879 matches
-
romane, ca un fel de societate ocultă și atotputernică, manipulatoare a conștiinței colective și individuale. Scriitorii citați anterior (dar și puzderia de amintiri din Închisorile comuniste din România, apărute din 1990 Încoace și care Însumează vreo două sute de titluri) au radiografiat, În textele lor, o adevărată arhitectură a delațiunii răspândită la nivelul Întregului popor român. Iar aceasta a fost, Într-adevăr, constanta organizațională a Securității: dirijarea unui sistem piramidal al fricii și delațiunii prin care să poată fi controlați și supravegheați
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
structural, mult mai conservatoare de cum fusese pe vremea dictaturii. De această reconversie se leagă, În cele din urmă, și Întrebările pe care doresc să vi le adresez În finalul acestui text. Să mai așteptăm Însă puțin până atunci, pentru a radiografia și alte aspecte. Predilecția acordată esteticului ca formă de existență, biografică și culturală, reprezintă, cred eu, și explicația motivului pentru care optzeciștii nu au fost integrați În jocul Puterii după revoluția din decembrie 1989. Pe de o parte, aversiunea lor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a inconștientului Cătălinei și a celui colectiv, ca daimon (în sens platonician) al fetei, pe care însă aceasta nu-l poate asuma. Eminescu ar ilustra astfel tentativa (eșuată) a veacului pozitivist de a (re)cuceri „mitul interiorității”. Capodopera eminesciană e radiografiată în sine și în contextul întregii opere, ca depozit de mituri și de simboluri culturale, dar și într-o rețea de analogii, uneori neașteptate (de exemplu, cu Madame Bovary de Flaubert). Cartea a fost controversată, comentariile pendulând între elogiu (N.
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
și eseuri despre personalități exemplare și despre probleme puse de societatea și reflecția modernă, dezbătute de un gânditor cu vocația deontologiei și a pedagogiei: Linii și figuri (1943), Puncte de sprijin (1943), Oameni și climate (1971) etc. „Mitul utilului” este radiografiat critic în virtutea ideii că „utilul nu are valoare și sens decât în măsura în care servește inutilului”, gratuitului. Concomitent, autorul apără șansele de supraviețuire și funcțiile vitale ale filosofiei și ale artei în fața asaltului științei, convins fiind că „atitudinea de la care pornește știința
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
și literatură”, „Ex Ponto” ș.a. Prefațează o serie de volume din scriitorii dobrogeni contemporani, dar și din Emil Gârleanu. În Tudor Arghezi - prozatorul (1996; Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor), teză de doctorat care reprezintă totodată debutul său editorial, R. radiografiază cu finețe spectacolul receptării critice a creației argheziene, privilegiind analiza operelor în proză - romane și pamflete - și evidențiind o latură mai puțin cunoscută a scriitorului - paginile inspirate de peisajele dobrogene. SCRIERI: Tudor Arghezi - prozatorul, Constanța, 1996; Dialoguri indirecte. Istorie și
ROTUND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289391_a_290720]
-
ultragiat de câteva iubiri eșuate prin refugiul în muzică și în cele din urmă în moarte. În ficțiunea autobiografică Viața pe fugă (1998), incitantă se arată mai ales analiza stărilor psihologice ale protagonistei, o exilată la New York, căreia i se radiografiază atent metamorfoza interioară. Și poezia scrisă de R., prezentă în volumul Învățarea lumii (1998), este o proiectare parabolică, cu unele accente expresioniste, a unor stări interioare dramatice, majoritatea derivate tot din condiția înstrăinării. SCRIERI: Lecturi moderne, București, 1978; Dumitru Radu
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
planul realist al romanului apare, curând după debutul cărții, „vehiculul” eseistic, iar în interiorul acestuia intră filosofemele autorului, diseminate în discursurile personajelor. Foarte dens compozițional și stilistic, Adio, Europa! este totuși aproape transparent în ceea ce privește mesajul antitotalitar. Fostul aderent la ideile stângii radiografiază în spațiul ficțiunii o lume ce nu mai are nimic în comun cu principiul egalității oamenilor, făcând să prolifereze halucinant minciuna și lașitatea, impostura și nedreptatea. Radiografia este dublată frecvent de caricatură, de portretul îngroșat și vitriolant: personajele negative (frații
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
În consecință, romanele sale se structurează pe două mari planuri. Într-o primă instanță, ele materializează o capacitate de observație morală, socială și politică ieșită din comun. Cu suverană luciditate și severitate, nelăsându-se îmblânzit de nici o iluzie, ochiul prozatorului radiografiază societatea românească din epoca totalitarismului comunist și din cea posttotalitară, dar și lumea occidentală contemporană. Această frescă de amploare este prefigurată de primul roman și chiar de nuvelele fantastice din Eu și iadul (1993) și desăvârșită de romanele Apocalips amânat
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
anii comunismului - în conturarea profilului spiritual și moral al unei personalități singulare și ea în epocă. Discutând Jurnalul..., dar apelând adesea și la corespondență pentru a stabili delimitări, complementarități ori continuități, eseista se plasează în umbra textului, dar în interiorul epocii radiografiate de el, comentând în cunoștință de cauză contextul scrierii: plasează accente, pune în evidență nuanțe, urmărește constant reliefarea sobră a ideilor și nu construirea unei imagini compensatorii a scriitorului, prea puțin cunoscut în timpul vieții. Bine familiarizată cu teoriile de analiza
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
lui S., așază față în față destinul unui medic și soarta unei întregi generații - tinerii revoluționari de la 1848. Într-o „alegorie a unui ciclu autumnal” (Valeriu Cristea), îmbinând documentul cu ficțiunea și folosind procedeul romantic al descoperirii unui manuscris, scriitorul radiografiază, cu instrumentele romanului balzacian, o epocă tumultuoasă, dominată de mari personalități. Nicolae Bălcescu (imaginat ca prieten al naratorului-personaj), generalul Gheorghe Magheru, domnitorul muntean Gheorghe Bibescu sau legendarul haiduc Radu sunt apariții vii, antrenate în conflicte complexe. Romanele istorice ale lui
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
în care inflexiunea ludică se combină uneori cu insertul biografic. În cele mai bune analize opera este întoarsă pe toate fețele pentru a i se depista mecanismele și resorturile proprii de funcționare, ca în articolul Călcâiul lui Ahile, unde se radiografiază poezia lui Mircea Ivănescu, sau în tripticul dedicat romanelor lui Paul Georgescu. Alteori, din volutele comentariului se conturează portrete reușite: Cornel Regman este „mușchetarul bine temperat”, în Bogza precursorul pare că defilează impetuosul poet avangardist care tocmai publicase versurile ce
URIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
exclusiv de scopul propus, în dispreț față de argumente. Rolul lor nociv e cu atât mai mare cu cât au posibilitatea, în numele aureolei lor, să influențeze lumea. De la exemplul lui Benda a pornit o cercetătoare a literaturii, Ana Selejan, pentru a radiografia demisiile morale ale unor directori de conștiințe din cultura română, imediat după instaurarea noii puteri în această țară. Acțiunile de „epurare” (din universități, presă, Societatea Scriitorilor Români), începute cu o grabă febrilă și fără discernământ, s-au situat sub semnul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ale ostașilor și ofițerilor. Este adusă în scenă o tipologie umană variată, caractere și comportamente diferite, relevate atât prin acțiunile pe care le întreprind, cât și prin subtile introspecții psihologice. În esență, Floare de oțel este un roman al devenirii, radiografiind evoluția protagonistului-narator de la fragilitatea romantică a adolescenței la robustețea maturizării prin contactul dur cu realitățile frontului, prin participarea la lupte. Romanul Velerim și Veler Doamne (1933; Premiul Societății Scriitorilor Români) are un conflict insolit, de o mare intensitate dramatică, ilustrând
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
ales cele de maturitate, vor avea protagoniști problematici, devorați de angoasele omului modern, clamându-și foamea de răspunsuri capitale și afini, prin exemplaritatea acestor tensiuni, cu eroii lui André Malraux, Antoine de Saint-Exupéry, Jean-Paul Sartre, Albert Camus ș.a. Deși intenționa să radiografieze mediul social, P. aduce în prim-plan investigarea vieții sufletești. Pe acest traseu, tipologia învinșilor - constantă individualizatoare a prozei sale, pornită de la tipare sămănătoriste, înnobilată cu tușe caracteristice venind dinspre Maurice Barrès și Paul Bourget, trecută prin liberalismul retoric al
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
și umoristică. Personajul - un Păcală cazon - e reluat picaresc în Soldatul Neață în război (1943) și Pățaniile soldatului Neață (1943). Liceul și universitatea prilejuiesc sondajul altei zone, aceea a adolescenței. 4 pe trimestrul 2 (1941) și Fetele au crescut (1943) radiografiază psihologia unei vârste dificile, fragilă, dar și rebelă, contorsionată în inhibiții, dar și cu nesecate disponibilități de visare și de emancipare: eliberare de tutela și convențiile adulților, eliberare de propriile complexe. În obsesia erotică, apropiată ca manieră de abordare de
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
Odată cu numărul 100/1987 își asumă existența unui „model «Opinia»”, care „se revendică din spiritul cel mai pur al tradiției gazetărești de dinainte și de după război” ( Aveți încredere în noi!). Publicația recunoaște potențialul cultural al vieții studențești, pe care o radiografiază ca atare, transgresând estetic constrângerile ideologice. Rubricile sunt relativ constante: „Agenda politică”, „Actualitatea universitară”, „Cronica literară”, „Cărți în dezbatere”, „Cronica filosofică”, „Revista revistelor”, „Sport”. Relieful vieții universitare e conturat de interviurile cu profesori și studenți, de prezentarea activității cercurilor științifice
OPINIA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
că, folosit într-un anume fel, uzat de instituția literaturii și de convențiile retorice curente, cuvântul poate deveni pervertitor. Dar își păstrau încrederea în posibilitatea unei narații directe care, ocolind artificiul, ar avea, totuși, forța să transcrie, să stenografieze, să radiografieze realul. Povestitorii și ascultătorii-anchetatori din romanul lui N. infirmă prin toate mijloacele o astfel de supoziție, convinși că orice expresie lingvistică merge împotriva realului, urmărind scopuri proprii. Criticii au semnalat echilibrul între continuitate și ruptură - în orizontul prozei românești moderne
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
mai mare este meritul lor. Aceste cărți fac parte dintre acelea, nu multe, dar nici puține, care au marcat definitoriu discursul sociologic postbelic, marcând, concomitent, o breșă semnificativă În sistem. Mai mult, ele sugerează o manieră de a scrie care, radiografiată cu atenție, capătă dimensiunile unei adevărate strategii culturale. În ambianța epocii, unele dintre textele sau cărțile unor Ilie Bădescu, Septimiu Chelcea, Traian Herseni, Ioan Mărginean, Ioan Mihăilescu, Achim Mihu, Vladimir Trebici, Ion Ungureanu, Lazăr Vlăsceanu, Cătălin Zamfir, Henri H. Stahl
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și de unele strategii de evitare a acesteia. Laurențiu Șoitu, tot Într-un registru mediatic, ne amintește despre temerile, renunțările la opinie, autoabandonările și dedublările omului de presă. Liviu Chelcea și Puiu Lățea interoghează modul de consum, statornicit În comunism, radiografiind (printr-un studiu de caz) modul de structurare a „culturii” penuriei prin practici speciale de aprovizionare și supraviețuire (micul trafic de frontieră, turismul economic). O interesantă sociologie a cozii ne este prezentată de Dan Lungu, cu efectul ei „pervers”, necunoscut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Într-o nouă lumină prin referințe precise (Adrian Neculau), revoltele atipice sunt reevaluate și decriptate din perspectiva prezentului (Ruxandra Cereseanu), actul interzicerii avorturilor e rememorat cu toate consecințele lui la nivel personal și social (Lavinia Betea), afacerea „Meditația transcendentală” este radiografiată ca fiind o adevărată răfuială față de intelectuali și un motiv contrafactual (Adrian Neculau). Ultima secțiune a volumului de studii are În atenție pe excluși, pe cei care nu au rezistat noului „tratament”, nu i-au „Înghițit” pe noii apostoli sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apărute În primă ediție În 1992 respectiv 1993, restituire care urmărește repunerea În circuitul informării, pentru alt public, pentru altă generație de căutători ai adevărului, Într-un ritm editorial mai susținut, și a celorlalte cinci cărți despre totalitarismul literar românesc radiografiat de mine până În 1960. Nu cred că În vreo literatură estică ce a traversat experiența nefirească a realismului socialist și a etapei anterioare acesteia de politizare și massificare a literaturii, să se fi Început atât de devreme: nu atât procesul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care s-a sprijinit în bună măsură renumele de prozator al lui B., fixează cadrele în care i se va mișca scrisul: registru epic ingenuu, dialoguri și pasaje descriptive sau evocatoare ce vor să recompună realistic o atmosferă ori să radiografieze stări sufletești, destin tragic marcând existența personajelor, o voce narativ-auctorială cu inflexiuni domoale, compasive, care ține să spună că pervertirea sufletelor, necazurile, nelegiuirile, năpasta vin din imixtiunea în lumea satului a unor legi nefirești, nedrepte. Rar, ca în povestirile Măcar
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
Direcției Presei. Între timp, își descoperă vocația de dramaturg. Piesele i se reprezintă pe scenele din Cluj-Napoca, Bacău, Satu Mare, Oradea ș.a. (Sentință pentru martori, 1976, Anotimpul speranței, 1978, Valsul de la miezul nopții, 1980, Ultima aventură, 1982). Aici, C. caută să radiografieze adevărata față a realității din țara unui regim totalitar, abrutizant, piesele fiind considerate în epocă adevărate „îndrăzneli”, din punct de vedere politic. Incomodă pentru autorități, dramaturgia lui era apreciată însă de un public ce-și regăsea în replicile personajelor propriile
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
toate neajunsurile dramaturgiei, care sunt aceleași ca ale poeziei și prozei: schematism, formalism, insuficienta zugrăvire a eroului pozitiv, a luptei de calsă, a forței partidului, monotonie tipologică, conflict neveridic, șablon, cenușiu, necunoașterea vieții etc. O parte a acestor lipsuri sunt radiografiate de S. Damian și P. Țugui 56: „În luna iulie a avut loc Plenara Uniunii Scriitorilor consacrată problemelor creației noastre dramatice. Plenara a arătat că în țara noastră s-a născut și s-a dezvoltat o dramaturgie nouă (...). Plenara Uniunii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe care o să le uităm. Mircea Mihăieș: Este vorba de ceea ce În general se numește „Generația ’60”. Vladimir Tismăneanu: Mai sunt și Ana Blandiana, alți oameni atacați de neoproletcultiștii sau de neostaliniștii tracomani. După părerea mea, aceste lucruri au fost radiografiate excelent de Katherine Verdery În cartea despre compromis și rezistență În cultura română. Au existat lupte absolut reale, În care este fascinant că disidenții, atâți câți erau - precum grupul de la Iași -, stăteau relativ deoparte, dar aveau legături cu neolovinescienii. Mircea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]