504 matches
-
rău că George Folescu nu s-a născut undeva pe Mureș sau pe Târnave. Avea argint în glas Traian Grozăvescu, dar n-a venit de la Lugoj cu vreo melodie bănățeană. Radames nu cânta doine. Mereu aștep să se ivească un rapsod popular al Transilvaniei. Nu l-am întâlnit încă. A sosit vremea și acum este! am răspuns glumind meșterului. Acest rapsod există, dar nu-i un cântăreț, ci o cântăreață. O cheamă Maria Tănase. Nu vocalizează după note și n-a
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
dar n-a venit de la Lugoj cu vreo melodie bănățeană. Radames nu cânta doine. Mereu aștep să se ivească un rapsod popular al Transilvaniei. Nu l-am întâlnit încă. A sosit vremea și acum este! am răspuns glumind meșterului. Acest rapsod există, dar nu-i un cântăreț, ci o cântăreață. O cheamă Maria Tănase. Nu vocalizează după note și n-a studiat la Conservator pe Amneris; dar a cutreierat toate ținuturile țării, de sub poalele Ceahlăului până în Munții Apuseni și și-a
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
și total aceeași metaforă a poetului: „Tresaltă-n mine milioane/ Cu viitoru-n ei răsfrânt/ Și-n iureșul eternei goane/ Cum sunt ce-am fost voi fi ce sînt.” Sunt mulți „cutezători calici”, astăzi, ca și ieri, unii zice-se chiar rapsozi ca Leșe, care se pot ridica la înălțimea, lumina, demnitatea, trăirea, jertfa, muzica, versul, bucuria împlinirii și dăruirii complete Neamului și lui Dumnezeu întru veșnicie doar atunci când se privesc pe sine în oglindă! Maria, Măiastra din Carpați, își are locul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
director muzical la Radio Tv Unirea, Mihai Nae un umorist și om de cultură, împreună cu Ioan Godja, Dl. Alexandru GRĂDINAR Prim-colaborator al Ambasadei Române din Viena au înmânat premii, diplome de excelență și diplome de merit scriitorilor, artișilor plastici, rapsozilor populari, aluturi de dumnealor s-a aflat și Victorita Duțu, profesor, artist plastic și redactor muzical la Radio Tv Unirea care a dăruit 19 picturi, lucrări din expo z iția proprie (un gest extraordinar) cadou pentru cei premiați de către organi
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
cu ștergare cu motive de la țară, chenare cu râuri la un chimir, la cămașă cu poale sau la ie de costum popular bărbătesc și femeiesc din ținuturile Romanaților și Teleormanului, antren cu muzică populară românească înregistrată pe CD-iuri, cântată de rapsozi din aceste ținuturi, inclusiv formația condusă de un fiu al acestor meleaguri, regretatul Liviu Vasilică Referință Bibliografică: Nuntă sâmbetistă în California (15) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 357, Anul I, 23 decembrie 2011. Drepturi de Autor
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (15) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350952_a_352281]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > RAPSODUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rapsodul Efigie sculptată-n veșnicie - N-o îngrădește timpul și hotarul: Cerchează renumit era cobzarul Cu har învăluit în armonie. Plângea tristețe multă și
RAPSODUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351056_a_352385]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > RAPSODUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rapsodul Efigie sculptată-n veșnicie - N-o îngrădește timpul și hotarul: Cerchează renumit era cobzarul Cu har învăluit în armonie. Plângea tristețe multă și amarul- Turna în cântec foc și melodie; Un iureș avântat de veselie- Truver de vreme veche cronicarul
RAPSODUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351056_a_352385]
-
timp uitat învinge - Cânta la zile mari - la Înviere Și la Crăciun - pe zare-ncet când ninge, Și te purta cu el în alte sfere, Iar melodia încă nu se stinge, Răsună-n neuitare și tăcere. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Rapsodul / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
RAPSODUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351056_a_352385]
-
să intru-n cetate./ Culeasă de tine fruct neînceput, / Purtată apoi pe țărmu-nplinirii, / Ales îmi erai pentru-ntâiul sărut - / Cum spune-o-nțeleaptă lege a firii. / Și doar împreună am fi renăscut, / Trăind o simfonie a iubirii”. Poeta, un autentic rapsod al meleagului, ar cânta dintr-o frunză ori din fluier, dorul de meleagul natal, care o mistuie. Conștientă de iscusința ei de a preface cuvintele-n cântec, Ioana Stuparu dorește să-și facă un altar din toată creația ei, sub
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
sa acolo unde a fost flacăra veșnică a nemuririi (deasupra grotelor). Să nu mai vorbesc despre INSULA pe care era un renumit restaurant (incendiat de niște oameni răi) unde se cânta cea mai selectă muzică populară și orășenească... Aici veneau rapsozi vestiți ai timpului! Și bineînțeles Muzeul „Dimitrie Leonida” din care am învățat - în mod practic secretul mașinilor - poate mai mult ca în școală despre mințile luminate ale genialilor noștri inventatori, cercetători, oameni de știință,etc. ... ca venind acasă să deschid
O, DRAGUL MEU GEORGE ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355015_a_356344]
-
tolbă plină de pilde, proverbe, zicători sau vorbe de duh. Cred că pentru fiecare greșeală omenească bunica avea în tolba ei un raspun. Și ca bunica, câți alți oameni înțelepți nu avea satul?” Vechile cântece populare din zona Teleormanului și rapsozii locurilor se regăsesc într-o prezentare amănunțită în cartea doamnei Elena Buică. Iată ce spune autoarea despre regretatul Liviu Vasilică: “Interpretarea lui Liviu Vasilică este cea care a prins cel mai bine specificul cântecelor de haiducie, de voinicie, de joc
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
Cuvintele ce par atât de ponosite Devin deodată ținte ideale. Sunt încă mic în fața ta ca și a tuturor Nu pot să cresc, ca fumul de explozii Și nu m-aș pierde-n studiul rimelor, Pentru a nu mă critica rapsozii. Turda 1965 Referință Bibliografică: Relativitate / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
RELATIVITATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355584_a_356913]
-
aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului (de sub cazanul de țuică) și coceam porumbi cu lapte”. În poemul „LUI EMINESCU” pe care l-a recitat actrița Doina Ghițescu, voi aminti doar câteva versuri ce mi-au înrâurit întreaga viață
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
pază, pe Helicon munte. Cu arc și săgeți pe oricine să-nfrunte De ar îndrăzni să le pângăre culmea. S-a scris Toxeteus, lui Crotus alt nume Agil vânător, făcătorul de ritmuri, Atent creator de sonore-arhetipuri, Țintaș, mai curând, nu rapsod, ca renume. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește: Ciudată făptură eterul ivește, Născut de Aix, însoțită cu Zeus Aigipan fiul, cum spune Hyginus, Un biet corp de țap cu o coadă de pește
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
cultural, în sala de poveste, acolo unde bunul gospodar ne-a pregătit o cameră cu zestre. Și nu-i cum tu te-ai aștepta, doar din comuna sa. Aici, e zestrea-ntregului popor, pe regiuni cu grijă etalată, de vajnicul rapsod în lume-ntreagă prezentată cu mândrie și onoare, drag și dor! „Satul cu hore și viori” - așa este descrisă comuna Pădureni, în presa națională. În anul 1972, la inițiativa învățătorului de atunci - primarul de azi al comunei, domnul Temistocle Diaconu
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
L-am visat pe Dumnezeu”; „Merg la bătrânii satului, culeg cântecele, le trec prin filtrul sufletului, le recondiționez și le dau o nouă viață. Dintre melodiile culese, dragi mie, pot aminti «Fir-ai tu să fii de deal», cules de la rapsodul Ilie Zugrăvescu, «Iese mândra-n bătătură», cules de la soții Stanca, din Voicești”, mărturisește acum în presă („Adevărul”), Georgel Nucă. Din această osteneală și străduință s-au însuflețit două albume: „L-am visat pe Dumnezeu” și „Mă duc și eu la
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
Angela Moldovan a colaborat cu Orchestra de muzică populară „Înfrățirea” din Cluj Napoca (1950-1954), Orchestra de muzică populară Radio, Ansamblul „Rapsodia română” din București, Ansamblul „Doina Bucureștiului”, Ansamblul Folcloric „Târgu Mureș”, Orchestra „Brâulețul” din Constanța, Orchestra „Plaiurile Bistriței”, din Bacău, Orchestra „Rapsozii botoșanilor”, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” din Suceava, la pupitru cu mari maeștri ai artei dirijorale, printre care Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Nicușor Predescu, Constantin Arvinte, Nicolae Botgros, George Sârbu, Ion Cobâlă... A cântat, într-o activitate longevivă artistică
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dimineață își scrie cu penița de aur O nouă pagină de poveste În jurnalul trecerii mele printr-o lume jucăușa și veselă, Descoperită Acasă, Presărată cu sclipiri solare Și ritmuri electrizante de cântăreți din natură, Rapsozi înnăscuți. Natură virgina își pictează splendoarea ei sălbatică Pe pânză infinită a orizontului, Fremătând de prospețime și culoare. Vântul ștrengar a luat-o haihui prin lanurile verzi, Fugar într-un picior prin iarbă înfiorata de atâta tinerețe, Hoinărind printre fluturi
VIS DE VARA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352721_a_354050]
-
obiceiurile locului. Toamna, în serile când o ducea vreo verișoară mai mare ca să vadă cum se face claca la depănușatul porumbilor (la aceste adevărate șezători culturale de neuitat), asculta cu mare curiozitate poveștile bătrânilor, doinele și baladele ce le cântau rapsozi vestiți, acompaniați la caval sau fluier. Maroara învăța cu ușurință cântecele străbune, și nu se lăsa prea mult rugată, fiindcă îi plăcea să cânte (mai ales că bunul Dumnezeu o înzestrase cu ureche muzicală și o voce cristalină... asemănătoare cu
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
Vieru, că Basarabia nu-i mai prejos, iar George Muntean le ținea isonul cu „Păi nici noi nu suntem de lepădat”! Și a intrat în horă și cu strigături Adran Păunescu, desre care cineva spuna că „parcă are șăpte guri”. Rapsozi locali, banda lui Bidirel, pauză cerută de mirosul berbecului fript haiducește, de pastramă și fripturi de purcel, de celebrul caș de oaie, udate cu vestita țuică de prună, cu vin deșertat din demingene pântecoase și alintat cu melodii de inimă
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
Cartea Recordurilor http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/03/19/scrisoare-deschisa-pentru-natiunea-si-creatorii-proiectului-epopeic-%E2%80%9Eruga-fara-sfarsit-cel-mai-lung-poem-colectiv-pentru-cartea-recordurilor/#comment-1460 Publicat în 19 martie 2012 Romeo Tarhon Redacția Națiunea a primit recent de la domnul Vasile Bele, renumit folclorist, original staroste al nunților oșene, artist orator și rapsod, prozator și poet remarcabil, colaborator prețuit al publicației noastre, om cu har care nu permite risipirea tradițiilor sfinte ale satului românesc în deșertul dezromânizării de către neprietenii națiunii române în complicitate cu nemerniciții noștri trădători și vânzători, o scrisoare deschisă care
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
alt descântec, de data aceasta pentru soacra mare: Bucură-te soacră mare / Că-ți aduci scărpinătoare / Și unde te-o scărpina / Șapte ani nu te-o mânca. Nimic din ce se întâmpla în sat nu scăpa de biciul vorbelor aparținând rapsozilor populari ai comunității; bunăoară, nea Mitică își amintește cum au descântat la o nuntă femeile din sat când un băiat de țigan a luat de soție o fată de român: Celuit-a, celuit / Un fecior de corturar / Pe-o fată
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
consonanță cu visul și revărsarea în glas! În sufletul ei este incandescența unei vieți trăite fervent și cu înfiorare. ,,O colegă specială, o artistă cu adevărat profesionistă. Am cunoscut-o pe Maria Șalaru în urmă cu treizeci de ani, la Rapsozii Botoșanilor și, de atunci o iubesc. Ea nu supără pe nimeni, iar ei, puțini îi pot stinge neliniștea și supărarea!”, mărturisește Brândușa Covalciuc, interpretă de muzică populară. Dar, din glasul și privirea de cobalt, a Mariei Șalaru nu răzbate tristețea
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
spiritul unei generații. Avidă de zbor în libertate, o țară cu dioptrii, care nu mai văzuse clar de prea mult timp, începea să se închipuie un cosmos cu puzderie de planete gravitând sub mantaua folk-ului și a poemului. Numai rapsozii cu lire și cununi de dafin mai rostiseră antice versete și zburdaseră cu melodii lirice, cum rosteau și zburdau mânjii folk-iști, înaripați, fără șei și zăbale; numai serenadele trubadurilor medievali mai cutreieraseră cândva sub cerdacuri asemenea cântecelor folk! Frumoșii
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
dintre romanțele eminesciene și cu intonarea imului "Eminescu" (cântat, de atâtea ori, de regretații soți Teodorovici) ce a ridicat sala în picioare. Momente încărcate de semnificații și de o vibrație specială, care au bucurat sufletele participanților la memorabilul eveniment. Un rapsod popular din Țara Vrancei a făcut o demonstrație de virtuozitate, cântând la peste 15 instrumente și recitând o frumoasă baladă păstorească - una dintre creațiile proprii. Evenimentul de la Focșani a fost unul necesar și util. Atât oaspeții, cât și concurenții au
PREMII SI LISTA LAUREATILOR.FELICITARI ORGANIZATORULUI, POETULUI IONEL MARIN ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358326_a_359655]