42,366 matches
-
cap un adevăr la care n-aveau acces direct. Ceea ce pentru cetățeanul Bucureștiului sau Craiovei de fiecare zi era un soi de al șaselea simț, de care se folosea inconștient, pentru analiștii Europei Libere era știință. Fără-ndoială, postul de radio primea și informații pe căi private (care, însă, trebuie să fi fost oarecum limitate de controlul autorităților române asupra corespondenței externe, ca să nu mai vorbim despre numărul mic al deținătorilor de pașaport), și acest fapt se observă în capitolele rezervate
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
absolut sigur că ai închis temeinic apa și gazele și ai dat de două ori cu cheia, să ai simțul umorului, al hazului de necaz și al absurdului, să ai la tine gumă de mestecat, cărți, reviste, integrame, un aparat radio portabil și baterii de schimb sau un walkman cu căști și mai multe casete cu muzică ambientală, clasică sau cu zgomote din natură, jocuri pe telefonul mobil, un pulovăr de croșetat sau o idee care să te țină ocupat și
N-aveți un pașaport în plus? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13575_a_14900]
-
noutate; stătusem și în alte rînduri la Căldărușani și locuisem în aceeași odaie, în toate anotimpurile. Însă abia acum trăiam senzația definită abia ulterior, după ce am găsit expresia la Noica: sentimentul că timpul îmi aparținea. Mai ales după ce renunțasem la radio și la telefon”. Să fie o contradicție? Un simulacru? N-am putea lua în serios atari ipoteze întrucît ambele ipostaze ale autorului ni se par organice. Avem impresia că e vorba mai curînd de o cale specială către credință, care
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
yodler. Concurența la admitere va fi foarte mare și cursurile scumpe, căci pentru cei ce vor să deprindă arta acestui gen de cîntec nu sînt decît 20 de locuri. „În Austria, yodlerii pot cîștiga foarte mulți bani. Există posturi de radio la care nu se cîntă decît acest tip de muzică, iar practicanții lui au mare succes și în străinătate, în special în China” - a explicat Harold Miltner, specialist în folclor muzical. Adaptări Adaptarea operelor literare, teatrale și a benzilor desenate
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
de însemnări din perioada - scurtă, de altfel - în care a avut domiciliul forțat, sub pretextul detașării ca muzeograf, în anul 1989, la Casa Memorială „George Enescu” (în lunile premergătoare revoluției s-a vorbit mult despre această detașare la postul de radio „Europa Liberă”). Or, spre dezamăgirea (N.B. - mărturisită în epocă!) a unora, Jurnalul de la Tescani nu deconspiră numele membrilor vreunei presupuse rețele anticomuniste, nici planurile unei eventuale lovituri de stat. Nu este nici măcar expresia, atît de dragă românilor, a resentimentelor, care
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
foarte multe nume noi, se fac lansări după care se lasă o tăcere absolută, apoi ciclul aparițiilor efemere se reia, precum vin și pleacă musonii în Asia de sud. Aici nu poate fi învinuită numai televiziunea (adică numeroasele posturi), nici radioul, o mare vină o poartă presa literară. Dacă nici cele mai bune cărți nu prea se vând ori tirajele sunt mici, cauza fiind, în principal, prețul ridicat, presa literară suferă de boala tirajelor și vânzărilor scăzute de mulți ani, tot
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
carierei sale numeroase aprecieri, dar a suscitat și controverse, ori nu a primit atenția cuvenită din partea cititorilor sau a criticilor. O recunoaștere europeană, și nu numai, a valorii sale, se constată prin numeroasele cronici În reviste prestigioase de specialitate, apariții radio, tv și on line, dar, mai ales, a numeroaselor traduceri din opera sa, după cum consemnează „Frankfurter Rundschau” : „...Nora Iuga se prezintă ca o mare scriitoare europeană”. Nora Iuga a declarat În nenumărate ocazii că se simte cel mai bine În
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
unde iluștrii profesori s-au amuzat copilărește, rostind vocale în fața microfonului aparatului care indica aproape fără greș vocala rostită sau ascultau încântați vocala sintetizată (rostită artificial). Pentru anii ’60 era o realizare școlară deosebită; ea a fost prezentată și la radio, a fost popularizată în presă, a fost trecută în nomenclatorul realizărilor din cercetarea românească etc. Fără să se lase impresionați de realizări, mai marii din Învățământ, în conformitate cu „statutul” avut la admitere, ne-au repartizat „în producție” la unul din combinatele
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
volumele lui Bogza au circulat greu și în exemplare puține. În urma unui tur prin librăriile capitalei, Geo Bogza va constata - aflăm din jurnalul lui - că volumul său din 1929 fusese retras din toate vitrinele; un inginer i-l cere la radio, o farmacistă care îl cunoștea pe Sașa Pană îi scrie acestuia pentru a-i facilita procurarea mult doritului exemplar, la redacția revistei unu i se cer alte exemplare, unul dintre ele ajungând chiar în mâinile fiicei lui Rebreanu, care îl
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
Tudorel Urian Pentru românii din vestul țării ( zona dintre Turnu Severin și Timișoara), în anii comunismului, cuvîntul "Iugoslavia" era, într-un fel, sinonim cu "acasă". Semnalul postului de radio "Beograd" era mai familiar locuitorilor acestor zone decît cele ale posturilor de radio românești, iar canalele de televiziune iugoslave ( Beograd 1, Beograd 2, Beograd 3 și Novi Sad toate comparabile prin calitatea programelor cu televiziunile comerciale de azi și toate
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
Urian Pentru românii din vestul țării ( zona dintre Turnu Severin și Timișoara), în anii comunismului, cuvîntul "Iugoslavia" era, într-un fel, sinonim cu "acasă". Semnalul postului de radio "Beograd" era mai familiar locuitorilor acestor zone decît cele ale posturilor de radio românești, iar canalele de televiziune iugoslave ( Beograd 1, Beograd 2, Beograd 3 și Novi Sad toate comparabile prin calitatea programelor cu televiziunile comerciale de azi și toate recepțonate la vremea respectivă în Timișoara) transformau în caricatură cele două ore zilnice
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
în care zvonurile și cacealmalele mediatice o iau cu mult înaintea faptelor propriu-zis. Bizare și cu totul cețoase sînt, din perspectiva lui Radu Ciobotea, faptele din perioada premergătoare acțunii armate a NATO împotriva regimului Miloșevici. Emisiunile informative ale posturilor de radio și televiziune, primele pagini ale ziarelor din întreaga lume au fost atunci pline de relatări șocante ale unor atrocităț. Dar urmele acelor atrocităț nu se prea vedeau la fața locului. "Pe dreapta zăresc cadavrul unei vaci. Al Vacii. Recunosc imaginea
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
onorabilelor instituții de stat, cu cele mai variate și de un extrem interes emisiuni, ci pentru a ne bucura de dreptul de a le frecventa ceea ce este cu totul altceva și, firește, mai mult. Vom apăsa pe butonul aparatului de radio sau vom deschide de la distanță televizorul, iar dacă nu le posedăm, oricum, dreptul ne rămâne, asumat, câștigat, dobândit contra unei modice sume lunare pe care o vom desprinde din bugetul familiei, renunțând la săpun, pasta de dinți sau hârtia pentru
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
Tari pe bănuții lor, ce nu vor mai fi administrați de ministere avare, nu vor mai ajunge la casierii înjumătățiți și cu lingurița dați, granguri de pe crengile cele mai înalte ale nobilelor instituții își vor umple piepturile cu aerul libertății: radioul, televiziunea vor înceta a mai fi simple ofocine de propagandă a regimului ba chiar îi vor zice două vorbe când simțul dreptății le-o va cere. Atunci, dacă-l vom vedea pe dl Adrian Năstase dând, cu bunăvoință mâna Președintelui
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
egal cu bronzații din Burkina Faso și-i vom covârși pe bălanii din Lichtenstein... Când eternii cârtitori nu se mai termină odată cu ei vor obiecta că nimic nu s-a schimbat, nici măcar timpul acordat reclamelor sau că, pe lângă taxele de pe popor, radioul, televiziunea vor primi mai departe fonduri de la buget, va trebui, este de datoria noastră să subliniem, că aspectul cel mai important al chestiunii îl reprezintă dreptul în sine cucerit de către noii și învigorații contribuabili. Și că suntem doar în fața unui
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
cerului, respectivele instituții s-au curățat de toți cei ce nu aparțineau Puterii și aveau un cuvânt de spus. Cei ce au rămas sunt îndemnați să se comporte echidistant, pe însuși modelul președintelui republicii. Până mai ieri, tot românul avea radio/televizor, dar nu plătea taxe. De mâine, va fi exact invers, într-o răsturnare de situație perfect dialectică. Se mai vântură zvonul că aceia care nu au aparate de radio vor fi înzestrați cu ele, pe gratis, de la stat o
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
însuși modelul președintelui republicii. Până mai ieri, tot românul avea radio/televizor, dar nu plătea taxe. De mâine, va fi exact invers, într-o răsturnare de situație perfect dialectică. Se mai vântură zvonul că aceia care nu au aparate de radio vor fi înzestrați cu ele, pe gratis, de la stat o șansă pentru o industrie națională în stare de dezastru, dacă nu un nesperat noroc pentru importatorii mai iubiți. În comunism, la ceasul deplinei realizări, fiecare cetățean supraviețuitor urma să intre
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
mai iubiți. În comunism, la ceasul deplinei realizări, fiecare cetățean supraviețuitor urma să intre în centre de distribuție foste magazine spre a lua ce oferă tehnica cea mai avansată, de la găleți la capsatoare, ba chiar și o Volgă ca la radio Erevan. Factori imprevizibili încercuirea imperialistă, renunțarea la munca patriotică din gulaguri, consumul de alcooluri inferioare au împiedicat ducerea la bun sfârșit a operației. În capitalism, lucrurile diferă extraordinar: totul se plătește, cu excepția dreptului la moarte. Este drept însă că, atâta vreme cât
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
la Salonic și chiar mai primprejurul, adică la Porto Carras, n-a scăpat Bucureștiul de sîcîiala cu lupta asta, cerută de ambasadorul Statelor Unite și de oficiali ai Uniunii Europene rezidenț în România. l Totuși, la televiziuni, la postul public de radio și la cîteva cotidiane - chef mediatic în toată regula, după asigurările pe care le-a primit România că e în cărțle integrării, în anul 2007. Si chiar în ziua cu pricina, Cornel Nistorescu dă la tipar pentru EVENIMENTUL ZILEI un
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
sunt în afară de îndoială, adeziunea la politica guvernului de la Vichy e certă (exemplele din articolele scrise atunci de Morand sunt edificatoare), însă imaginea se nuanțează totuși, căci sunt reținute și gesturile de refuz ale scriitorului de a vorbi la posturile de radio de sub ocupație, de a vizita Germania, și faptul că D-na Morand intervine în mai multe rânduri în favoarea unor evrei întemnițați precum actorul Yonnel ori soțul prozatoarei Colette. Aflăm de asemenea că, înainte de a fi trimis ca ambasador la București
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
Liviu Dănceanu Nu de puține ori televiziunea este un microscop uriaș, ce permite lumii să pară mai frumoasă ori, dimpotrivă, mai hâdă decât este în realitate, în timp ce radioul convoacă o imensă ureche, în care se zbat zvonurile și rumorile omenirii întregi. Dacă televizorul are ceva din colțul ochiului unei femei care, privind, te poate face, după caz, omul cel mai fericit sau mai trist cu putință, radioul, la
O ureche imensă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13878_a_15203]
-
în timp ce radioul convoacă o imensă ureche, în care se zbat zvonurile și rumorile omenirii întregi. Dacă televizorul are ceva din colțul ochiului unei femei care, privind, te poate face, după caz, omul cel mai fericit sau mai trist cu putință, radioul, la rândul lui, aduce câteodată cu o ușă mică pentru adevăr, iar altădată cu o poartă mare pentru minciună. Dar adevărul, ca și minciuna nu sunt decât simple ipoteze care operează în modul cel mai optim pe calea undelor. Atît
O ureche imensă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13878_a_15203]
-
desant al Radiodifuziunii în frunte cu Mihaela Doboș, au purces acum mai bine de șase ani la moșirea unui canal în albia căruia marea muzică să se zbenguie în voie, nepieptănată de timp și nemachiată de cuvinte. A fost botezat Radio România muzical, poreclit apoi George Enescu (cu acea veselie cu care numai noi românii știm să împărțim porecle). Ca la orice naștere durerea și privațiunea, ce stau ferm în fața creației, au fost mai demne decât retragerea strategică spre locurile în
O ureche imensă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13878_a_15203]
-
a dicta din nou soarta culturii naționale. Monitorizat și întimidat, România muzical rezistă încă (pentru că, se știe, doar cei ce pot, suportă greutățile), refuzând o nouă asezonare a gustului, precum și închinarea la mofturile falșilor zei. Iar dacă unui post de radio, ce transmite zi și noapte muzică clasică, nemaculat de dorințe derizorii, i se va impune să producă plus-valoare de natură economică, fie ca atunci această victimă nevinovată, de forma unei imense urechi, să se sacrifice în gura unui leu, nu
O ureche imensă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13878_a_15203]
-
rîs, m-am făcut singur publicîndu-l". A bon entendeur, salut! Demnitarii discreți... Declarațiile de avere ale demnitarilor au „ținut" prima pagină a ziarelor începînd de la mijlocul săptămînii trecute. Cum ele au fost mediatizate și de televiziuni și de posturi de radio, Cronicarul nu vă reține atenția cu detalii, ci cu cîteva observații de ansamblu. La categoria demnitari pe care nu-i invidiază nimeni conduce detașat președintele Iliescu. La categoria demnitarilor discreți, pe primul loc l-am situa pe premierul Năstase, vorbăreț
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]