20,740 matches
-
Maurina. Eu vorbisem mult despre acest ansamblu ideal, la curtea noastră, și principesa Maria era foarte curioasă de a-i auzi. Într-o zi, la 5 după-amiază, se aranjă o recepție muzicală la Cotroceni în onoarea celebrului trio. Muzicieni de rasă, interpreți desăvârșiți, reușiră să emoționeze adânc auditorii. Rar, poate niciodată nu s-a auzit așa o interpretare a marelui trio în LA minor de Tschaikowsky. Eu nu mă mai dezlipeam de dânșii, care asemena găsiră în persoana meape cineva care
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Hymnen (1966-1967), Mantra*<footnote Titlurile de lucrări marcate cu o steluța - * - reprezintă titluri selectate din: Ramaut-Chevassus, op.cit. footnote> (1970), Inori* (1974) sau Tierkreis* (1976), Arvo Pärt compune Simfonia a III-a* (1971), cântată Laul armastatule* (Cânt pentru îndrăgostiți) și Tabula rasa* (1977), implicarea tehnicii de colaj în Rozart Mix (1965) de John Cage sau Ludvig van (1968) de Mauricio Kagel, Bernd Aloïs Zimmermann prezintă Requiem für einen jungen Dichter (1969, Recviem pentru un tanar poet), Betsy Jolas - Lassus Ricercare (1970), Pierre
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
mie de ori dacă este nevoie (a făcut-o, spre onoarea lui, primul în această împrejurare, Andrei Pleșu), că oamenii pot fi judecați doar individual. Culpabilizarea unor categorii, inclusiv a uneia numite "generația expirată" amintește înfricoșător atât de ura de rasă, cât și de ura de clasă. Alex. Ștef|nescu Gazeta de perete Cotidianul încearcă de o bună bucată de vreme să recupereze decalajul vizibil față de alte ziare, mult mai bine plasate ca tiraje și audiență. Acest efort de autodepășire merită
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/10112_a_11437]
-
avea ocazia unei noi întâlniri cu frumusețea canină, în cadrul Expoziției C.A.C. , organizată de Asociația Chinologică „Canis“ Timișoara duminica viitoare (7 septembrie) la Baza sportivă U. T.T. -Textila. Aici, începând de la ora 10, crescători și deținători de exemplare canine de rasă vor concura pentru decernarea titlului de „Câine Apt Campion“, alături de timișoreni întrecându-se participanți din întreaga țară. Vom putea admira din nou de la ciobănești românești, germani sau caucazieni până la pudeli sau teckeli și de la Saint-Bernard la Shar-pei. Cei care doresc
Agenda2003-35-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281396_a_282725]
-
pot înscrie în ziua expoziției, achitând taxa de 250 000 de lei pentru primul câine și câte 200 000 de lei pentru al doilea și următorii. Alături de competiția propriu-zisă, va mai fi organizat și un arbitraj de selecție pentru toate rasele omologate de Federația Chinologică Internațională, necesar pentru obținerea dreptului de reproducere și pedigree pentru descendenți; înscrierea la arbitraj presupune achitarea unei taxe suplimentare de 300 000 de lei. Revenind la expoziție, precizăm că prețul biletului de intrare se cifrează la
Agenda2003-35-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281396_a_282725]
-
2003), Executivul a modificat și completat O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Conform noii definiții (mai cuprinzătoare decât cea inițială), discriminarea include orice deosebire, excludere, restricție ori preferință care este pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectarea HIV sau apartenența la o categorie defavorizată și care are ca scop ori efect restrângerea sau înlăturarea recunoașterii, utilizării ori exercitării, în condiții de
Agenda2003-37-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281446_a_282775]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Ciobăneștii românești - mai europeni decât stăpânii lor Cele trei rase naționale sunt la un pas de omologare De sute de ani, stau alături de ciobanul român, apărându-i turmele și, de multe ori, chiar viața. Ce au primit în schimb? Deseori prea puțin față de ceea ce meritau. Alteori, mai mult decât puteau
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
-i turmele și, de multe ori, chiar viața. Ce au primit în schimb? Deseori prea puțin față de ceea ce meritau. Alteori, mai mult decât puteau suporta. Ei sunt ceea ce generic denumim Ciobănești Românești. Ce am avea noi de câștigat dacă aceste rase ar fi omologate? Evident, un plus de mândrie națională. Ce ar avea ei, câinii, de câștigat, este greu de spus. Îi vom iubi oare mai mult dacă vor fi rase recunoscute și omologate internațional? Îi vor trata stăpânii lor cu
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
Îi vom iubi oare mai mult dacă vor fi rase recunoscute și omologate internațional? Îi vor trata stăpânii lor cu mai mult respect? Nu ne rămâne decât să sperăm. Necesitatea omologării acelor câini ciobănești care reprezentau, prin omogenitatea caracterelor, o rasă - desigur, în forma sa primară -, dar care trebuia să fie în același timp reprezentativă pentru întreg teritoriul românesc, a fost înțeleasă de crescătorii noștri încă din anii ’20 ai secolului trecut. „Revista științelor veterinare“ din februarie 1934 semnala eforturile depuse
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
trebuia să fie în același timp reprezentativă pentru întreg teritoriul românesc, a fost înțeleasă de crescătorii noștri încă din anii ’20 ai secolului trecut. „Revista științelor veterinare“ din februarie 1934 semnala eforturile depuse încă din 1928 de „Societatea pentru Îmbunătățirea Rasei Canine din România“, care încerca „să trezească interesul marelui public asupra câinelui ciobănesc românesc“. Fiind considerată o problemă suficient de importantă și de către Institutul Național Zootehnic, acesta își înscria în program, începând cu anul 1931, „Crearea câinelui nostru ciobănesc național
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
care încerca „să trezească interesul marelui public asupra câinelui ciobănesc românesc“. Fiind considerată o problemă suficient de importantă și de către Institutul Național Zootehnic, acesta își înscria în program, începând cu anul 1931, „Crearea câinelui nostru ciobănesc național“. Preocuparea pentru promovarea rasei cunoaște o relativă stagnare în urma evenimentelor social-politice din anii 1940-1960. Și asta până în 1974, când, în cadrul „Expo AVIROM ’74“, sunt prezentate patru exemplare de ciobănești românești proveniți din județul Suceava, nefiind însă nominalizate ca aparținând unei rase anume. În această
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
Preocuparea pentru promovarea rasei cunoaște o relativă stagnare în urma evenimentelor social-politice din anii 1940-1960. Și asta până în 1974, când, în cadrul „Expo AVIROM ’74“, sunt prezentate patru exemplare de ciobănești românești proveniți din județul Suceava, nefiind însă nominalizate ca aparținând unei rase anume. În această perioadă se cristalizează și opinia că marea categorie a câinilor ciobănești românești reprezintă o singură rasă, în cadrul căreia se disting două varietăți, denumite Carpatin și Mioritic. La finele anului 1979, părerile specialiștilor aflați în fruntea chinologiei românești
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
în cadrul „Expo AVIROM ’74“, sunt prezentate patru exemplare de ciobănești românești proveniți din județul Suceava, nefiind însă nominalizate ca aparținând unei rase anume. În această perioadă se cristalizează și opinia că marea categorie a câinilor ciobănești românești reprezintă o singură rasă, în cadrul căreia se disting două varietăți, denumite Carpatin și Mioritic. La finele anului 1979, părerile specialiștilor aflați în fruntea chinologiei românești se divid și se încearcă o formulă de compromis prin adoptarea unor denumiri hibrid pentru cele două rase ce
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
singură rasă, în cadrul căreia se disting două varietăți, denumite Carpatin și Mioritic. La finele anului 1979, părerile specialiștilor aflați în fruntea chinologiei românești se divid și se încearcă o formulă de compromis prin adoptarea unor denumiri hibrid pentru cele două rase ce urmau să fie selecționate. Potrivit denumirilor folosite în „Almanahul satelor“ apărut la sfârșitul anului, rasele urmau să se numească „Zăvodul carpatin“ și, respectiv, „Baracul mocănesc“!? Din fericire, se revine și la „Expopastoralis“ Rucăr 1980 sunt folosite din nou denumirile
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
părerile specialiștilor aflați în fruntea chinologiei românești se divid și se încearcă o formulă de compromis prin adoptarea unor denumiri hibrid pentru cele două rase ce urmau să fie selecționate. Potrivit denumirilor folosite în „Almanahul satelor“ apărut la sfârșitul anului, rasele urmau să se numească „Zăvodul carpatin“ și, respectiv, „Baracul mocănesc“!? Din fericire, se revine și la „Expopastoralis“ Rucăr 1980 sunt folosite din nou denumirile Carpatin și Mioritic. Omologarea, ca o Fata Morgana Faptul că, până în momentul de față, România nu
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
se numească „Zăvodul carpatin“ și, respectiv, „Baracul mocănesc“!? Din fericire, se revine și la „Expopastoralis“ Rucăr 1980 sunt folosite din nou denumirile Carpatin și Mioritic. Omologarea, ca o Fata Morgana Faptul că, până în momentul de față, România nu are nici o rasă omologată de Federația Internațională are o motivație complexă. În primul rând, de ce o rasă națională? Este poate vorba de un soi de patriotism ŕ la Caragiale, acel „de ce să n-avem și noi faliții noștri“? Doctorul iugoslav Milivoje Urošević, reputat
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
Expopastoralis“ Rucăr 1980 sunt folosite din nou denumirile Carpatin și Mioritic. Omologarea, ca o Fata Morgana Faptul că, până în momentul de față, România nu are nici o rasă omologată de Federația Internațională are o motivație complexă. În primul rând, de ce o rasă națională? Este poate vorba de un soi de patriotism ŕ la Caragiale, acel „de ce să n-avem și noi faliții noștri“? Doctorul iugoslav Milivoje Urošević, reputat arbitru chinolog internațional, consideră situația specială a estului Europei - de unde provin foarte puține rase
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
rasă națională? Este poate vorba de un soi de patriotism ŕ la Caragiale, acel „de ce să n-avem și noi faliții noștri“? Doctorul iugoslav Milivoje Urošević, reputat arbitru chinolog internațional, consideră situația specială a estului Europei - de unde provin foarte puține rase omologate - ca fiind excesul de naționalism manifestat în această problemă. Pe de altă parte, Urošević recunoaște că principala carență a „dosarului“ România este lipsa de lobby. Sunt și piedici de natură „tehnică“. Karl Reisinger, vicepreședintele Federației Chinologice Internaționale, spunea în
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
nu vom fi niciodată de acord să omologăm acest tip de câine, pentru că seamănă prea mult cu Ciobănescul Rusesc de Sud“. Nu este vorba de rea-voință. În chinologia mondială există de câțiva ani tendința de a se restrânge numărul de rase. O altă cauză o reprezintă selecția, care în România se face cu dificultate. Ciobănescul nu este un câine de apartament, nu este un animal de agrement. Ciobăneștii se întâlnesc la țară, la stâne sau, în cel mai bun caz, în
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
Ch. R. în ceea ce privește întocmirea documentației necesare pe plan internațional. La Adunarea Generală a FCI desfășurată la finele săptămânii trecute la Dortmund, dosarele au putut fi înaintate și, se pare, sub bune auspicii. După ce a luat contact în mod direct cu rasele românești propuse, în cadrul Expoziției Centrale Est-Europene din 2002 de la Arad, forul internațional a făcut precizarea că, începând din acest an, vor fi executate verificări în teren de către delegați FCI, ce se vor derula pe parcursul a câteva luni. Un rezultat favorabil
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
delegați FCI, ce se vor derula pe parcursul a câteva luni. Un rezultat favorabil ar însemna practic și mult dorita omologare. Să nu uităm, însă, că este o chestiune de timp. Portugalia s-a confruntat cu aceeași situație: a înregistrat o rasă, dar au trecut trei ani până la configurarea Standardului acceptat de FCI. Oricum, A. Ch. R. și-a îndeplinit angajamentele, mingea fiind, în momentul de față, în terenul Federației Internaționale. Câini înrudiți Pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Guvernul spaniol anula
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
Merinos și turme întregi au luat drumul Rusiei. Transportul se făcea pe jos, dura aproape doi ani și nu ar fi fost posibil fără ajutorul câinilor. Fie că se foloseau Ciobăneștii Catalani, fie, după alte opinii, era vorba de o rasă germană numită Schaufpudel, acești câini, de talie medie și cu părul lung și des, au stat la originea apariției Ciobănescului Rusesc de Sud, cea mai apropiată rudă a Mioriticului românesc. Asemănări se regăsesc și cu Irish Wolfhoundul, răspândirea acestui tip
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
al migrației celților, care s-au întins din Rusia, prin regiunea balcanică, până în depărtata Irlandă. Carpatinii au și ei un „verișor“ prin vecini: Ciobănescul de Sarplanina. Recunoscută de FCI încă din 1939, Ciobănescul de Iliria, ulterior de Sarplanina (muntele Shara) - rasa a rămas, practic, neschimbată în zona muntoasă dintre Kosovo și Macedonia, fiind folosită de armată și poliția iugoslavă pentru pază și protecție. Decimați în timpul războiului, câinii s-au împuținat în așa măsură încât crescătorii din Serbia, Macedonia și Kosovo își
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
de specialist în aparatură medicală“, dl Iliev îndrăgește cu patimă chinologia și mai cu seamă chinologia timișeană. Știe că, pe 10 aprilie 1927, se constituia la București, sub înaltul patronaj al Alteței Regale Principele Nicolae de România, „Societatea pentru Îmbunătățirea Rasei Canine“, dar îi contestă vehement întâietatea. Și pe bună dreptate, am putea spune, pentru că „Societatea Crescătorilor și Proprietarilor de Câini de Rasă din România“ lua ființă la Timișoara încă din 1921. Timișorenii au fost implicați și în constituirea „Asociației Chinologice
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
1927, se constituia la București, sub înaltul patronaj al Alteței Regale Principele Nicolae de România, „Societatea pentru Îmbunătățirea Rasei Canine“, dar îi contestă vehement întâietatea. Și pe bună dreptate, am putea spune, pentru că „Societatea Crescătorilor și Proprietarilor de Câini de Rasă din România“ lua ființă la Timișoara încă din 1921. Timișorenii au fost implicați și în constituirea „Asociației Chinologice Române“, prima după război, apărută la Arad în 1969. Dl Iliev se mândrește și cu faptul că A. Ch. J. Timiș reunește
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]