388 matches
-
de Științe a Moldovei și Ministerul Educației și Tineretului, Chișinău, 5-6 nov. 2009. Fruth-Oprișan, D. M., "Executarea în natură a obligației de a face", în Revista română de drept, nr. 8/1986. Giurcă, Gr. (I), Beleiu, Gh., (II), "Teoria impreviziunii rebus sic stantibus în dreptul civil", în Dreptul, nr. 10-11/1993. Goicovici, J., "Acordul de principiu", în Dreptul, nr. 4/2002. Goicovici, J., "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de a genera în sarcina părților de a reexamina raportul obligațional și de a proceda la reevaluarea creanțelor și datoriilor dacă, de comun accord, dacă vor găsi de cuviință. A se vedea, Gr. Giurcă, (I), Gh. Beleiu, (II), "Teoria impreviziunii rebus sic stantibus în dreptul civil", în Dreptul nr. 10-11/1993, pp. 29-36; I. Albu, A. Man, "Unitatea terminologiei latine, cu referire specială la adagiile "pacta sunt servanda" și "rebus sic stantibus"", în Dreptul nr. 2/1996. 162 Și despre vechiul Cod civil s-
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de cuviință. A se vedea, Gr. Giurcă, (I), Gh. Beleiu, (II), "Teoria impreviziunii rebus sic stantibus în dreptul civil", în Dreptul nr. 10-11/1993, pp. 29-36; I. Albu, A. Man, "Unitatea terminologiei latine, cu referire specială la adagiile "pacta sunt servanda" și "rebus sic stantibus"", în Dreptul nr. 2/1996. 162 Și despre vechiul Cod civil s-a afirmat că prin dispozițiile art. 1073 C.civ. se stabilește "principiul executării reale a obligației, formulare din care rezultă clar caracterul subsidiar al executării indirecte" D.
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
rol actorial (izotopia actorială este asigurată în Zadig de permanența aceluiași subiect-actor: Zadig, el, acesta). În cadrul eterogenității discursive, F. Rastier propune termenul de pluri-izotopie, constatînd că, de cele mai multe ori, izotopiile se întîlnesc în același text, luptînd pentru supremație (textul poetic, rebusul, povestioarele reprezintă exemple de texte pluri-izotopice). Acest fenomen discursiv generează lectura plurală a textelor, identificată de Grupul µ. P. Charaudeau și D. Maingueneau disting o izotopie în planul coerenței semantice și o izotopie ca redundanță generalizată. Aceasta din urmă se
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al lucrării pentru că face referiri la folosirea jocului didactic în captarea atenției elevilor, în înțelegerea și fixarea algoritmilor de calcul. Apeciem jocurile matematice în care sunt prezentate șirul numerelor naturale, operațiile cu numere naturale și nu, în ultimul rând, jocurile: rebusurile numerice și literare, pătrate magice, tangram (originar din China antică). Merită atenție și cele 17 probleme prezentate la „rezolvări istețe". Utilizarea jocurilor didactice în activitățile independente, în lecțiile concurs sunt activități didactice care merită cunoscute În concluzie, o lucrare bine
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
nu știe să scrie și să citească); scrise: • cu sarcini individuale; • cu sarcină colectivă; • cu sarcini diferențiate pe grupe de interes; e. după modul de realizare a jocului; exerciții-joc pe bază de comenzi; exerciții-joc pe bază de fișe; probleme-joc; joc rebus; pătrate magice; jocul celor șapte tanuri (TANGRAM); joc de perspicacitate; probleme distractive; compunere de exerciții și probleme; f. după tipul de învățare; receptiv-reproductive (clasa I, perioada preabecedară); inteligibile; operaționale; creative. 1.2. Raportul dintre funcțiile învățămâtului primar și jocul didactic
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
Această funcție se poate realiza și prin joc didactic, mai ales la clasa I și a Il-a. De exemplu, este cunoscut faptul că terminologia specifică se reține mai greu de către copilul de vârstă școlară mică. Folosind jocuri simple de rebus, am incitat copiii în descifrarea lor, am reactualizat și fixat terminologia specifică la adunare și scădere (clasa I, semestrul al II-lea), reușindu-se, în același timp, activizarea vocabularului elevilor. De asemenea, elevii conștientizează că acestea cresc și descresc din
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
REPEDE SĂ NUMĂRĂM OBIECTIVUL DIDACTIC: să scrie corect, în ordine crescătoare și descrescătoare, numerele naturale: UNEȘTE PUNCTELE ÎN ORDINE CRESCĂTOARE Șl NUMĂRĂ ÎN ORDINE DESCRESCĂTOARE! Numără, apoi colorează pătratul unde se află cifra corespunzătoare mulțimii! JOCURI VECHI ȘI TOTUȘI NOI REBUSUL Pe cine nu fascinează careul de cuvinte încrucișate? Cuprinzând cunoștințe din diverse domenii, rebusul constituie un mijloc de verificare și de îmbogățire a cunoștințelor, dar și un mijloc de destindere. La obiectul matematică, se pot folosi două tipuri de rebusuri
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
naturale: UNEȘTE PUNCTELE ÎN ORDINE CRESCĂTOARE Șl NUMĂRĂ ÎN ORDINE DESCRESCĂTOARE! Numără, apoi colorează pătratul unde se află cifra corespunzătoare mulțimii! JOCURI VECHI ȘI TOTUȘI NOI REBUSUL Pe cine nu fascinează careul de cuvinte încrucișate? Cuprinzând cunoștințe din diverse domenii, rebusul constituie un mijloc de verificare și de îmbogățire a cunoștințelor, dar și un mijloc de destindere. La obiectul matematică, se pot folosi două tipuri de rebusuri-cu exerciții și cu definiții (folosirea cuvântulu), dacă ele se referă la volumul de
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
REBUSUL Pe cine nu fascinează careul de cuvinte încrucișate? Cuprinzând cunoștințe din diverse domenii, rebusul constituie un mijloc de verificare și de îmbogățire a cunoștințelor, dar și un mijloc de destindere. La obiectul matematică, se pot folosi două tipuri de rebusuri-cu exerciții și cu definiții (folosirea cuvântulu), dacă ele se referă la volumul de cunoștințe acumulat și sunt prezentate într-o formă atractivă, elevii le rezolvă cu deosebită plăcere. Prezentăm în continuare câteva rebusuri ținând cont de clasificarea făcută: PROBLEME
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
se pot folosi două tipuri de rebusuri-cu exerciții și cu definiții (folosirea cuvântulu), dacă ele se referă la volumul de cunoștințe acumulat și sunt prezentate într-o formă atractivă, elevii le rezolvă cu deosebită plăcere. Prezentăm în continuare câteva rebusuri ținând cont de clasificarea făcută: PROBLEME CU SUME ȘI DIFERENȚE : l.Suma a două numere este 18. Unul din ele este cu doi mai mic decât celălalt. Care este numărul mai mic? 2.Suma a două numere este 12. Diferența
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
se utilizează material concret în mărime naturală, apoi reprezentat prin desene colorate. De la acestea se trece la simboluri; steluțe, cerculețe, figuri geometrice, până la simboluri literale. În ultima etapă, materialul didactic va avea el însuși conținut abstract: cuvântul (a se vedea rebusurile), purtător de sens concret și de sens figurat, cuvântul îmbinat în construcții logice: enunțuri, cerințe, probleme. În concluzie, materialele didactice, mijloacele de învățământ, nu se folosesc oricând și oricum, nu constituie o modă, ci se folosesc doar atunci când, pe baza
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
apoi transformarea lor în desen. În clasa a IV-a sarcinile devin mai complexe. Urmărind stimularea interesului pentru studiul geografiei și tratarea diferențiată a elevilor, am recomandat elevilor cu posibilități intelectuale,să completeze anumite idei din schema lecției, să compună rebusuri și șarade geografice, să completeze ,,harta mută”, determinându-i să studieze suplimentar, să colecționeze ilustrații și alte materiale. Pentru a capta interesul elevilor le-am sugerat începerea unei lungi călătorii imaginare ce o vor face în timp de doi ani
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
abil universul literar al maestrului cu mediul cultural al epocii. Îi întâlnim pe Boccaccio, Maramauro, sunt prezente și binevenite referirile la poeziile în limba latină ("I Trionfi"), dar care nu i-au adus gloria. Citatele romancierului devin un fel de rebus pe care excelenta traducătoare Doina Derer l-a dezlegat cu succes, oferind cititorului textul respectiv in extenso preluat din "Canțonierul" lui messer Francesco Petrarca, traducere, note și tabel cronologic de Eta Boeriu, 1974. Capitolul II Vină, inocență, asasinarea frumuseții Viața
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
folosită în aceste propoziții într-un mod diferit decât în științele sociale: "în termeni sociologici, cultura nu se referă doar la artele frumoase sau la gustul intelectual rafinat. Ea cuprinde toate obiectele și ideile din interiorul unei societăți, incluzând și rebusul, cornetele de înghețată și muzica rock. Sociologii cred că un portret al lui Rembrand și un desen graffiti realizat pe un zid sunt în aceiași măsură aspecte ale culturii. Un trib care-și cultivă solul cu ajutorul mâinilor are la fel de multă
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
corecte cu alegere multiplă; 10..Calendarul naturii calendar săptămânal sau calendarul unui anotimpă; Jocuri de completare prin culori scoloreze anumite părți ale unor obiecteă; Jocuri - poezii de completare a unor versuri cu unele cuvinte noi însușite în lecțiiă; Jocuri tip - rebus; Jocuri - concurs; Jocuri de rol. Desigur, acestea sunt numai câteva din varietatea de jocuri care pot fi folosite în cadrul orelor de științe. Fiecare învățător poate selecta, crea și adapta unele jocuri în funcție de posibilitățile de înțelegere, de exprimare și interpretare ale
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
substantiv comun, un substantiv propriu., Matematică: rezolvări de exerciții și probleme; compuneri de probleme; măsurători; decupări de figuri geometrice. Științele naturii: observări, experimente, activități practice; întocmirea unor scheme care ilustreazrezultatele unui experiment. Istorie: observarea și comentarea unor imagini; alcătuirea unor rebusuri. geografie: elaborarea de planuri școală, zonă, sat, orașă; descrierea formelor de relief. Educație civică: rezolvarea și alcătuirea unor rebusuri; elaborarea unor regulamente; dramatizări pentru evidențierea unor relații sociale de grup. Educația fizicoferposibilitatea lucrului pe echipe atunci când sunt abordate deprinderi motrice
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Științele naturii: observări, experimente, activități practice; întocmirea unor scheme care ilustreazrezultatele unui experiment. Istorie: observarea și comentarea unor imagini; alcătuirea unor rebusuri. geografie: elaborarea de planuri școală, zonă, sat, orașă; descrierea formelor de relief. Educație civică: rezolvarea și alcătuirea unor rebusuri; elaborarea unor regulamente; dramatizări pentru evidențierea unor relații sociale de grup. Educația fizicoferposibilitatea lucrului pe echipe atunci când sunt abordate deprinderi motrice de bazsăritura la coardă, aruncarea și prindereaă, deprinderi sportive elementare specifice jocurilor sportiveă. Organizând activități pe echipe, în cadrul lecțiilor
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
altui lucru, este aceasta deținere una de același fel? În Summa contra Gentiles, Toma aduce în discuție această problemă, scoțând în evidență tocmai diferențele dintre acești trei receptori. (I.10.) Formae rerum sensibilium perfectius esse habent în intellectu quam în rebus sensibilibus: sunt enim simpliciores et ad plura se extendentes; per unam enim formăm hominis intelligibilem, omnes homines intellectus cognoscit. Formă autem perfecte în materia existens facit esse actuale, scilicet vel ignem, vel coloratum: și autem non faciat aliquid esse tale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un organ corporal speciile abstrase cu totul din materie și de condițiile acesteia, constituie un grad mai înalt și perfect de imaterialitate. (I.12.) [...] quia oportet în intellectu cognoscente recipi aliquid immaterialiter. Et ideo videmus, quod secundum ordinem immaterialitatis în rebus, secundum hoc în eis natură cognitionis invenitur: plantae enim, et alia quae infra sunt, nihil immaterialiter possunt recipere; et ideo omni cognitione privantur, ut patet ÎI de anima. Sensus autem recipit quidem species sine materia, șed tamen cum conditionibus materialibus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelligitur. Șed haec opinio manifeste apparet falsă ex duobus. Primo quidem, quia eadem sunt quae intelligimus, et de quibus sunt scientiae. Și igitur ea quae intelligimus essent solum species quae sunt în anima, sequeretur quod scientiae omnes non essent de rebus quae sunt extra animam, șed solum de speciebus intelligibilibus quae sunt în anima; sicut secundum Platonicos omnes scientiae sunt de ideis, quas ponebant esse intellecta în actu. Secundo, quia sequeretur error antiquorum dicentium quod omne quod videtur est verum; et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Metaph., quod hominis partes sunt formă et materia ut universaliter, Socratis vero formă haec et haec materia. Unde patet quod mens nostră directe singulare cognoscere non potest; șed directe cognoscitur a nobis singulare per virtutes sensitivas, quae recipiunt formas a rebus în organo corporali: et sic recipiunt eas sub determinatis dimensio nibus, et secundum quod ducunt în cognitionem mă teriae singularis. Sicut enim formă universalis ducit în cognitionem materiae universalis, ita formă individualis ducit în cognitionem materiae signatae, quae est individuationis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
est individuationis principium. Șed tamen mens per accidens singularibus se immiscet, inquantum continuatur viribus sensitivis, quae circa particularia versantur. Quae quidem continuatio est dupliciter. Uno modo inquantum motus sensitivae partis terminatur ad mentem, sicut accidit în motu qui est a rebus ad animam. Et sic mens singulare cognoscit per quamdam reflexionem, prout scilicet mens cognoscendo obiectum suum, quod est aliqua natură universalis, redit în cognitionem șui actus, et ulterius în speciem quae est șui actus principium, et ulterius în phantasma a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae per vocem significatur. Unde rațio quam significat nomen, est definițio. Et enuntiatio significat compositionem et divisionem intellectus. Non ergo voces significant ipsas species intelligibiles; șed ea quae intellectus sibi format ad iudicandum de rebus exterioribus (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil efectuează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quiditatea obiectului. Există totuși un aspect pe care Claude Panaccio nu îl ia în calcul, anume faptul că specia inteligibila este: (ÎI.7.2.) [...] quodammodo ipsa quidditas et natură rei secundum esse intelligibile, non secundum esse naturale, prout est în rebus (Quod. Quaest., VIII, q. 2, a. 2, co.). [...] într-un anumit mod quiditatea însăși și natura obiectului în acord cu modul de a fi inteligibil, nu în acord cu modul de a fi natural care este în obiect. Ce spune
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]