9,501 matches
-
era Cioran? Pentru cei care nu știu, vom preciza că autorul cărții Despre neajunsul de a te fi născut a fost, de la cea mai fragedă vârstă, un amator de neant, un funambul al dezastrului, un suporter nerăbdător al crepusculului. Vom reaminti că, copil fiind, înainte chiar de a-l fi citit pe Hamlet, juca fotbal cu craniile pe care i le procura un gropar din Transilvania. Foarte de timpuriu, el își întâlnește adevărații contemporani. Pascal, desigur. Chamfort care-l prezintă lui
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
mai știu ce podișcă lăturalnică. În paralel cu reparațiile, ar trebui să se deschidă o anchetă despre aceste poduri. Fiindcă atunci cînd se construiește un pod, normal e ca răul să fie pus înainte, nu la constatări. Tot presa a reamintit, pentru a cîta oară, despre defrișările criminale care s-au făcut în România ultimilor 15 ani. Va fi și de această dată mafia lemnului mai puternică decît Justiția? Trebuie să așteptăm ca toată România să fie înghițită de ape pentru
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
Filmul se încheie cu o imagine panoramică: o mulțime de oameni, singuri, deși în compania celorlalți, citind și recitând pasaje. Pare o reiterare a școlii peripatetice, neavând nimic în comun cu finalul lui Bradbury, care se încheie tăcut, cu protagonistul reamintindu-și Ecleziastul. Predominanța egalității, a vidării psihicului de emoții negative, rezultă în tratarea corpului ca pe un element străin. Protagonistul Montag (Werner) observă cum oamenii își ating trupul de parcă ar cerceta un corp străin. Truffaut redă acut senzația de sedare
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
răspunsurile poetului, calitatea și substanța sincerității amândurora, cuceritoare, convorbirea lor nu s-ar mai sfârși! Cartea de dialoguri ce se prefigurează va fi pasionantă, cu siguranță, determinându-l atât pe uituc cât și pe neștiutor să afle ori să-și reamintească, cu necesitate, despre, de pildă, "puterea celor fără de nici o putere", despre poeții generației '80, despre flerul, curajul și înțelepciunea mentorului Cenaclului de Luni în a le asigura, în epocă, tinerilor poeți un cadru pentru poezia lor străină de șabloane. întrebare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
aici locul unui bilanț general al edițiilor critice (deși o astfel de analiză detaliată punct cu punct, caz cu caz, ar fi foarte necesară pentru a alcătui un program de îndreptare), dar câteva cazuri din categoria edițiilor întrerupte pot fi reamintite. Sub bune auspicii a început la Editura Minerva ediția critică din opera lui Mihail Sadoveanu (primul volum a apărut în 1981), pregătită ireproșabil de Cornel Simionescu, secondat în secțiunea de note și comentarii de Fănuș Băileșteanu. Până în 1990 au apărut
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
postmaioresciene, căreia, cronologic, îi aparținem. Natural, opiniile criticului-memorialist nu se suprapun totdeauna cu ale subsemnatului. O mai apăsată diferențiere se ivește în capitolele închinate lui Paul Georgescu și lui Ov. S. Crohmălniceanu, prea tolerante în optica noastră, și care ne reamintesc un simțămînt exprimat în repetate rînduri de Witold Gombrowicz, fost o vreme judecător, în Jurnalul său și anume că în măsura în care cunoști pe oameni mai îndeaproape, constați că nu există vinovați. Poate că experiența de viață consumată într-un anume mediu
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
pe ei. Cincizeci de ani (plus cincisprezece) de îndobitocire, viață trucată, batjocură fără perdea și cinism i-au făcut să nu mai creadă nimic din promisiunile mărimilor zilei. Solemnitatea unui moment esențial pentru istoria țării — primirea în NATO — i-a reamintit românului doar lugubrele înscenări din vremea lui nea Pingelică sau, mai recent, reactivarea de către Năstase a cravatelor roșii la gâtul junilor pesedei. Oricât ai încerca să demonstrezi că de data aste e pe bune, că în sfârșit am scăpat de
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
alegerilor și va fi bine și pentru israelieni. Cînd eu hotărăsc ceva, sunt credincios ca un cîine.” Asemenea cereri sunt de un cinism fără margini, insultătoare și pentru români și pentru evrei. Nici nu știu dacă mai e cazul să reamintesc cum se bătea CVT cu pumnii în piept, pînă nu demult, în calitatea pe care și-o atribuise el singur, de tribun al românilor. Și cum se lăuda și se laudă cu succesul lui la electorat. Cerșetoria politică la care
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
Cristian Teodorescu Va fi dusă pînă la capăt ancheta împotriva grupării conduse de Gregorian Bivolaru? Dacă ne luăm după amploarea operației, probabil că da. Însă dacă ne reamintim de anchetele mai mici deschise împotriva aceleiași grupări, în urma unor plîngeri cutremurătoare, fără ca yoghinul integrării în absolut să pățească nimic, e posibil ca Grig Bivolaru să scape din nou. Potrivit unor surse, numărul adepților Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut
În trecutul lui Bivolaru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13016_a_14341]
-
fides enim gradus intelligendi; intellectus autem meritum fidei („credința este călăuză spre cunoștință; cunoștința este răsplata credinței”). Augustin are dreptate: dilige, et quod vis, fac! („iubește, și fă ce vrei!”). Numai că atunci când iubești nu mai faci ceea ce vrei, ci, reamintesc catehetic, ceea ce trebuie<footnote Formula lui Augustin din Confesiuni, X, 29, este: „Tu dă-ne nouă ceea ce poruncești și apoi poruncește ceea ce vrei” (da quod jubes, et jube quod vis). În traducerea românească de la Editura Humanitas, București, 1998, textul este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
urmă, al României literare) putea tipări și literatură propriu-zisă. A existat chiar și o rubrică de Sport. Nu trebuie uitate paginile de informație sau polemică, intitulate Caleidoscop sau Alb și negru, nici interviurile (sau convorbirile literare), reportajele, istoria literară, documentele. Reamintesc aceste lucruri pentru că ele definesc profilul eclectic al unei publicații care a jucat un mare rol în viață a cel puțin două generații de scriitori. Dacă, în anii ^50, numele cele mai des întîlnite sînt ale lui E. Jebeleanu, M.
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
e automat și cea mai bună. Să ne amintim de scurta carieră ministerială a altui consilier prezidențial, chirurgul Mircea Beuran. În ceea ce îl privește, Ioan Talpeș nici n-a apucat să intre în funcția de vicepremier, că presa a și reamintit că a fost băgat în tot felul de afaceri controversate. Așa că nici colacul de salvare pe care Cotrocenii l-au oferit Palatului Victoria nu pare să fie cea mai sigură cale către integrarea europeană. Asta ne întoarce, vrînd, nevrînd, la
Ce va face guvernul după? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13076_a_14401]
-
Sf. Sava” sunt, și ele, în schele, de ani buni. Cât privește Biserica Armenească, ctitorie ortodoxă străveche, după unele ipoteze, înălțată în primul an al statornicirii statului Moldova, te și miri că mai stă pe verticală. Aici, e cazul să reamintim că alt senator de Iași (fost), Varujan Vosganian, marcant membru al comunității armenești, n-a făcut absolut nimic pentru salvarea de la o iminentă prăbușire măcar a turlei principale. Într-o stare jalnică se află Palatul Conachi-Cantacuzino, de pe Bd. Carol I
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
unei mici orchestre numită „la Baaad”, denumire ce va anticipa capodopera sa lirică de dimensiuni remarcabile. Volumele La Baaad, Ed. Cartea Românească, 1979, La Baaad, Ed. Eminescu, 1996 și La Baaad / In Baaad, ediție bilingvă româno engleză, Ed. Junimea, 2006, reamintesc, prin forța lor vizionară, de maeștri Înaintași precum Eminescu, Arghezi, Aron Cotruș etc. La ceasul unor mari reașezări socioculturale, ne lăsăm inimile să Înalțe o rugăciune și pentru Cezar Ivănescu, cel care așa cum spunea, În urmă cu trei ani, bunul
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
ce-a fost, așadar ceea ce gîndesc a zări, licuriri - ne bîntuie mereu îndoiala, însă de ce nu ne-ar străbate ea atunci și-n fața convențiilor prin care ne-am înțărcat de secole? uită totul Alegra, spre a te putea, adînc reaminti, căci nu este oare astfel, cu cît mai adîncă iubirea cu atît mai rare vorbele deși comunicare e mult mai pură? spațiul și timpul sunt același lucru, totul întîmplîndu-se Acum și Aici, după cum făptuim ceva fiindcă suntem - nu spre a
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
fericiți starea fiindului e totul. cerul ori iadul. pădurea nu se străduiește. este deplină. și am fost orb și acum văd: nu atît Cui vorbesc, ci mai ales Cine ascultă nu, murmur de învățare. reamintire. să începem așadar a ne reaminti, Alegra a ne reaminti din nou, adînc cine suntem se tulbură noaptea foind, apa sub pod și-mi urcă-n sînge neliniștea peștilor zvîcnind, gînduri sub bolta arcuită, aproape geme unul în somn sub știrile îngălbenite totul într-un sentiment
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
totul. cerul ori iadul. pădurea nu se străduiește. este deplină. și am fost orb și acum văd: nu atît Cui vorbesc, ci mai ales Cine ascultă nu, murmur de învățare. reamintire. să începem așadar a ne reaminti, Alegra a ne reaminti din nou, adînc cine suntem se tulbură noaptea foind, apa sub pod și-mi urcă-n sînge neliniștea peștilor zvîcnind, gînduri sub bolta arcuită, aproape geme unul în somn sub știrile îngălbenite totul într-un sentiment de frunză plutind, oare
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
la cozorocul caschetei de aviator. Își aminti de camarazii săi din Escadrila 113 care căzuseră În misiuni de luptă și sufletul lui se umplu de tristețe. Retrăi momentele petrecute alături de ei și le revăzu chipurile așa cum Îi cunoscuse. Și-l reaminti pe Cpt. av. postmortem Alexandru Stârcea care arsese În carlinga avionului sau, pe Adj. av. Tomac, pe Sergentul mitralior Constantinescu, căzuți În luptele aeriene, cât și pe sergentul t.r. Trâmbițaș Împușcat În frunte lângă el În luptele de la sol
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
Însingurări, scriind, cu o furie rară, pentru a-și „mântui” existența. Și aducând În peisajul liricii noastre un sunet nou, sfidând constrângerile socio-istorice și rezistând prin poezie. Insurgentul Cezar Ivănescu, urmaș de drept al lui Labiș (cum se considera) apărea, reamintim, Într-o epocă de restaurare a lirismului. Chiar dacă Își reproșa că s-a lăsat „Îmblânzit”, domesticit etc., ca, debutând, a publicat „două poezii comuniste” (În 1960, rectifica P. Ursache), ca În „Luceafărul’, la rubrică Dintre sute de catarge, invocă lumină
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
vindeca spaimă de urît doinind: „Doina o Îngîn și-o uitu”. Grefele de poezie populară În registrul bocetelor și colindelor fortifica această lirica (care, rămînÎnd doar „de inimă albastră”, s-ar fi anemiat). Or, Cezar Ivănescu actualizează doina și ne reamintește efectul ei cathartic pentru sufletul românesc; Încercat În timp de atîtea potrivnicii, el Își află aleanul În Doina: „alina-m-oi cu Doina!” - zice și Cezar Ivănescu sfidînd, cu o sinceritatea Împinsă la paroxism și Într-un decor ce trimite
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
spre deosebire de soțul ei care era un om molcom și calm, mereu cu un zâmbet timid În colțul buzelor, parcă nevrând să deranjete cu prezența lui pe nimeni care abia răsărind din dosul catedrei, ne ținea atractive cursuri de sociologie. Îmi reamintesc cu ce clară viziune ne vorbea despre viitorul omenirii, noi crezând că sunt simple devagații, dar ale cărei preziceri, cel puțin În parte, aveau să se adeverească numai după 50 de ani, ceea ce este o miime de fracțiune de secundă
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
un citat fictiv dintr-un jurnal fictiv la puterea a doua. Lucy, femeie "modernă", bogată, frumoasă, cinică, egoistă, de o sexualitate capricioasă, rîde cu gura deschisă la o glumă a lui Quarles și cerul aproape alb al gurii ei îi reamintește brusc de albul din gurile lacom căscate ale crocodililor pe care-i văzuse în India, în grădina zoologică din Jaipur, cînd un paznic le arunca bucăți de carne crudă. Asociația de idei a cărei "victimă" e Quarles e de fapt
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
comploturi unde s-au dat sentințe de condamare la moarte”, mărturisește autorul care, în anul 1996 a publicat la București volmul “Avanghipsiri”, în traducere ” Priveliști”, la lansarea căruia a asistat personal. După sosirea în Statele Unite, poetul Zahu Până și-a reamintit și a respectat cu strictețe convenția stabilită în detenție de foștii deținuți politici care hotărâseră că acel care va scăpa în lumea liberă să publice tot ce își amintește despre regimul de exterminare practicat în închisorile și lagărele de muncă
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
în interpretarea Orchestrei Naționale Radio cu Constantin Silveștri la pupitru. Urmează alte două puncte de intersecție importante a celor două traiectorii profesionale: Oratoriul Patimile Domnului dirijat de Silveștri la cea de-a doua și a treia reprezentație din anul 1946. Reamintim aici privirea comparativa a celor două viziuni dirijorale realizată de Virgil Gheorghiu în revistă „Lumea” din 28 aprilie. Oratoriul Bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului” cuprinzând părțile: I. Bună Vestire; ÎI. Nașterea; III. Magii, a fost reprezentat în primă audiție la
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
reușind o capodoperă, Puccini... cu siguranță, mai puțin. Și Puccini - romantic, naturalist și verist - merge în creația sa lirică pe drumul poveștilor cu sfârșit trist. Majoritatea eroinelor lui, mor. Una dintre puținele excepții este principesei Turandot. Este momentul să ne reamintim că, în 1889, după insuccesul operei Edgar, Puccini declara că dorește să se îndepărteze cât mai repede de tradiția teatrului muzical italian, mai ales de forma de spectacol numită generic „grand opéra” care domina scena italiana de două decenii și
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]