19,627 matches
-
o agenție sătească 562,23 lei. Au fost agenții comunale și sătești care au realizat remize peste 550 lei: Baia, Plăvălari și Tudora și chiar peste 600 lei: Fântânele și Bălușeni Stamate, nu departe de salariul mediu tarifar realizat pe raion(Anexa 11). Începând cu data de 1 iulie 1964, retribuirea agenților autorizați s-a făcut în sistem mixt de salarizareăo formă combinată de salarizare): cu o parte variabilă(remiză) în raport cu veniturile totale realizate și cu o cotă fixă, în raport
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
singur sens) în timpul distribuirii. După numărul total de puncte realizat, agenția se încadra într-o anumită categorie. Ulterior sistemul de salarizare a suferit modificări. POȘTA ȘI TELECOMUNICAȚIILE ÎN ZONA FĂLTICENILOR DIN JUD. SUCEAVA 1968-2000 Cu toate realizările obținute, pe vremea raioanelor, în dezvoltarea satelor, gradul de civilizație în mediul rural a rămas scăzut, progresul pătrunzând cu mare greutate, datorită dispersării satelor în decursul timpului, ceea ce a făcut ca între nivelul de viață de la oraș și sat să fie mari diferențe. Numărul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din județul Suceava. În componența județului Suceava intrau orașele Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Fălticeni, Rădăuți, Solca, Siret și Suceava și un număr de 90 de comune rurale cu 395 de sate. Comunele Tudora și Vorona, care fusese încorporate raionului Fălticeni în anul 1961, au trecut la județul Botoșani. Din 47 localități, care nu au mai fost menținute, 9 aveau sub zece clădiri, iar 38 s-au contopit de-a lungul anilor cu alte localități sau orașe învecinate. Noile comune
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fapt prezentau deosebiri privind dimensiunile, caracterele literelor, motivele decorative etc. Cu trecerea timpului au apărut ștampile de zi tot mai estetice, cu tot mai multe elemente de identificare, cu denumirea și felul unității poștale, a mijlocului de transport, al județului, raionului, regiunii, cu data la mijloc în poziție orizontală, uneori între două linii, luna fiind reprezentată de primele trei litere sau în cifre romane, apoi anul, luna, ziua și ora în cifre arabe, iar din anul 1976, cu indicarea codului poștal
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sau în cifre romane, apoi anul, luna, ziua și ora în cifre arabe, iar din anul 1976, cu indicarea codului poștal și alte caracteristici. Toate ștampilele au fost confecționate din metal, obișnuit din fier, dar și din bronz pe vremea raioanelor administrative. După aproape un secol și jumătate aceste ștampile din metal au fost înlocuite, începând din anul 1996, cu altele confecționate din cauciuc. Se folosesc și în prezent. Sunt ștampile moderne, ușor de mânuit și de întreținut. Asigură o impresiune
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe lângă cele 16 Direcții regionale PTTR, Oficiul special transporturi poștale, Oficiul special controlul mandatelor, Oficiul special expedierea presei, Oficiul special distribuirea timbrelor și altele. Organizarea administrativă a teritoriului României, din 16 februarie 1968, prin care s-au desființat regiunile și raioanele și s-au reînființat județele, a determinat noi modificări în structura organizatorică a poștei și telecomunicațiilor. S-a reînființat Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor. De fapt, s-a comasat Ministerul Transporturilor și Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor. Noul minister cuprindea trei departamente, printre care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de expediții în gările: Pașcani, Lespezi, Dolhasca, Liteni, Verești și Burdujeni ăreproduse după lucrarea: Poșta ambulantă feroviară în România, 18691994, București, 1995, de ing. Călin Marinescu). Ștampile de zi folosite în perioada anilor 1950 - 1968, la unele unități poștale din raionul Fălticeni Regiunea Suceava. Ștampile de zi folosite în anii 1968 - 1996, la unele subunități poștale din Zona Fălticeni Județul Suceava. Ștampile de zi folosite la unele oficii poștale din zona Fălticeni, județul Suceava, începând din anul 1996 ăconfecționate din cauciuc
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
O analiză completă a evoluției modului de utilizare a terenului este practic imposibilă în absența unor date concrete, suficient de detaliate, pentru a putea fi suprapuse unei regiuni fizico - geografice. Practic, până în 1966, singurele date disponibile se referă la județe, raioane sau regiuni; abia după această dată, caietele statistice ale fiecărei comune le au înregistrat la nivelul administrativ de bază. O succintă perspectivă istorică,așa cum reiese din numeroasele lucrări de specialitate elaborate, arată că, în general, activitățile agricole s-au extins
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
-i facă pansamente și i-a dat o rețetă cu un șir de unsori, prafuri și alte medicamente, care au ajutat-o. La noi, la farmacie, nu a găsit și am plecat eu, a doua zi, să-i cumpăr din raion aceste medicamente, iar ea a mai îndurat o zi durerea, căci de la durere, nici să mănânce nu putea, mi se rupea și mie inima de mila ei. De la acest accident, au început marele greutăți; bunica nu putea să facă nimic
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
apariția valoroasei lucrări "Valea Prahovei" N. Velcea, Gh. Niculescu- ce se ocupa cu ansamblul condițiilor naturale și economice specifice întregului curs al Prahovei și zonelor adiacente, după ce cu zece ani mai devreme, același Gh. Niculescu publica articolului "Raionarea geomorfolică a Raionului Ploiești" În anul 1966, iese de sub tipar prima sinteză documentară referitoare la "Subcarpații romanești", realizată de profesorul Victor Tufescu, din care se desprind o serie de elemente inedite, de mare interes în sistematizarea datelor legate de structura fizică a teritoriului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
acum nici un sport! Cel mult, jucase câte o „miuță” cu copiii de la bloc. A ajuns însă la ideea extrem de fertilă că totul este nu să dai cu piciorul, ci cu capul! Așa că, ajuns pe funcția de președinte U.C.F.S. în raionul lui, a început să-și frământe mintea: ce trebuie făcut pentru a-și justifica funcția? Într-o frumoasă noapte de vară, la capătul obișnuitei și enervantei vânători de țânțari care nu te lasă să dormi, ideea a venit: să-i
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
femei! Mai conservatoare, mai egoiste, fără o perspectivă clară asupra dezvoltării orașului, a înălțării sale cultural-sportive. „U.F.D.R.-ul (Uniunea Femeilor Democrate din România) să vadă mai bine de dezvoltarea armonioasă a tinerei generații - replica el în fața bufetului din sediul raionului de partid, într-o pauză de ședință. - Să se concentreze mai mult asupra elementului-om decât asupra elementului bărbat!” Și izbucnea într-un râs pițigăiat, colorat cu scurte strigăte răgușite, oarecum deranjante, ce atrăgeau totdeauna atenția. Se înțelege, își începuse
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
marelui poet, ori că, pentru a deveni universal, nu e nevoie decât să fii geniu Într-un neam sărac, să te crezi ce vrei tu În magazinul universal al Buzăului. Chiar dacă rafturile sunt goale, ele sunt universale, iar vânzătoarea de la raionul de pantofi e și ea universală, cum sufocă prin imensa ei prezență lumea ideilor pure ale lui Platon, cu țâțele ei universale... Așa că, dacă ea nu ar exista, nici magazinul «Dacia» nu ar exista, și, prin urmare, dacă eu nu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
buzunare, fără să Îi salute, posedat de rechizitoriul discursului care i se Învârtea În minte căutându-și parcă ieșirea, salvarea, ăia s-au oprit o clipă, au strâmbat din buze și s-au dus, ținân du-se de mână, la raionul de cămăși, să contemple verdele turbat, Încă un pretext de fericire. — Adică nu le-a convenit că nu i-am salutat, că nu le-am dat onorul, ei nu mă puteau saluta... Păi nu puteau, din moment ce nu exist, din moment ce nici
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
teren viran, căci casă era ocupată de PMR, care ocupă și casele de alături și de vis-à-vis. A venit un ordin că, dacă nu pot să exproprieze casă, să se mute, așa că ne-au băgat chiriași, un secretar ÎI de raion și un doctor. Erau căsătoriți, secretarul avea un băiat deja și cât au stat s-a mai născut o fată, pe care am botezat-o eu, căci ei credeau în Dumnezeu și mama, o chiaburoaica, prezența încredere că nu îi
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Majă,moldovean,/Frate vitreg cu Bogdan/Și feciorul lui Ștefan...”. Orașul Bârlad a cunoscut în cei 830 de ani de atestare documentara perioade de glorie: Cnezat, Capitala Moldovei, Capitala Țării de Jos; Capitala Județului Tutova, Reședința Regiunii Bârlad,Reședinta de Raion,iar din anul 1968Municipiu. Poetul G.G. Ursu îi comunică,cu mândrie, amicului sau Rafael Alberti: ”Bârladul meu nu-i port la mare,\Nici Andaluzia-ți natală,\E municipiu azi,vezi bine,\ Dar are o mai veche fală”. Dacă în trecutul istoric
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
se plimba prin magazin căutând mărfuri de calitate,soțul se opri la barul de la subsol.Timpul s-a scurs pe nesimțite.Femeia nu dădea niciun semn de viață.Barbatul a plecat în căutarea ei. N-a găsit-o nici la raionul de covoare,nici în restul magazinului.A căutat-o și în împrejurimi. A întrebat personalulul magazinului. Nimeni nu o remarcase.Se gândi la o păcăleală. Merse în Țiglina III și trecu cu bacul la stația de autobuz.Spera s-o
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
urmărește. (Pe scări coboară încet Monica.Nimeni n-o observă) Urmărirea se desfășoară pe un mare bulevard.Asfaltul este distrus.Ea își rupe tocul.Intră într-un supermarchet.El după ea.Aici întâlnește o altă femeie. Dezorientat se duce la raionul de încălțăminte.O regăsește,dar pare schimbată.I s-a rupt și celălalt toc.O privește mai atent.S-a înșelat.Persoana din fața sa este o clonă. Detectivul e în dilemă... (Nelu și Costel sunt cu gura căscată) Ei ce
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
până pe Rue de la Bourgeoisie. Trecu pe lângă un mic magazin alimentar, intră și își cumpără câte ceva, pentru o gustare ușoară puțină terină de gâscă, două trei feluri de salam, pâine de secară cu nucă... Îi fu greu să se hotărască la raionul cu brânzeturi și la cel cu vinuri aveai de unde alege și n-a putut rezista ispitei. Când trecu pe lângă portar, acesta îi spuse: Cu aceeași cheie puteți intra direct în dormitor. Dacă aveți nevoie, menajera vă va aduce dimineața micul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
1955, N. Macaroviciu arată în cercetările efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția volhinianului și a zonei de tranziție spre besarabian. - Studiul cel mai complet al acestui sector din punct de vedere fizico-geografic îl găsim în lucrarea „Valea Siretului în sectorul raionului Pașcani și problemele șeii de la Ruginoasa” de Ion Sîrcu (1955). - Date din punct de vedere economic găsim în lucrarea „Probleme de geografie economică a raionului Pașcani” de I. Șandru (1957), în „Monografia județului Iași” de I. Șandru, V. Băcăuanu din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acestui sector din punct de vedere fizico-geografic îl găsim în lucrarea „Valea Siretului în sectorul raionului Pașcani și problemele șeii de la Ruginoasa” de Ion Sîrcu (1955). - Date din punct de vedere economic găsim în lucrarea „Probleme de geografie economică a raionului Pașcani” de I. Șandru (1957), în „Monografia județului Iași” de I. Șandru, V. Băcăuanu din 1972. - 1974 - „Monografia geografică a comunei Lespezi”, de profesor Vasile Simina. - 1972 −„Monografia istorică a comunei Lespezi”, realizată de profesor Ioan Ciubotaru. - În „Studiul monografic
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bastoane, leațuri din garduri și găleți cu apă pe membrii prezidiului: I. Ursuleanu, directorul Atelierelor C.F.R. Pașcani, Ioan Varzaru, directorul Școlii Heci, Ion Curuț, secretarul primăriei, Dumitru Cană, vicepreședintele C.A.P., Ilie Pascal, directorul Căminului Cultural și alți reprezentanți de la raion și județ. Până la ziuă, au fost arestați: Dumitru Cană, Catinca Oneață, Anica Paiu, Petru Spataru, Dumitru Paiu, Petruță Ciolac, Octav Marian, Vasile Ilinca, Aglaia Moneaga, Valerică Ciolac, Veta Zaharia și alții. Au fost duși la Periprava fără să fie judecați
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
unitate administrativă, „ținutul”, iar județul Baia, împreună cu județele Pașcani, Bacău, Vaslui, Neamț, Roman, Botoșani intrau în componența ținutului Prut, cu reședința la Pașcani până în 1940. În 1942, comuna Lespezi făcea parte din plasa Dolhasca, iar în 1950 intra în componența raionului Pașcani. În urma împărțirii teritoriale din 1968, este comună în județul Iași, având în componență satele Lespezi, Bursuc Deal, Bursuc Vale, Heci, Buda și Dumbrava. La 1900, comuna Lespezi făcea parte din Plasa Siretul de Sus, cu reședința la Lespezi. Pretura
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
făcea lecții- spectacol care cuprindeau serbări, lecții de creștere a pomilor fructiferi, de geografie, de istorie, propagându-se idei din J.J. Rousseau, Komenschi , Pestalozzi, K.D. Ușinschi etc. A.R. ILIE PASCAL - profesor. Născut la 15.06.1915 în comuna Cernăuca, raionul Sadagura, regiunea Cernăuți, din părinți țărani, a urmat 7 clase primare în satul natal, după care a studiat la Școala Normală din Cernăuți. După obținerea diplomei de învățător (1936), profesează în Cernăuca (1936-1940), apoi la școala din comuna Băișești, județul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a pensionat, ca profesor de geografie și chimie. A îndeplinit funcția de director coordonator, a girat postul de subinspector școlar la Plasa Mălini și Plasa Lespezi, director de cămin cultural la Lucavăț-Storojineț și Heci, secretar al Comisiei de atestare pentru raioanele Pașcani și Târgu Frumos, în perioada 19561957. A participat la al doilea război mondial, având gradul de locotenent în regimentul 24 infanterie, iar pentru faptele de arme a fost decorat cu Coroana României, în grad de cavaler cu spade și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]