1,307 matches
-
binecuvântata bogăție, pentru toți cei ce sunt născuți pe-această glie, și să-i aduci pe toți acasă, căci ești bogată, ești mănoasă. Să umpli satele pustii, cu cei plecați în pribegii, și să dăm iarăși mână cu mâna, să reîntregim patria străbună, că toți suntem frați și surori ai acestui brav popor! La mulți ani, iubită mamă, frumoasă ca o primăvară, te iubim și te cinstim, ... Citește mai mult LA MULȚI ANI, ROMÂNIE! Luchy LuciaE ziua tamamă frumoasă,copiii tăi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
ții binecuvântata bogăție,pentru toți cei ce suntnăscuți pe-această glie,și să-i aduci pe toți acasă,căci ești bogată, ești mănoasă.Să umpli satele pustii,cu cei plecați în pribegii,și să dăm iarăși mână cu mâna,să reîntregim patria străbună,că toți suntem frați și suroriai acestui brav popor!La mulți ani, iubită mamă,frumoasă ca o primăvară,te iubim și te cinstim,... II. DOAR O AMINTIRE..., de Luchy Lucia , publicat în Ediția nr. 2059 din 20 august
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
sub forma imaginiiˮ din oglindă, a tabloului, a „fratelui geamăn care îl înlocuiește pe celălalt frate geamănˮ (Idem). În ciuda scindării eului, a întâlnirii sale cu dublul, acesta nu se disipează, ci, la finalul experienței (traumatizante de cele mai multe ori), el se reîntregește, finalitatea fiind maturizarea eului și (re)câștigarea unității Sinelui (Idem). În Răzbunarea gemenelor, avem de a face cu o narațiune în ramă. Rama o constituie experiența concretă a autorului, care își discută creația literară cu soția Titina, iar narațiunea din
DEDUBLAREA ÎN ROMANUL RĂZBUNAREA GEMENELOR DE AL. FLORIN ŢENE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379384_a_380713]
-
de misei; Aduceți Basarabia acasă, Bateți în diamante Crezul ei! Aduceți Basarabia acasă, Cu frații noștrii, stirpe de eroi; Aduceți Basarabia acasă, Doar reuniți scăpa-vom de strigoi. Aduceți Basarabia acasă, Așa ne cere “Sfatul Țării Doi”... Aduceți Basarabia acasă! Reîntregiți, scăpa-vom de nevoi. Aduceți Basarabia acasă, Basarabenii ne sunt frați de sânge; Aduceți Basarabia acasă, Căci fără EA o-ntreagă țară plânge. Aduceți Basarabia acasă! Aduceți Basarabia acasă! ADUCEȚI BASARABIA ACASĂ! Referință Bibliografica: 27 MARTIE 1918-2017, UNIREA BASARABIEI CU
27 MARTIE 1918-2017, UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379446_a_380775]
-
Romei desfrânate, să o renască și să o înfrumusețeze ca pe o Împărăteasă a lui Hristos, dar Senatul barbar, domnii, istorici ori teologi, au rămas tributari desfrâului, denigrându-l și alungându-l chiar din istorie, după ce Constantin cel Mare a reîntregit lumea Apusului cu cea a Răsăritului-rectus totius orbis, prin noua Capitală a lumii Constantinopol. Împăratul Constantin cel Mare nu a considerat nici măcar o clipă, că Cetatea Constantinopolului ar fi descendenta Romei păgâne, pentru a fi supranumită Noua Romă... Marele Împărat
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
lipsă de sunet... În așteptarea tunetului ce firesc urmează fulgerului, își lăsă în jos pleoapele și-și ocroti urechile cu palmele devenite apărătoare căușuri. Și zgomotul nu întârzie... Cu ochii întredeschiși de căldura emoției ce-l invadase, zări podeaua. Se reîntregise, iar explozia de lumini și sunete se proiectase în afară, pe cerul negru al iernii pe care o descoperi drept nou peisaj în tabloul ferestrei sale de la Răsărit... Mănunchiuri de artificii înălțau veste despre trecerea într-un Nou An! Referință
INTERLUDIU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374384_a_375713]
-
cetate românească în care ne aflăm acum, dar milioane de alte suflete mai suportă jugul tiranilor ocupanți. - Si totuși ești azi aici. Ce te-a adus tocmai din Iași? - Să mă rog Domnului în Catedrala Unirii ca țara să fie reîntregită sub un puternic Rege. Da, doresc și rog pe bunul Dumnezeu ca Regele Mihai izgonit cândva cu tinichele de coadă să fie recunoscut ceea ce este. Doresc ca aceea coroană expusă în București să revină pe capul celui care a purtat
MOŞ IOAN ROATĂ ŞI TEDEUM-UL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371964_a_373293]
-
intens și consecvent. Triluri măiastre ne desfată În parcu-n care ne plimbăm Aș vrea ca timpu-n loc să steie De toți,de toate să uităm Și să ne-mbrățișăm frenetic Uniți de-un gând,de-un vis,de-un sens Reîntregiți în nemurire Cuprinși în necuprins,intens! Dan Mitrache,Bălcești,17.05.2014 Referință Bibliografică: REVERIE / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1233, Anul IV, 17 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Mitrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
REVERIE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372852_a_374181]
-
a funcționarilor consulari legate de realizarea atribuțiilor prevăzute la pct. 5, comunicările telefonice, telex, fax, corespondență prin poștă, precum și orice cheltuieli ocazionate de prestarea serviciilor consulare se încasează separat de taxele consulare stabilite potrivit legii, iar cu contravaloarea acestora se reîntregesc fondurile în valută alocate prin bugetul de stat misiunilor diplomatice și oficiilor consulare unde s-au încasat.” Art. ÎI:” Normele metodologice privind încasarea taxelor consulare și controlul încasărilor rezultate se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe, în termen de
LEGALIZAREA SERVICIILOR CONSULARE CU TAXA DE INTRARE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344870_a_346199]
-
zile în care mori pur și simplu, zile în care uiți că mai trebuie să respiri, în care inima uită să-ți mai bată. Zile că aceasta, când te simți pustiit, gol, pierdut...Și ce poți face? Nu te poți reîntregi. Nimic nu poate ține locul unei om care obișnuia să-ți alunge grijile doar printr-o îmbrățișare. Nimic nu poate ține locul unei om care reușea să-ți înlăture lacrimile cu lacrimile lui. Am noroc doar că Dumnezeu îmi mai
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
despoiat în mare parte de vechea sa moștenire; dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferintă va sosi, și că moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ștefan, și că au nutrit vecinic credința că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor țărilor române dintre Nistru și Tisa într-un stat national unitar; constată că ceasul acesta mare
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
adap sufletul... Am fost cucerită de iubirea ta, Ca o redută pe câmpul de luptă. Mi-ai spulberat orice rezistență, M-ai supus, încetul cu încetul, Și m-ai făcut a ta Pentru totdeauna, iremediabil... M-am născut să te reîntregesc. Bătăile inimii mele, Zilele și nopțile-mi zbuciumate de dor Ale tale sunt... Am fost a ta până la cer și înapoi Și am uitat că exist Atunci când, revărsându-te în ființa mea, Ai făcut din tine o parte din mine
SENZUALITATE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376673_a_378002]
-
Urmează altă generație, apoi alta și alta, cât va vrea Dumnezeu să fie viață pe acest pământ.” Romanul ”Roata timpului” este o biografie a neamului din care se trage autoarea. Cu măiestrie pătrunde în adâncurile istorice ale vremilor și își reîntregește neamul în paginile acestei cărți, adunându-și unchii, mătușile, bunicii, toate rudele, ca pe rădăcinile unui arbore către trupină din care se ridică deasupra solului o tulpină puternică care apoi își desfășoară către înaltul cerului coroana bogată cu ramurile nemului
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
să fiarbă Prin lacrimi pe obraz... Artiști cu dor de casă, Copii, un pic cărunți, La Parcova duioasă, Ne-mbățișăm tăcuți... Aici, la scumpa vatră A Casei Părintești, Trăim povestea sacră A vieții românești... Mai blânzi, mai grămăjoară, În jurul pâinii dulci, Reîntregim o Țară, Cu forța unei Rugi. Culorile nasc forme, Iar formele - culori, Adulmecăm și-aroma Campestrelor comori. Atâtea pânze cântă Iubirea pentru sat, Pentru credința sfântă Din sufletul curat Al oamenilor gliei, Izvorâtori de rod, Prin munca-bucurie, Făcând spre Cer
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
în față cu destinul său printr-o metodă originală: persoana lăuntrică, - cea din viață, singură, împărtășind această stare dificilă cu amintirile sale-, schimbând locul cu persoana dinafară, - cea pentru care moartea este o a doua viață, aceea unde se va reîntregi la un moment dat cu toți cei dragi-. Poezia lui Teodor Dume este una tristă, de o demnitate care doare. Inspiră acea datorie față de părinți, cele două imagini între care mă caut/ locul din care nu fug niciodată, copilăria. Figura
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
sub forma imaginiiˮ din oglindă, a tabloului, a „fratelui geamăn care îl înlocuiește pe celălalt frate geamănˮ (Idem). În ciuda scindării eului, a întâlnirii sale cu dublul, acesta nu se disipează, ci, la finalul experienței (traumatizante de cele mai multe ori), el se reîntregește, finalitatea fiind maturizarea eului și (re)câștigarea unității Sinelui (Idem) În Răzbunarea gemenelor, avem de a face cu o narațiune în ramă. Rama o constituie experiența concretă a autorului, care își discută creația literară cu soția Titina, iar narațiunea din
CRONICĂ LA ROMANUL LUI AL.FLORIN ȚENE-RĂZBUNAREA GEMENELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372154_a_373483]
-
au învățat că ei sunt datori să prindă rădăcini aici ca să nu rămână ca frunzele în vânt. Întorși acum, gustând din amarul străinătății, se roagă pentru păcatele tinereții, dar ,,niciodată nu e prea târziu", întorcându-se în sânul familiei regăsite, reîntregite pentru: a plânge, a râde, a munci împreună pământul lăsat pârloagă ca să-i dea rod. Ceea ce-i va scoate pe români din criză vor fi ocupațiile milenare agrare, pastorale, care definesc poporul român. Unitatea ,,în cuget și simțiri" îi va
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
marelui voievod. Aceasta a fost răspândită cu ajutorul învățătorimii în toate provinciile istorice, fiind citită cu deosebit interes de românii de pe ambele versante ale Carpaților. Din ea se degaja îndemnul ca generația de la 1901 să depună eforturi susținute pentru a se reîntregi unitatea românilor. Nicolae Iorga se preocupă, totodată, și de dinamizarea mișcării naționale a studenților români din Transilvania și Ungaria. În acest sens, el organizează, la 26 septembrie 1910, o întâlnire cu studențimea română din Budapesta cu intenția „de a imprima
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
binecuvântata bogăție, pentru toți cei ce sunt născuți pe-această glie, și să-i aduci pe toți acasă, căci ești bogată, ești mănoasă. Să umpli satele pustii, cu cei plecați în pribegii, și să dăm iarăși mână cu mâna, să reîntregim patria străbună, că toți suntem frați și surori ai acestui brav popor! La mulți ani, iubită mamă, frumoasă ca o primăvară, te iubim și te cinstim, azi, un genunchi noi aplecăm și-n fața ta ne închinăm, din inimă, cu
LA MULȚI ANI, ROMÂNIE! de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379201_a_380530]
-
Agripa avea un sâmbure de adevăr. Toți știau că nu e adevărat și că tetrarhul dorise doar reînzestrarea armatei sale însă pretextul fusese găsit. Irod Antipa însă, în mare taină, dorise ca vechiul regat stăpânit de tatăl său să fie reîntregit sub sceptrul său însă nu se punea problema trădării din partea sa ci dorea acestea doar sub vulturul Romei. După câteva zile Caligula îl chemă pe tetrarhul Galileei și Pereei pentru a-i da verdictul. Caligula nu numai că nu i-
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
dar, în același timp, este orientată înspre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cercetând relația dintre drept și morală nu putem decât să constatăm, așa cum au făcut-o și alții înaintea noastră, că cele două fenomene se întrepătrund, se reîntregesc sau se îndepărtează una de alta într-o mișcare neîncetată ale cărei cauze, amplitudine și nuanțele ne scapă foarte adesea 6. Fără să se confunde, dreptul și morala se condiționează și se potențează reciproc, coerența și complementaritatea dintre imperativele juridice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Sistemul economic românesc evoluase în limite normale, în mediul european și prezenta caracteristici economice de piață liberă. Au fost, însă, ignorate probleme ale raporturilor economice românești cu străinătatea și, îndeosebi, ale reașezării structurale și de consolidare a economiei României noi, reîntregite cu Transilvania, Bucovina și Dobrogea (România Mare); astfel, problemele tranziției spre europenizare și dezvoltare modernă, inițiate în noul secol care începuse, al XX-lea, nu au fost puse de acord cu cerințele noi, impuse de o noua structură a complexului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
conștient în limitele 1-5; Artă: Să realizeze tablouri cu fructe de toamnă folosind tehnici diferite (mototolire); Să manevreze atent instrumentele de lucru, manifestând interes pentru realizarea lucrărilor. Construcții: Să realizeze imaginea unor fructe de toamnă cu ajutorul pieselor Mozaic Puzzle: Să reîntregească imaginea fructelor de toamnă ADE: DLC: Să denumească imaginile de pe jetoane evidențiind caracteristicile fructelor; Să precizeze necesitatea consumării fructelor și modul de întrebuințare Să alcătuiască propoziții; Să reprezinte grafic o propoziție. Să răspundă corect la întrebări. 99 Strategii didactice: Metode
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
pentru „Cartea toamnei” copiii vor coloră fructe de toamnă și vor finaliza tablouri cu fructe de toamnă Știință: Exerciții de numărare în limitele 1-5 (jetoane cu fructe de toamnă), unde copiii vor număra raportând numărul la cantitate. Puzzle: Copiii vor reîntregi fructe/imagini de toamnă. Conversația Metodă cadranelor Conversația Turul galeriei Se aplaudă răspunsurile corecte. Aprecieri verbale Recompense 6. 7. Asigurarea retenției și a transferului Încheierea activității După ce vor lucra la sectoare, vor merge și vor aprecia lucrările colegilor. Voi sintetiză
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
de a aduce ușurare crizei ce bântuie țara, regele a chemat pe Dimitrie A. Sturdza și l-a Înștiințat că trebuie să fie gata pentru orice Împrejurare. Însă, spre a lua puterea este nevoie absolută ca partidul liberal să fie reîntregit. În scopul acesta se fac dese Întrevederi Între fruntașii sturdziști și cei drapeliști” . Pentru acest lucru Însă regele ar fi trebuit să Încalce principiul rotativei guvernamentale și să-i alunge pe conservatori de la putere după numai șapte luni de guvernare
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]