205 matches
-
unui individ, adică orientarea fiziologică a organismului său este mai importantă la un moment dat decât caracterele sale morfologice care evoluează și ele dar în limite mult mai restrânse. În sens larg temperamentul unui individ cuprinde deci totalitatea modalităților sale reacționale: fizice (constituție), psihice (caracter), fiziologice (starea de sănătate) și fiziopatologice (starea de boală). Iată pentru ce se obișnuiește a se folosi termenii de temperament sau constituție ca denumiri sinonime, constituția propriu-zisă fiind însă întotdeauna subînțeleasă ca unul dintre aspectele temperamentului
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ca denumiri sinonime, constituția propriu-zisă fiind însă întotdeauna subînțeleasă ca unul dintre aspectele temperamentului și anume, unul dintre caracterele lui relativ fixe. În realitate, orice clasificare temperamentală cuprinde și un aspect somatic, precum orice clasificație constituțională cuprinde și un aspect reacțional. Mai mult decât atât, orice clasificație, fie temperamentală, fie constituțională, prezintă întotdeauna și un al treilea aspect psihic (caracterul). În această lucrare se folosește deopotrivă termenul de constituție sau de temperament sau expresia sintetică de fond temperamento-constituțional, pentru a desemna
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
mult decât atât, orice clasificație, fie temperamentală, fie constituțională, prezintă întotdeauna și un al treilea aspect psihic (caracterul). În această lucrare se folosește deopotrivă termenul de constituție sau de temperament sau expresia sintetică de fond temperamento-constituțional, pentru a desemna caracteristicile reacționale personale ale unui individ, considerat dintre toate cele trei puncte de vedere: somatic (constituție), funcțional (temperament) și psihic (caracter), aspecte care se știe că sunt interdependente. Fondul temperamento-constituțional al unui individ reprezintă deci ansamblul aptitudinilor sale biologice personale: fizice și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
morbide pentru tuberculoză, cancer, diabet, nevroze sau alte afecțiuni. Din clipa nașterii, orice individ este deci înzestrat cu o anumită morfologie, fiziologie și psihologie, corespunzând unor anumite predispoziții intrinseci, în raport cu ereditatea descendențiilor, rasa, sexul, etc. Acest ansamblu de elemente somatice, reacționale și predispoziționale, cu care un individ apare în viață, adică bagajul său ereditar, îi orientează în anumite direcții toate posibilitățiile sale de evoluție ulterioară, constituind ceea ce se numește, destinul său, adică viitorul său probabil și improbabil. Chiar din clipa nașterii
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ale vieții, și diversele lor influențe modificatoare: factori climatici, meteorologici, cosmici, microbieni, umani, sociali etc. Ei pot modifica moștenirea ancestrală de predispoziții fiziologice și morbide, fie adâncindu-le, fie creând altele noi. Orice individ se naște deci cu anumite posibilități reacționale, cărora experiența personală le poate necontenit aduce modificări. Fondul temperamento-constituțional este deci o rezultantă a aptitudinilor reacționale, moștenite sau dobândite, proprii unui anumit individ, la un moment dat. El nu este o formulă stabilă și constantă, ci o dată biologică eminamente
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
modifica moștenirea ancestrală de predispoziții fiziologice și morbide, fie adâncindu-le, fie creând altele noi. Orice individ se naște deci cu anumite posibilități reacționale, cărora experiența personală le poate necontenit aduce modificări. Fondul temperamento-constituțional este deci o rezultantă a aptitudinilor reacționale, moștenite sau dobândite, proprii unui anumit individ, la un moment dat. El nu este o formulă stabilă și constantă, ci o dată biologică eminamente variabilă, putând evolua la un același individ, în raport cu o sumedenie de factori intrinseci și extrinseci. Cunoașterea fondului
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
individ, într-o anumită direcție și potrivit unui anumit plan de posibilități. „Nu oricine poate face o maladie, ci numai cel predispus. Reacțiile morbide ale unui bolnav nu sunt decât exagerarea reacțiilor sale normale, obișnuite” (Vannier). Într-adevăr între modalitatea reacțională normală și cea morbidă a unui individ, nu există deosebiri calitative și nici limite precise, precum nu există nici între starea de sănătate și starea de boală. Organismul folosește în ambele cazuri, aceleași mecanisme sau modalități reacționale proprii individului, adică
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
adevăr între modalitatea reacțională normală și cea morbidă a unui individ, nu există deosebiri calitative și nici limite precise, precum nu există nici între starea de sănătate și starea de boală. Organismul folosește în ambele cazuri, aceleași mecanisme sau modalități reacționale proprii individului, adică posibilitățile sale temperamento-constituționale. „Boala și sănătatea sunt modalități și aspecte diferite ale acelorași funcții: însușiri ale omului viu” (Grasset). Diatezele temperamento-constituționale Reacțiile temperamento-constituționale ale indivizilor sunt deci important de studiat, din două puncte de vedere: în stare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
primăvara sângele, vara bila și toamna atrabila. Pentru medicina umorală a antichității, întocmai ca pentru noi astăzi, temperamentele reprezentau cadre elementare de integrare a tipurilor umane, pe baza caracterelor lor biologice dominante, diferențiate în caractere fixe (somatice) și caractere variabile (reacționale), ambele supuse legii evoluției. Aceasta este pe scurt doctrina hippocratică a temperamentelor, în forma ei originară. De remarcat, că toți urmașii lui Hippocrat, fără excepție, au acceptat doctrina umorală a celor patru temperamente, drept bază a diverselor variante tipologice pe
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sau din afară înăuntru), adică în factorii ei aparent determinant: microbi, ultra-virusuri, toxine exogene sau endogene, cunoscute sau necunoscute, influențe cosmo-telurice etc. 2. Sintetic (sau biologic sau dinăuntru în afară), adică în factorii ei real determinanți: starea fiziopatologică și capacitatea reacțională a fiecărui organism viu individual. Din punct de vedere analitic, este incontestabil că astăzi cunoaștem mult mai mulți agenți cauzali, decât pe vremea lui Hahnemann, datorită progreselor realizate în ultimii 180 de ani, mai ales în bacteriologie, și în chimia
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
mai ales datorită intervenției active a organismului viu, care rămâne singurul judecător indicat să hotărască în fiecare caz, dacă acceptă sau refuză să reacționeze într-un anumit sens la influența lor. Ceea ce predomină aproape întotdeauna în patologie, este deci capacitatea reacțională cu caracter personal a organismului viu, față de diversitatea factorilor morbizi considerați drept cauzali. Din acest punct de vedere, cunoștințele noastre actuale, referitoare la influența diverselor cauze morbide asupra terenului biologic individual, nu sunt aproape cu nimic mai înaintate astăzi decât
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
incluse sinuciderile "eutanasice" (pentru a scapă de durere, de torturi ori de alte suferințe inutile) și cele etice. Privitor la conduita suicidară la copil, el consideră că se poate vorbi de patru forme distincte: • suicidul emotivo-impulsiv,care corespunde unei modalități reacționale și care se realizeaza spontan, fără control; • suicidul imaginativ, în care copilul imită un act exterior, pe care caută să-l retrăiască pe plan imaginar; • siucidul pasional, asemănător celui de la adult, motivat de gelozia față de un frate sau sora; • suicidul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
autoagresive latente. Independent de circumstanțele externe, acestea duc la schimbarea atitudinii față de viață a persoanei. Este tot o dorință de a scăpa de sub presiunea morbidă intropsihică, care duce la suicid. J. Nick și colaboratorii săi definesc sinuciderea de abandon: act reacțional la un abandon real, care face ca viața subiectului să devină insuportabilă, fie prin intensitatea suferințelor pe care le va avea de înfruntat, fie prin faptul că va fi silit să ducă o existență "incompatibilă" cu sensul pe care el
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
latent” în însăși organizarea sistemului personalității; acesta „actualizându-se în act”, ca sănătate sau boală, în raport cu circumstanțele vieții individului. Pentru H. Ey, conform doctrinei organo-dinamiste, enunțată de el, disoluția ierarhiei funcțiilor se traduce prin tulburări negative și prin tulburări pozitive reacționale. În sensul acesta vom avea în față două aspecte: a) Disoluții globale la nivelul funcțiilor de sinteză ale vieții psihice (tulburările psihice); b) Disoluții funcționale la nivelul funcțiilor senzorial-motorii (tulburările neurologice). În condiții psihopatologice asistăm la mai multe modele de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
educabilitate și din punct de vedere medico-legal. c) tulburări de comportament după tipul de reacție organizată pe fondul structurii familiale a individului. J. L Lang, plecând de la criteriul de educabilitate distinge următoarele forme de tulburări de comportament: a) tulburări caracteriale reacționale în cursul cărora dezechilibrul și inadaptabilitatea rezultă din situația în care se află subiectul, tulburările având, în acest caz, un rol definitiv; b) tulburările caracteriale și structurale se manifestă ca mecanisme patologice de adaptare la realitate (reacții deviante, aberante, ineficace
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
faptul că boala este un fapt străin pentru organism, iar reacția este o modalitate specifică de „răspuns” a organismului, al persoanei, la factorii perturbanți ai stării sale de echilibru. Din acest moment, în istoria gândirii medicale, apare conceptul de „boală reacțională” care este definită în felul următor: - un răspuns la un factor psihotraumatizant extern, - ceea ce urmează unui eșec sau unei aberații („o mișcare, o acțiune a subiectului, care pleacă din interiorul lui în afară, fiind fie mișcarea unui proces normal, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la cele normale, ele caracterizându-se prin următoarele aspecte: - intensitate neobișnuită, zgomotoasă, - sunt lipsite de adecvare în raport cu acțiunea, - sunt diferite ca durată și aspect în raport cu reacțiile normale, - au o ținută anormală a conținutului lor. În psihanaliză se consideră că „funcțiile reacționale ale Eului” sunt conduite și comportamente elaborate de Eu pentru a lupta, sau mai exact, pentru „a se opune” unor pulsiuni ale inconștientului care caută să i se substituie, cum ar fi de exemplu: - dezgustul, ca reacție împotriva tendințelor canibalice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
elaborate de Eu pentru a lupta, sau mai exact, pentru „a se opune” unor pulsiuni ale inconștientului care caută să i se substituie, cum ar fi de exemplu: - dezgustul, ca reacție împotriva tendințelor canibalice sau coprofage, - pudoarea, ca o funcție reacțională contra exhibiționismului. K. Schneider definește reacția ca fiind răspunsul afectiv al unui individ la evenimentele vieții trăite. K. Jaspers stabilește următoarele criterii-regulă care caracterizează orice fel de reacție. Acestea sunt următoarele: 1) orice reacție are la originea ei o cauză
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fundamentală depresivă, angoasa. În sensul acesta P. Kielholz distinge trei clase de depresii: 1) Depresiile somatogene: depresiile organice, depresiile simptomatice. 2) Depresiile endogene: depresiile schizofrenice, depresiile ciclice, depresiile periodice, depresiile tardive. 3) Depresiile psihogene: depresiile nevrotice, depresiile de epuizare, depresiile reacționale. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema de mai jos, care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice Sfera somatogenă Depresii schizofrenice Grupa depresiilor endogene Depresii ciclice Depresii periodice Depresii tardive (involuție
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice Sfera somatogenă Depresii schizofrenice Grupa depresiilor endogene Depresii ciclice Depresii periodice Depresii tardive (involuție) Grupa depresiilor psihogene Depresii nevrotice Depresii de epuizare Depresii reacționale Sfera psihogenă Un alt tip de clasificare al stărilor depresive are în vedere caracterul primar (unipolar sau bipolar) al depresiilor și caracterul secundar al stărilor depresive, așa cum rezultă din schema de mai jos: Fig. pg. ms. 317 Stările depresive (schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin absența simptomelor și prin prezența izolată a unor „mecanisme de apărare ale caracterului” care constituie pentru subiect o carapace și care dau un anumit stil comportamentului acestuia. Aceste „trăsături de caracter” sunt, de fapt, „modalități de apărare”, preventive sau reacționale, cele mai obișnuite ale subiectului, orientate împotriva conflictelor intrapsihice sau exterioare. Ele sunt trăsături permanente care pot fi rezultatul unei „rețele de pulsiuni, sublimări sau formații reacționale” (S. Freud). În aprecierea tipologică a personalităților nevrotice se ia drept criteriu de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestuia. Aceste „trăsături de caracter” sunt, de fapt, „modalități de apărare”, preventive sau reacționale, cele mai obișnuite ale subiectului, orientate împotriva conflictelor intrapsihice sau exterioare. Ele sunt trăsături permanente care pot fi rezultatul unei „rețele de pulsiuni, sublimări sau formații reacționale” (S. Freud). În aprecierea tipologică a personalităților nevrotice se ia drept criteriu de referință stadiul de dezvoltare libidinală care are ca obiect fixațiile obsesive sau mecanismele de apărare ale Eului într-un fel preferențial și stereotip în scopul rezolvării conflictelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
oral, sadic-anal, falie, narcisic sau masochist. Tipul oral este specific personalității isterice, cu trăsături pasive și de dependență afectivă, acest tip de personalitate histrionică fiind mai apropiat de conflictul oedipian. Tipul anal corespunde personalităților psihastenic-obsesionale. Tipul falic-narcisic este datorat formațiilor reacționale legate de teama de castrare și de fixarea la stadiul falie al dezvoltării cu hipervalorizarea penisului (W. Reich). Tipul masochist moral regrupează tendințele autopunitive și conduitele de eșec, aspecte care traduc o culpabilitate inconștientă generată de conflictul oedipian. 2) Personalitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o manieră obsesivă. Sunt persoane dominate de contrarietăți în conduite și acțiuni. Modul lor de gândire evocă un tip de funcționare de natură „magică”. Caracterul anal, descris de S. Freud, este un tip patologic de caracter, care rezultă din formațiile reacționale orientate către pulsiunile anale. Din punct de vedere psihopatologic acesta se caracterizează prin următoarele: economie sau parcimonie, ordine sau punctualitate, încăpățânare sau automatism rigid. Personalitatea anancastă, descrisă de K. Schneider, combină elementele personalității obsesionale cu cele ale caracterului anal. Anancaștii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de actele motrice realizate prin contracția mușchilor scheletici. (Terminologia educației fizice și sportului, Editura Stadion, București, 1978. Le Petit Larouse, Ed. Larouse, Paris ). Deși unele dicționare consemnează ca sinonim termenul motilitate, drept acea aptitudine de a efectua mișcări spontane sau reacționale la om, noi considerăm ca acesta este propriu activității musculaturii netede, viscerale, care nu are o expresie mecanică vizibilă. Un alt termen utilizat în studiul motricității este adjectivul motor, provenit din latinescul "motor" cel care produce o mișcare sau care
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]