353 matches
-
i-a fost arondat și satul Bâra, anterior în comuna Lipia-Bojdani județul Ilfov. În 1950, comuna a fost trecută în subordinea raionului Ploiești, din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, comuna Balta Doamnei a revenit la județul Prahova, reînființat. În comuna Balta Doamnei se află (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes
Comuna Balta Doamnei, Prahova () [Corola-website/Science/301640_a_302969]
-
2146 de locuitori. În 1938, s-a regăsit în plasa Sinaia din județul Prahova, iar în 1950, în raionul Câmpina din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, comuna a căpătat componența actuală, și a revenit la județul Prahova, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Adunați inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova este situl arheologic din vatra satului Adunați, unde s-au găsit vestigii din neolitic. Localitatea Adunați se înscrie între localitățile cu funcțiune dominant agricolă, suprafața terenului agicol
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
comunei s-au separat după al Doilea Război Mondial din comuna Bistricioara, și au făcut din 1950 parte din raionul Piatra Neamț și apoi (după 1964) din raionul Târgu Neamț al regiunii Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat. Modul de utilizare al terenurilor: Funcția economică de bază este industria de tăiere și prelucrare a lemnului, iar funcția secundară este agricultura zoopastorală. Există patru puncte de colectare lapte. În comerț își desfășoară activitatea un număr de operatori care acoperă
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
plasă Prahova din județul Prahova. În 1938, comuna s-a regăsit în plasa Câmpina din județul Prahova, după care în 1950 a fost alocată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a reînființatului județ Prahova, păstrându-și compoziția de-a lungul secolului al XX-lea. În comuna Brebu se află fosta mănăstire Brebu (1640-1650) din satul Brebu Mânăstirei, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, format din biserica „Sfinții Mihail și Gavril”, casa
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
plasa Piatra-Muntele a județului Neamț. Comuna Negrești s-a înființat pentru prima oară în 1931, cu satele Negrești și Poiana. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei revenind la comuna Dobreni. Comuna a fost reînființată, în alcătuirea actuală, în 2005. Singurul obiectiv din comuna Negrești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]
-
consemnează în plasa Muntele a aceluiași județ, având 1.740 de locuitori în satele Pângărăcior, Pângărați, Scăricica și Stejaru. În 1950, comuna a trecut la raionul Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a revenit, în forma actuală, la județul Neamț, reînființat. În comuna Pângărați se află , ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XV-lea, și cuprinzând biserica „Sfântul Dumitru” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1552-1560); un corp de chilii (secolul al XVI-lea); zidul de
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
din județul Prahova. În 1950, au trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești; satul Degerați a luat în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ele au fost comasate în comuna Colceag, arondată reînființatului județ Prahova. În comuna Colceag se află (începutul secolului al XVIII-lea, refăcută în 1884), monument istoric de arhitectură de interes național, situată în cimitirul din satul Parepa-Rușani. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
a aceluiași județ, având 3868 de locuitori în satele Boboești, Dolhești, Pipirig, Pițiligeni, Pluton și Stânca. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Neamț, reînființat. Două obiective din comuna Pipirig sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură (secolele al XIX-lea-al XX-lea) din satul Pipirig, ansamblu ce cuprinde biserica
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
perioada interbelică, deși avea doar 1700 de locuitori în 1924. În 1950, a devenit parte din raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești, pierzându-și statutul de oraș. În 1968, comuna a devenit parte a județului Prahova, reînființat, alipindu-i-se și câteva sate ale comunei Mărgineni, care s-a desființat, și anume Mărginenii de Jos, Brătășanca și Ungureni. În comuna Filipeștii de Târg se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: curtea boierească a lui
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
Urlați din județul Prahova, iar în 1950 a trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, în comuna Fântânele a fost inclus și teritoriul comunei Vadu Săpat, comuna redevenind parte a reînființatului județ Prahova. Comuna Vadu Săpat a fost reînființată în 2003. Cinci obiective din comuna Fântânele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din secolele al V
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
comunei Breaza de Sus. Comuna a fost inclusă în preajma lui 1938 în plasa Câmpina din județul Prahova, trecând apoi în 1950 în raionul Câmpina al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a revenit în județul Prahova, reînființat, cu componența actuală. În comuna Cornu se află (secolul al XVIII-lea, refăcută în 1811), monument istoric de arhitectură aflat în satul Cornu de Sus. Din ruinele schitului de odinioară, peste șuvița de apă limpede și rece a râului Valea
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
și apoi (după 1952) raionului Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, comunele Netoți și Ciupelnița au fost comasate, iar comunei i-a fost arondat și satul Cornu de Sus din comuna desființată Cornurile și a fost inclusă în județul Prahova, reînființat. Trei obiective din comuna Dumbrava sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind situate în satul Zănoaga. Două sunt monumente de arhitectură ruinele podului peste Teleajen (secolele al XVI-lea-al XVII
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
Dițești). În 1950, comunele au fost arondate raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Dițești a fost desființată și inclusă în comuna Filipeștii de Pădure, care la rândul ei a fost rearondată județului Prahova, reînființat. A existat o propunere de a conferi comunei statutul de oraș, care a fost respinsă în 1997. În comuna Filipeștii de Pădure se află două monumente istorice de arhitectură de interes național, ambele aflate în satul Filipeștii de Pădure: (1680-1690
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
denumirea de "Ștefan cel Mare". În 1950, comunele au fost transferate raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău, iar comuna Ghigoiești a fost desființată, satul revenind la comuna Șerbești. În 1968, comunele Șerbești și Ștefan cel Mare au revenit la județul Neamț, reînființat, iar cele două comune au fost comasate, sub denumirea de "Ștefan cel Mare"; satul Ștefan cel Mare a revenit la denumirea de "Cârligi", iar denumirea de "Ștefan cel Mare" a fost preluată de satul Șerbești. Trei obiective din comuna Ștefan
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
județului Neamț. Ea s-a înființat în 1931, din satele Țibucanii de Jos și Țibucanii de Sus (ultimul fiind reședința). În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat, arondându-i-se și satul Davideni. Tot atunci, satul Țibucanii de Sus a luat denumira de "Țibucani". Trei obiective din comuna Țibucani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
aparținut de plasa Drăgănești, iar după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1950, a fost arondată raionului Urlați din [[regiunea Prahova]] și apoi, în 1952, raionului Mizil din [[regiunea Ploiești]]. În 1968, comuna a redevenit parte a județului Prahova, reînființat. Încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a adus pe lângă intrarea României în sfera de influență comunistă și împroprietărirea țăranilor. Un articol din ziarul local "Virtutea" anunța în 1921 că „Marele eveniment al împroprietăririi țăranilor din Prahova se va desăvârși
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
Sihlea și Schitu Vovidenia. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală, cu satele Lunca, Mănăstirea Neamț, Nemțișor și Vânătorii-Neamț. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat. În comuna Vânători-Neamț se află mănăstirile Neamț (din satul Mănăstirea Neamț), Secu și Sihăstria Secului (ultimele două aflate în satul Vânători-Neamț), ansamble-monument istoric de interes național, clasificate ca monumente de arhitectură. (secolele al XVI-lea-al XIX-lea) cuprinde biserica
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
comuna Coada Izvorului. În perioada interbelică, comuna a trecut la plasa Ploiești a aceluiași județ, apoi în 1950 la raionul Ploiești din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, comunele comuna a revenit în județul Prahova, reînființat, și a preluat satele comunei Cocorăștii Colț, desființată temporar, precum și satul Zalhanaua din comuna Vlădeni-Mărgineni, desființată și împărțită între județele Prahova și Dâmbovița. În 2004, comuna Cocorăștii Colț a fost reînființată, comuna Mănești rămânând în forma actuală. În comuna Mănești
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
cele două comune s-au regăsit în plasa Văleni din județul Prahova, iar din 1950, au trecut la raionul Teleajen din regiunea Prahova și apoi (din 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost reunite într-una singură, arondată reînființatului județ Prahova, preluând și satul Costeni de la comuna Izvoarele. Stema comunei Măneciu, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat. În câmp superior, pe fond roșu, este reprezentat un vultur (zăgan) de aur
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
la un moment dat, satele ei (cu excepția satului Poiana Copăceni) trecând la comuna Predeal-Sărari; în 1964, satul Opăriți a luat numele de "Poienile". În 1968, comuna Predeal-Sărari a căpătat componența actuală și a fost inclusă din nou în județul Prahova, reînființat.
Comuna Predeal-Sărari, Prahova () [Corola-website/Science/301717_a_303046]
-
Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului, Seciuri, Șotrile și Vistieru, componență care s-a păstrat de atunci. În 1950, a devenit parte a raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, revine la județul Prahova, reînființat. Treisprezece obiective din comuna Șotrile sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casa Aurica Iancu (1920) din Lunca Mare, anexa gospodărească Gheorghe Buzețeanu (sfârșitul secolului al
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
comuna s-a regăsit în plasa Câmpina din același județ, iar în 1950 a fost arondat raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968 a fost arondată din nou, în componența actuală, județului Prahova, reînființat. Telega se află în zona de influență economică a orașului Câmpina, unde se află majoritatea locurilor de muncă a locuitorilor din Telega. Agroturismul și turismul balneoclimateric au existat în stadiu incipient încă din anii '70, dezvoltându-se în jurul Băilor Telega
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
dinainte de 1925. În 1950, au fost arondate raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a luat numele de Șirna, fiind unită cu comuna Hăbud, și a fost arondată din nou județului Prahova, reînființat. În comuna Șirna se află situl arheologic de interes național de „la Fântâna lui Hârțu” din satul Șirna. Aici au fost găsite urme de așezări din Epoca Bronzului, perioada Latène, secolul al III-lea e.n., secolele al V-lea-al
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
La sfârșitul perioadei interbelice, comuna era arondată plășii Sinaia din județul Prahova. La reforma administrativă din 1950, comuna a trecut la raionul Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, a trecut la județul Prahova, reînființat, sub numele de "Valea Doftanei", formată din satele Teșila și Trăisteni. Zece obiective din comuna Valea Doftanei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: două case
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
plus față de Scurtești și satul Livadea, întrucât comuna cu reședința acolo fusese desființată. În 1950, comuna a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968 a fost arondată din nou județului Prahova, reînființat, în componența actuală, satul Livadea trecând la comuna Vărbilău. În comuna Ștefești se află (1780), monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în cimitirul din satul Scurtești. În rest, alte cinci obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]