751 matches
-
Acasă > Poeme > Meditație > CETATEA MELANCOLIEI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului cetatea melancoliei frunze agățate-n lanțuri de luna, se zbat printre racle de mac, o seară cârpita cu gene cadâne, prin răcoarea bruna a nopții ploua cu stele pe un Bizanț pustiu; în astfel de seară mai trec că o relicva din vechi tapițerii prin seară mea de vis, imperiala, cu ochiul
CETATEA MELANCOLIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378550_a_379879]
-
emoții poetice, despre Majestatea Sa, dar năzuiește, cu fiecare exprimare, să denote un respect adecvat, să evoce cu eleganță și vastă cunoaștere a istoriei pe Rege. Nu definește istoria ca loc de pelerinaj politic, ci ca templu pentru eroi și racle pentru protagoniștii controversați. Oricum, nu prelungește discuțiile din orizontul istoriei cu oricine, iar în ceea ce o privește pe Majestatea Sa Regele Mihai, moderația afectivă subsumată evocării exacte a istoriei și sobrietății impuse de respect se face solia unei discrete și
RADU TUDOR ŞTIINŢE NEDISPROPORŢIONATE ALE SPUSELOR ŞI GÂNDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381875_a_383204]
-
mică și aproape n-o mai iei în seamă. A scris despre mine mult, încât eu nu mai am de adăugat multe noutăți. Poate doar câteva priviri retrospective. Se spune că râul, înainte de a se arunca în mare, își deschide racla amintirilor și își retrăiește viața începând cu izvodiriea lui pe acest pământ. Nu e de mirare, că, mai ales la anii senectuții, murmură și în noi dorința de a arunca o privire de la înălțimea pe care ne poziționează experiența de
PRIVIRI RETROSPECTIVE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375547_a_376876]
-
Articolele Autorului la români, de când mă știu, (dar nu mă băgați în samă) omul moare dacă-i viu, dacă-i mort - îl pui în ramă. și-atunci vorbele de clacă se-nmulțesc într-o părere, că și cel întins în raclă ar boci de-așa durere. lumânări și mărunțișuri, în tăcerea din capelă, și pe mort niscai bacșișuri, put mai rău ca în pubelă. eu, român, de când sunt viu, cheltuiesc în veselie, pe tabac și pe rachiu și mai rar pe
ASTA, DRACU, ÎNŢELEGE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372867_a_374196]
-
spațiul sacru al Bisericii sau în casele personale, ci și în spațiul public. Procesiunea religioasă a fost un izvor de bucurie și pace interioară, un prilej de îmbogățire spirituală”. Odoarele Sfinte prezentate în procesiune (Icoana făcătoare de minuni de la Trifești, racla cu Sfintele Moaște de la Mănăstirea Ciolpani și veșmântul Cuvioasei Parascheva de la Blăgești) au fost expuse pentru mai multe zile la Catedrala Sf. Ier. Nicolae din Buhuși. Întreg programul liturgic, desfășurat pe parcursul a două zile a cuprins Acatistul Maicii Domnului, Sfântul
ÎNSOŢIRE, MĂRTURISIRE, CHEMARE LA ÎNFRĂŢIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372863_a_374192]
-
Neant). Adâncul “din care ni se pare” este pentru poet sursa existenței și la fel ca Sartre consideră că numai în fața neantului omul devine posibilitate, omul se poate defini cu spaima neînțelegerii propriei ființe, cu ciudățenia pieirii lui în timpul devenit raclă, și nu chivot, subliniind astfel ideea că omul dispune de el însuși limitat, libertatea lui se oprește la poarta neantului. "E spaimă, totuși, gândul când nu poți să-nțelegi, surâs viclean, trădarea, încondeiată-n faclă. Pe-altarul veșnic, crudă, pieirea
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
el însuși limitat, libertatea lui se oprește la poarta neantului. "E spaimă, totuși, gândul când nu poți să-nțelegi, surâs viclean, trădarea, încondeiată-n faclă. Pe-altarul veșnic, crudă, pieirea n-are legi. Trișând falange, timpul nu e chivot. E raclă. Ciudat rămâne, numai, un gol de ochi fecund, lentilă de-ntuneric. Sub cranii de-ntrebare, grotești cenuși maligne, fractalii, se ascund, enclave în adâncul din care ni se pare." Aș merge mai departe spunând că neantul și neantizarea noastră se
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
orientată la văzduh luminele stelelor din scena românească. Printre ele, Dida Drăgan e o artistă care are pe umeri elitre diafane ale muzicii, are în sân izvorul armoniei și metaforei cântecelor alese, ale căror fântânițe șopotesc în vis, are o raclă sufletească în care începe priveliștea cerului, are un munte care încleștează între creste și poală, pământul și cerul, tânjitori și unul și celălalt ai universului sonor pe care-l aprinde și-l și înfrigurează muzica. Dida Drăgan e artista care
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
Întocmai aici este aurul acestor șlagăre: păstrarea prospețimii și a forței cuceritoare numai și numai demnă de marii cântăreți! Dida Drăgan e o artistă fără asemănare de adorabilă pe care, privind-o și ascultând-o, uiți a mișca pleopele pe racla ochilor. Gândul te abate într-o altă lume. Până în secunda când vine uitarea nu e câteodată decât doar o secundă. Dar e magnifică această secundă, în brațele cântecelor interpretei încântătoare de muzică ușoară, Dida Drăgan Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
Cristian Mărgescu și nevinovatul prunc! Îngerul s-o fi repezit să-i prindă pe cei doi, pentru că era cu ei! Lumea în care ne aflam rămâne întunecată, măi singură și tristă fără Lăură Stoica. Lumină noastră, mărginita pe cat o încape racla ochilor are numai lacrimi de când Lăură Stoica a părăsit-o. Mai repede sau mai incet, alunecam cu toții din ea! Știm că nu se mai întorc cei dragi. Dar îi așteptăm. Auzind cântecele Laurei Stoica răscolim cu ochii cerul și așteptăm
LAURA STOICA. TRIST ŞI NUMAI TRIST...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347938_a_349267]
-
aceea a fost arestată și ea de Securitate (corp delict nr. 30), dar mai apoi a fost recuperată. S-a mai păstrat, brăcuit, începutul celui de-al doilea sonet al coșmarului cu scrisul lui Covaci: Eram, în vis, cadavru, în raclă și în groapă. Simțeam în nară izul putreziciunii mele, Dar auzeam tăcerea cum sapă, cum tot sapă, În moartea mea să scoată comori de gând și stele. O viziune a propriei morți, dar și a acelor tainice recuperări spirituale de după
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
12. Rândul la care se așteaptă este un loc sigur. Veți vedea ce oameni minunați veți întâlni acolo! 13. Că în orice situație de aglomerație, țineți banii la loc sigur și nu expuneți obiecte de valoare. 14. Când ajungeți la racla, bucurați-vă de întâlnirea cu Sfântă Cuvioasa Parascheva, dar nu zăboviți prea mult. Gândiți-vă și la cei care mai au ore de așteptat. 15. Păstrați și duceți acasă bucuria întâlnirii intru osteneală cu Sfântă Cuvioasa Parascheva. by MARIN MIHAI
PATRIARHUL ROMÂNIEI SI MITROPOLITUL CEHIEI SI SLOVACIEI VOR PARTICIPA LA SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA DE LA IASI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 652 din 13 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346411_a_347740]
-
băuturi, Prin clăile de fum! Cu zmei, Pigmei, Și corifei Ce lîngă damele cu nuri Se buluceau duium. Dar azi cu toți, de ani borîți, Își scarpină cu-n băț, Vre-un sloi Șiroi, Sau vre-un buboi; Și-n racle s-ar lăsa vîrîți, Acum, pentru-n dezmăț. Dame cu nuri, Zmei trubaduri, Pigmei, toți zac în drum. Mai dă-mi te rog, Fără prolog Dezmăț cu dans și fum. CENTURA DE SIGURANȚĂ De ce să-mi pun centura de siguranță
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
beneficiat de o frumoasa si plina de invataminte activitate extrașcolară la Galati. Copiii au vizitat mai intai Catedrala Arhiepiscopala din oras, unde au aflat o parte din istoria acesteia. Tot aici, in catedrală se află spre închinare, într-o frumoasă raclă de argint, moaștele Sfântului Apostol Andrei și ale altor mari sfinți ai Bisericii (Sfântul loan Scararul, Sfântul Eustatiu, Sfântul Haralambie, Sfântul Eftimie cel Mare, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Ștefan, Sfântul Gheorghe, Sfânta Maria Magdalena, ... Citește mai mult Într-o minunată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
beneficiat de o frumoasa si plina de invataminte activitate extrașcolară la Galati.Copiii au vizitat mai intai Catedrala Arhiepiscopala din oras, unde au aflat o parte din istoria acesteia. Tot aici, in catedrală se află spre închinare, într-o frumoasă raclă de argint, moaștele Sfântului Apostol Andrei și ale altor mari sfinți ai Bisericii (Sfântul loan Scararul, Sfântul Eustatiu, Sfântul Haralambie, Sfântul Eftimie cel Mare, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Ștefan, Sfântul Gheorghe, Sfânta Maria Magdalena, ... XXIV. ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII LA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
o așchie mică... din sabie de heruvim. Am păstorit în taine lungi un seraf... și i-am prins cântul dureros de slavă: trei secunde - esența durerii-ntr-un țipăt! Dar eu l-am închis iute pe-un usb-stick. Am desfăcut racle cu moaște făurindu-mi steaua de vise din frunte! Mi-am vândut chiar și o parte din suflet, pentru o copie a cheii de la Poarta Raiului. Citește mai mult Ha ha! Pe față am zâmbete superioare,am camere-ntregi ornate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
o așchie mică... din sabie de heruvim.Am păstorit în taine lungi un seraf...și i-am prins cântul dureros de slavă:trei secunde - esența durerii-ntr-un țipăt!Dar eu l-am închis iute pe-un usb-stick.Am desfăcut racle cu moaștefăurindu-mi steaua de vise din frunte!Mi-am vândut chiar și o parte din suflet,pentru o copie a cheii de la Poarta Raiului.... XX. PE ȘEVALETUL TĂU, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1323 din 15 august 2014
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > MINUNILE SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Minunile Sfintei Cuvioase Parascheva Pelerini cu sufletul evlavios Se duc la racla Sfintei Parascheva, Rugăciune purtând în gândul pios, Speranței din credință să-i dea seva. Că-i timp călduros ori frig și vreme rea, Cei ce cred în minunile credinței, Își pun în Cuvioasa Parascheva, Nădejdea din calvarul neputinței. La sfinte
MINUNILE SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372600_a_373929]
-
Personaje: regi, "populi" • Galbenul asfințitului • Sarmisegetuza "un vis de piatră...") 1. Piramida (mausuleum, domă) Semn ascensional, piramida condensează pentru Eminescu însăși noțiunea zidului ca rivalitate demiurgică, "gândiri arhitectonici" ale omenirii: Colo se ridic trufașe Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele fantezia unui Scald" " Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele, din creștet, aiurind și jalnic sună; Și sălbatic se plâng regii în giganticul mormânt" (Memento mori) Înscrisă în simbolismul "movilei"1 piramida întruchipează
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în mijlocul unei ogrăzi pustii... orice tencuială căzuse de pe ele, încât părea o bucată din ruina unei cetăți." (Sărmanul Dionis) Fascinația "cemeterială"20 nu merge însă niciodată spre morbid, spre descompunerile cadaverice (precum în poezia lui Baudelaire). Eminescu descrie cadavrul în raclele mausole ielor (Strigoii, Gemenii, Avatarii faraonului Tla) până când sufletul se desprinde de trup, apoi mută privirea reflectorizantă pe un alt cadru: natura cu "circulația elementelor" unde "elementele și moleculele sunt slobode din nou să se desfacă și să se împreune
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
aceste "formule oarbe unite cu un maximum de formule vizionare (p. 99) se apropia M. Eminescu când scria, pe la 1868-1869, într-un prim proiect teatral Mira36 despre "Zeea-nimic": "Zeea pustiurilor fără adânc și fără înălțime, fără lumină"?37 Mortul din "raclele nimicului" (formula funerară a lui Heidegger), radicalitate a gândirii lui F. Nietzsche (Așa grăit-a Zarathustra), e contemporan cu "apusul de zeitate și asfințire de idei" din poetica eminesciană: "Tăcut, pustiu, prin care-un vaiet trece E ca și când ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cînd pașii vor să caute celălalt Iași, ca și dispărut. Eclectism stînjenitor. Planurile masive ale poalelor (singurele, poate, atestînd oarecum talentul), formele edulcorate ale mîinilor și capului, fîlfîiala incontinentă a drapajului din spate, totul pe un soclu dizgrațios, de locomotivă raclă, statuia independenței (independență față de cine?, de ce?) și-a cîștigat, în anii de după augusta inaugurare, o notorietate figurativă copleșitoare. Neocolind nici ignifugele noastre cutii de chibrituri. Acum? 6 iunie Era o trăncăneală... nevinovată, cum altfel? la masa noastră veniseră și alții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a mai vrut să se plaseze în seria de imitatori (întîrziați) ai modelor apusene și, brusc, a dat el tonul în "jungla" de-acolo: a luat bancnota de un dolar și a montat-o într-o armătură metalică, într-o raclă (de altfel, foarte lucitoare, foarte arătoasă) și multiplicînd halucinant operația, a expus ziduri întregi cu... valoroasa găselniță. I-a pus și titlu operei sale: "icoană blindată" și a dus-o, de la Paris, unde locuiește acum, taman la New York, în fieful
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În zadar să se desprindă de victima lui și să se regăsească În trăsăturile ei răvășite. Efortul de dedublare ia aici forma sa cea mai netă: a-ți fi ție Însuți obiect, a te Împodobi, a te picta ca o raclă, pentru a-ți putea Însuși obiectul, a-l contempla Îndelung, a te contopi cu el. Iată ce-i dă lui Baudelaire această Înfățișare veșnic Încordată: el nu cunoaște nici nepăsarea, nici spontaneitatea. Nimic mai Îndepărtat de melancolia nedeslușită și fără de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dintâi semnal al celebrării și primul moment În care puterea Își asociază prezența marelui eveniment liturgic. Monarhul intră În biserică, iar corul și Înaltul cler cântă imnul axion („vrednic este”). După cântarea Întru slava sfintei (slavoslovia), alaiul Întreg iese, iar racla cu relicva este dusă În curte de către patru preoți. Acesta este Începutul celebrării publice: racla sfintei Înconjoară de trei ori biserica, fiind urmată de alaiul condus de principe și de mitropolit (R. Păun, 2007, pp. 104-105). Această sinteză, bazată pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]