blau completeaza materialul deficitar, și aduce un aport novator si aparte prin faptul că documentează mai ales elementele
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
Kohba sau „Barhohevas”. Numele Bar Kohba, însemnând în limba arameica Fiul stelei, ar proveni din interpretarea versetului biblic „O stea a coborât din Iacob” (Numeri,24,17 דרך כוכב מיעקב), căreia tradiția iudaica i-a atribuit un mesaj mesianic. Literatura rabinica de după înfrângerea răscoalei conduse de el, de exemplu învățatul Yossi Ben Halafta („Seder Olam Rabba”, capitolul 30), i-a atașat numelui o conotație negativă, Bar Kosva sau Bar Kosiva fiind deformat în Bar Koziva, בר כוזיבא, בר כוזבה adică „Fiul
Bar Kohba () [Corola-website/Science/320036_a_321365]
-
unul din descendenții rabinului Pinhas Shapira din Korec. Mama sa, Margalit, urmașa a unui vestit învățat evreu din Franța medievală, (Itzhak Behor Shor), era fiica rabinului Shmuel Itzhak Shor, rabin vestit și el între evreii din Galiția, autor de response rabinice denumite „Minhat Shay”, de la care Yehuda Meir a apucat să învețe un timp în copilărie. De copil el s-a evidențiat la învățătură, într-atât încât i s-a zis „copilul minune” „din Suceava” („Shotzer Iluy”). Foarte tânăr deja a
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
Ucraina și a continuat să studieze, fiind întreținut de socrul său. În acea vreme el a întemeiat o asociație denumită „Tiferet Hadat” (Splendoarea religiei) care avea menirea de contribuie la perfecționarea vieții religioase a evreilor din Ternopol. Cel dintâi post rabinic l-a avut în 1911 că rabin al târgușorului Hlinyany, denumit de evreii majoritari în localitate - Galina. Shapira a păstorit acolo vreme de zece ani, înființând și o ieșiva numită "Bney Tora", a cărei construcție a început în 1920, sub
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
primit apelul încurajator al rabinului din Gur. De atunci s-a raspandit obiceiul în întreaga lume evreiască practicanta până în zilele noastre. În 1924 rabinul Shapira a fost numit rabin al orașului Piotrkow. Acolo el a editat cartea să de response rabinice Or Hameir, care conține și schimburi de scrisori în domeniul legii religioase iudaice între el și renumiți rabini ai epocii, ca Hafetz Hâim, rabinul Meir Arik, admorul din Ostrovce și alții. Într-una din preumblările sale prin orașul Lublin pe
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
în Franța, din cauza statutului politic de activist comunist al scriitorului Friedrich Wolf. Friedrich Wolf a renunțat încă din 1913 la apartenența sa la cultul iudaic, iar soția sa, Else Dreiholz, (mama lui ) era germană creștină. Conform normele doctrinare ale iudaismului rabinic ortodox, Markus Wolf și fratele său nu au fost niciodată evrei. Dar, conform normelor legislative rasiale din Germania nazistă (vezi Legile de la Nürnberg promulgate în anii '30), prin care cetățenilor li s-a impus documentul "Ahnenpass", „legitimația de descendență”, apartenența
Markus Wolf () [Corola-website/Science/304565_a_305894]
-
de satmar rebbe ("satmarer rebbe" în idiș, "szatmári rebbe" în maghiară) deși au moștenit și titlul de "sigeter rebbe" (rebbe de la Sighet). Toți sunt descendenții prim-rabinului rav Teitelbaum Mózes (numit și Yismach Moshe) de la Sátoraljaújhely, făcând parte din Dinastia rabinică Teitelbaum. Luteranii maghiari din SUA alcătuiesc o comunitate mai mică față de comunitățile reformate și romano-catolice. În diferite părți a Statelor Unite sunt cca 5-8 comunități. Cea mai importantă (și cea mai mare) comunitate evanghelică-luterană este cea din Cleveland (pastor: Tamásy Éva
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
de bază al ML, era compus de 3-13 legionari (exclusiv bărbați), sub comanda unui șef. Au existat și cuiburi de doamne sau domnișoare denumite „cetățui”. Aidoma altor mișcări europene fascistoide contemporane, ML era fulminant-antisemită și susținea teza existenței unei „agresiuni rabinice împotriva lumii creștine”, care ar fi luat forme precum: francmasoneria, freudianismul, ateismul, marxismul, bolșevismul, războiul civil din Spania. Scopul acestor idei a fost subminarea societății și a națiunii. Corneliu Codreanu se declarase adept fidel al politicii lui Hitler. Membrii ML
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
sediul la Chișinău (1908-1941). Rabinul Leib Yehuda Tsirelson s-a născut în anul 1859 în localitatea Kozelets, gubernia Chernigov (Ucraina de astăzi), în familia rabinului Moishe Khayim Tsirelson. La vârsta de 19 ani a devenit rabin, titlu primit de la Seminarul Rabinic din Priluki. Din acea perioadă, a început să scrie articole în limbile ebraică, idiș și rusă în diferite periodice ale vremii în care prezenta ideea năzuinței evreilor de a avea un stat în Palestina. În anul 1898 a participat la
Yehuda Leib Tsirelson () [Corola-website/Science/310462_a_311791]
-
cu grădinițe și terminând cu Școala Yeshiva, unde au fost formați viitori rabini proeminenți, cum au fost cei din Râbnița și Buhuși. Rabinul Tsirelson era un filozof și un promotor al înțelegerii religioase. El a fost publicist și liderul Comitetului Rabinic. Cu ajutorul guvernului rus, a acordat ajutor refugiaților din primul război mondial. A fost de asemenea un luptător energic pentru drepturile evreilor din România. Rabinul Tsirelson a fost una din marile autorități talmudice ale timpului său, unul dintre fondatorii și conducătorii
Yehuda Leib Tsirelson () [Corola-website/Science/310462_a_311791]
-
Halahá (ebraică: הלכה) -Halachá în pronunția sefardă și ebraică modernă, transliterat Halócho după pronunția tradițională așkenazită - este un corpus de legi religioase evreiești, inclusiv legea (dreptul) biblică (613 porunci), legea talmudică și rabinică, precum tradițiile și obiceiurile ce țin de iudaism. Iudaismul clasic nu face nici o distincție în legile sale dintre viața religioasă și ne-religioasă. Prin urmare, este nu numai un ghid de practici și credințe religioase, dar atinge numeroase aspecte ale
Halaha () [Corola-website/Science/315364_a_316693]
-
a servit pentru multe comunități evreiești drept sursa aplicativă de drept civil și religios. În epoca modernă, evreii sunt legați de Halahá numai prin consimțământul lor voluntar. Potrivit legii israeliene contemporane anumite aspecte ale vieții civile sunt guvernate de legea rabinică și interpretări ale codului . Diversitatea comunităților evreiești (așkenazi, sefarzi,"orientali" sau iemeniți) duce la abordări diferite ale legilor halahice. Dezacordurile asupra legislației Halahá în rândurile evreilor așkenazi și sefarzi, și asupra modului în care evreii ar trebui să continue să
Halaha () [Corola-website/Science/315364_a_316693]
-
din verbul ebraic halakh הלך, ceea ce înseamnă "a merge" .Prin urmare, o traducere literală nu conține explicit ideea de "lege", ci, mai degrabă "calea de mers". Termenul Halahá poate să se refere la o singură lege, sau la un corpus rabinic de texte juridice, sau la sistemul, în general, a dreptului religios iudaic. Rădăcina cuvîntului este semitică "aqqa", cu sensul de "a fi adevărat, adecvat". Halahá este adesea opusă textelor denumite Agada, care reprezintă o colecție de literatură rabinică, exegetică, narativă
Halaha () [Corola-website/Science/315364_a_316693]
-
un corpus rabinic de texte juridice, sau la sistemul, în general, a dreptului religios iudaic. Rădăcina cuvîntului este semitică "aqqa", cu sensul de "a fi adevărat, adecvat". Halahá este adesea opusă textelor denumite Agada, care reprezintă o colecție de literatură rabinică, exegetică, narativă, mistică, filosofică, adica a tot ce nu este "juridic". În același timp, autorii de literatură halakhică fac referințe la Agada și la literatura mistică, astfel încât există o legătură dinamică dintre aceste genuri. Halahá constituie aplicarea practică a celor
Halaha () [Corola-website/Science/315364_a_316693]
-
astfel încât există o legătură dinamică dintre aceste genuri. Halahá constituie aplicarea practică a celor 613 mițvot ( "porunci", singular: mițva) în Tora, (cele cinci cărți ale lui Moise, a "Legii scrise"), după cum ulterior este dezvoltată prin discuții și dezbateri în literatura rabinică clasică, în special în Mișna și Talmud ("Legea orală"), și codificată în Mișné Torá sau Șulhan Aruh ("Codul de drept" evreiesc.) Halahá este un ghid pentru toate aspectele legate de viața umană, atât fizice, cît și spirituale. Legile, instrucțiunile și
Halaha () [Corola-website/Science/315364_a_316693]