7,629 matches
-
deopotrivă realistă și artistică. Cea mai valoroasă contribuție a volumului, ea developează pe măsură ce expune și sintetizează în timp ce radiografiază vechiul regim, întrețesut cu frumusețea foșnitoare a unei copilării ,liberale". Punctul sensibil pe care Angelo Mitchievici îl atinge, în timp ce Ion Manolescu îl ratează, fiind următorul: cât din ceea ce am trăit în comunism aparține regimului defunct și cât nouă înșine? ce este context socio-politic constrângător și ce reprezintă o expresie a eului? până unde se întinde mizeria ideologică și de unde începe firicelul de apă
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
de consolare, pesedeii nu reușeau, totuși, să aibă vizibilitatea obligatorie în cazul oricărui partid mare. Așa încât, mâna întinsă de Tăriceanu și Băsescu ar putea fi salvatoare pentru echipa post-iliesciană. Pentru ca astfel de lucruri să nu se întâmple, pentru a nu rata despăducherea morală de care avem nevoie mai mult ca niciodată, cred că e necesar să se întâmple câteva lucruri simple. Primul dintre ele: ar trebui ca Tăriceanu să fie desemnat premier în cele două faze ale investirii / neinvestirii guvernului. După ce
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
mic și în fond necesar. A păcătui grav de tot înseamnă a nu trăi în acord cu tine, cu tot ce poți să faci tu mai bun, cu mijloacele tale, și mai sincer. Viața e un păcat lung fiindcă am ratat-o." (pp. 81-82) Ca o ironie semnificativă pentru acest fragment de proză decepționistă, vorbitorul, profesor de română de liceu, are porecla Mesia. Cu abilitate, Constantin Țoiu introduce în materia prozelor și în răsfrângerile lor de un umor amar suficiente elemente
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
mai mare. Povestirile din Trompete după-amiază sunt, prin chiar configurația lor, greu de rezumat și articulat într-un story critic, la a doua mână. Într-un caz (După ce lovitura s-a dus), tehnica epic-disjunctivă a prozatorului nici nu funcționează, schița ratând și în planul construcției, și în cel al psihologiei (numitul Crin încearcă o teamă, ,teama de a rămâne cu sine însuși", pentru ca, la alineatul următor, să aflăm că are ,păcatul indiferenței"). Există însă o structură de adâncime bine marcată, ce
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
Și dacă tehnica e ingenioasă și pare - la prima vedere - infailibilă cînd e aplicată la film, ea nu inspiră deloc încredere cînd e vorba de literatură. Îți vine să zici că autorul face experimente gratuite, se joacă de-a literatura, ratînd cerințele scrise cu majuscule în manualul marelui scriitor: construcție monumentală, personaje memorabile, analiză și psihologie cît de mult posibil etc. Pe scurt, nu vrea să scrie o capodoperă. Și de ce, mă rog, ar vrea? El preferă doar să spună o
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
în 1950, în ultimul său an de viață.. Arat a fost pămîntul unde au fost îngropate de partizani cadavrele fasciștilor, aduse la suprafață de aluviuni, după război. Nuto este cel ce relatează și explică evenimentele. Căile de salvare au fost ratate de cele trei personaje feminine numite. Cinto, puștiul cu un grav defect motoriu, a supraviețuit familiei ucise de tatăl lui, țăran exasperat de greutățile vieții, înainte de a-și curma viața. Nuto (prezent nu doar în roman ci și în poezia
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
firea lucrurilor ca scrisul "oricît de grav ar fi subiectul", să presupună o doză de gratuitate, dar există și (benignă) vanitate într-un discurs ce dispune atît de ușor de carențele onto-biologice ale enunțătorului. Echivocul subiectului convine și diaristul nu ratează ocazia să-și facă o ușoară concesie prin retorică: "Dacă nu te preocupă moartea ești vanitos, dornic să oferi o imagine oarecare despre tine, iar dacă te preocupă ești tot vanitos, bașca și egoist. Ce să alegi?" Dar Livius Ciocârlie
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
o dispută cu presa. Un ziarist care acuză Puterea și se luptă direct cu președintele țării va avea totdeauna de parte sa o parte a opiniei publice. Iar curioșii de pe margine, chiar dacă simpatizează cu Băsescu, în acest caz, nu vor rata schimbul de replici dintre ziariști și președinte. Așa că, fără să vrea, Băsescu îi ajută pe ziariștii cu care se războiește, sporindu-le audiența. Ziariștii care visează să-l pună la podea pe Băsescu și-au greșit și ei socotelile. Fostul
Clasicizarea lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11617_a_12942]
-
un măr, atît cît am poftă: pe urmă, cînd m-am săturat, îl arunc." Vincero, își spune, cu fiecare episod din cele douăzeci și patru (cam cîte anii lui Sebastian cînd le-a scris), un om care se amăgește că n-a ratat, fiindcă a luat orice drum care i s-a deschis drept al lui. Pentru că s-a ferit de explicații, de răspunsuri pe care și le dau oameni cu gustul importanței. Ce fac ei are o morală, o sclifoseală de inși
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
să coboare... -Hi-hi-hi!, am auzit atunci din cameră hlizitul enervant al lui Haralampy. Sunteți niște fraieri, domnilor: nu e elicopterul SMURD-ului, ci duduitul economiei naționale... Hi-ho-ha! Așa vă trebuie dacă nu ascultați ce zice Domnul Prim-ministru!... Într-adevăr, ratasem jurnalele tv cu liniștitoarea declarație a domnului Tăriceanu... Însă, important era că auzeam huruitul avântat al economiei 1), nu ?. Care vuiet, într-un context un picuț mai larg, și mai plastic vorbind, semăna cu momentele apropierii conferinței de presă a
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
există un chioșc de reviste și ziare ca în toate marile gări europene. Acolo puteți găsi încă numărul pe aprilie din Sciences et avenir (costă 65.000 de lei) care conține un capitol pe temă. Și, poate că n-ați ratat pe TV5, în 22 mai, emisiunea Vie privée / vie publique, în care tema discuției a fost "Moștenitori celebri". Erau prezenți, între alții, Frédéric, nepotul de frate al lui François Mitterrand, o nepoată a lui Rotschild, fiica lui Gosciny, autorul scenariilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
de logodnă, renunțarea la duel". Nu numai "plictiseala" l-a pus în mișcare pe martorul pacificator, ci și teama că Pașadia o să-l omoare pe Pantazi în duel și o "să-i strice bietei fete tot rostul" Încă un duel ratat în spațiul cultural românesc. Pînă la urmă, conflictul se rezumă la o bătaie sănătoasă, o trîntă fără urmări ireversibile. Cei doi crai își trag unul altuia "palme, pumni și picioare", ca doi argați. La începutul secolului al XVIII-lea, Cantemir
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
dar în fireasca ei diversitate, omologată ca atare. Există mari familii poetice, explică și exemplifică Mircea Cărtărescu (Dimov-Brumaru-Foarță, Angela Marinescu-Ion Mureșan-Mariana Marin), și a interpreta versurile unui autor fără să-l fi introdus în paradigma de care aparține înseamnă a rata tocmai actul hermeneutic. Sunt întru totul de acord cu această fundamentare pe principiul adecvării la diferite structuri de sensibilitate. Problema este că susținătorul ei nu reușește (sau nu dorește) să o ilustreze prin comentariul critic curent, în care derapează, de
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
trecutul în sensul profund. Dureros. Netrucat și netrunchiat. Că ar fi igienic pentru toți. Ca să putem privi în prezent, ca să putem să visăm viitorul, ar cam trebui să înțelegem ce s-a întîmplat cu noi. Am priceput că s-a ratat momentul 1989, că punctul 8 de la Timișoara a fost doar obsesia unor frumoși nebuni, care au crezut că lumea se poate transforma, că există o parte și bună, și frumoasă, a fiecărei zile și a fiecărei nopți, că viața are
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]
-
locul de muncă te poate acuza că i-ai afectat "dreptul la imagine". Alunecând pe acestă pantă până la absurd, adică nu foarte departe, ar trebui interzise transmisiile meciurilor, pentru că-i surprind pe fotbaliști în posturi care "trivializează regulamentele sportive", atunci când ratează un gol sau când dau cu mingea în tribună. Ne aflăm la un pas de a interzice și filmele, spectacolele de teatru, concertele și, în general, orice, pentru că dacă-i privim pe respectivii domni și doamne aflați / aflate la muncă
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
și cocini, Beckett a evocat o lume purificată și nevolnică, dar abstractă și teoretică. Totuși î și chiar și în ciornele lor pe care astăzi le putem citi în ediția originală î amândoi au o trăsătură comună, trupeții și medicaștrii ratați la C�line, și vagabonzii nelămuriți ai lui Beckett. Amândoi, și C�line și Beckett, au evocat același bălegar, unul ca miros, celălalt într-o manieră abstractă. Dar amândoi știu că, înaintea unei lumi mediocre sau a unei vieți ratate
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
filmul ca pe o prelungire și depășire a marelui realism literar și pictural". De acord; am așteptat cu nerăbdare să văd cum demontează Mel Gibson mecanismul violenței umane, utilizînd ceea ce același filosof numește "versantul antropologic al descripției evanghelice". Ca să nu ratez întîlnirea cu filmul, am refuzat să-l văd în vreuna din copiile pirat care au circulat din plin, pe casete sau pe Internet; pentru că una e să vezi un calvar fizic pe un ecran mic, și cu totul altceva să
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
de eveniment. Deodată însă, ceva vine să tulbure banalitatea până la convertirea în curiozitate, în insolit, în extravagant; acest ceva este întotdeauna un produs al banalității înseși, apărut dinlăuntrul ei și concurând-o treptat, grație unei mutații de semnificații.” Dar, criticul ratează formularea simplă a unei semnificații mai profunde, căci, deși intuiește bine principiul ambiguizării, Laurențiu Ulici nu rostește niciodată cuvântul artefact sau vreun alt sinonim. Or tocmai din acest punct de vedere interesează în mod deosebit povestirile lui Tudor Octavian. Prejudecata
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
regele și regina României, regele fotbalului, regina gimnasticii, regele tenisului, regele demolărilor bisericești, regele ingineriilor financiare, regele comisioanelor, regele creditelor neperformante, regele tabloidelor, regina modei, precum și un contingent de prinți, prințese și prințișori” (p. 63). Privirea acidă a prozatorului nu ratează nimic și nu iartă pe nimeni. Relatarea seamănă cu un reportaj jurnalistic. Ficțiunea se topește în masa ușor recognoscibilă a realității (oricine a urmărit la televizor derularea acelei vizite își va aminti ușor momentele descrise de Radu Paraschivescu), impresia de
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
interesează deloc ca iubitor de femei ori de literatură, mai ales cînd îi încurcă pe poeți între ei. Mă interesează ca posesor al unui șut imparabil sau al unui dribling care îi umilește pe fundașii adverși. Vreau să știu de ce ratează în situații simple sau de ce nu joacă titular într-un meci. Restul e treaba lui, nu a mea. În sfîrșit, cînd mă uit la un talk-show sportiv ori citesc ziarul, vreau să fiu informat despre sport, în mod obiectiv și
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
acum. Efectele se cunosc - integrarea României în Uniunea Europeană a devenit din ce în ce mai problematică. Schimbări însă vor avea loc cu siguranță și după înlăturarea Rodicăi Stănoiu din guvern. Că aceste schimbări vor fi făcute, probabil, nu din convingere, ci pentru a nu rata integrarea României în Uniunea Europeană, asta nu e o noutate. Dar dacă la Justiție nu se fac, rapid, cîțiva convingători către o reală reformă, demiterea Rodicăi Stănoiu s-a făcut de pomană. Mai multe ziare care apar în Capitală au publicat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
va da drumul. // pornise brusc, cu năile sforăitoare, / cu farurile ațintite-asupră-mi, / venea ca un tăvălug pe toată strada, / dar rămăsese tot acolo, nemișcat, / deși prinsese o viteză de neînchipuit. // cum însă era singurul tramvai spre momfa / nu puteam să-l ratez.” (p. 27) Toate certitudinile căutate devin ambigue paradoxuri, încifrate iluzii, precum două oglinzi așezate față în față în care gesturile pot fi definite și prin ipostaza lor complet opusă. Absența se resimte la fel de intens, numai că poetul a aflat între
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
am să merg într-o zi, la casa lui Elytis.// Cînd pun punct, după această propoziție ochii mi se umplu de lacrimi și chiar mai departe, cînd înaintez aici pe coala de hîrtie, plîng.// L-aș fi putut întîlni, am ratat din grabă și inconștiență întîlnirea cu el.// Să-l vezi pe omul care scria «gura ta rostește cu patru sute de trandafiri...», să-ți imaginezi că numai dacă l-ai fi atins, un cutremur magnetic ți-ar fi smuls ființa din
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
Iulia Blaga Recunosc de la bun început: din cele șapte filme premiate de către juriul internațional am ratat două. Am și circumstanțe atenuante, deși nu le caut: unu - două zile n-am mai putut să mă trezesc de la 7, și doi - în acest an au ieșit câștigătoare outsiderele. Dacă mă mai creditați, rămâneți cu mine! (și poate ghiciți
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
ghilotină. Bombă, petardă, pocnitoare sau, baremi, un bruiaj subit, râsul (cel "urât de filistini", cu un cuvânt al lui M. Ralea, mai înainte să se facă, și el, un filistin roșietic) e, îndeobște, exploziv. Explozia, însă, este scurtă și, uneori, ratând, e doar un fâs... Deschid, aici, o nouă paranteză, ca să-ți spun că,-n toiul perestroikăi, am scris, pe-un capăt de hârtie, un mic, așa-zicând, "oracol", rămas, cu alte mai-nimicuri, într-un mic coș de pe mașina de spălat
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]