19,575 matches
-
vîntul legat la o gură de spaima venirii tale. El intră pe geamul străin cu pietre de rîu așezate Ca bibelourile-n vitrina balconului. Adormită iedera se lasă-n tăria ierbii Nemuritoare. Orbirea e numai un cod Orbii cu orbitele reci în visul luminii Pe cîmp șerpuind splendorile ierbii - Ascunși ochii lor - diamante în natură - Pot vedea mult mai multe decît în orbite - Dar orbirea e numai un cod: Pielea feței acoperită cu aripi de fluturi Palpita văzînd nevăzutele. Ne frîngem
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8161_a_9486]
-
cu mii de lumini Ce mi-au aprins văzul Nu știu cînd, foarte, foarte lent, începuse căderea. Auzeam plînsul pietrelor calde în acest început coborît Pe scara luminiscentă Prinsă, salvator, în cădere. O fereastră princiară A Tristei splendoare între colinele reci Privită cu ochii îndrăgostiți de ceea ce văd pe fereastră într-un obraz de lucie lună Aburind cu pleoapele lăsate peste plecarea mea. înapoi în lumea cenușie Sub cerul fetid în lumea cenușie în care m-am născut, Evitată de ai
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8161_a_9486]
-
de cine știe unde, cu automatul pe după gât, si devenit unul din simbolurile revoluției. El își câștigase locul pe langă noii stăpâni ai României, apăsând pe trăgaci ori de câte ori viața acestora păruse a fi amenințată și își sporise faima prin uciderea cu sânge rece a zeci din cei pe care-i considerase suspecfi; printre ei, si mai mulfi ofi-teri ai armatei române care avuseseră neșansa de a-i fi ieșit în cale. Mic, sfrijit, degenerat, cu o figură chinuita și cu un rânjet care
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
tălpi de lemn. Treziți din somn, câinii din fața casei mele ne-au mârâit scurt, apoi, recunoscându-ma, și-au băgat repede cozile între picioare Și s-au reîntors în culcușurile lor. Eram bucuros că nu revenisem singur între pereții aceia reci, care-mi treziseră dintr-o dată o mulfime de amintiri. L-am rugat pe Daniel să se așeze într-un fotoliu, cu o sticlă de rachiu tare lângă el, în timp ce eu am întins cerga peste patul de-atâta vreme răvășit, am
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
Morala istorioarei, "dacă va căuta cineva o morală într-însa, este, precît mi se pare, că de vreme ce exercițiile vînătorești au darul de a dezvolta într-un chip cu totul excepțional imaginațiunea omenească, nu trebuie să cerem de la vînători o aprețuire rece și nepărtinitoare a întîmplărilor și a izbînzilor ce se ating de arta lor favorită". Cu părerea domniei tale, scumpe domnule Odobescu, se vor uni, în lungul vremii, mulți. Un mare prozator al veacului XX, și totodată un vînător pasionat (numele
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
briză, ca o adiere sonoră. De dimineața până seara, soarele înconjura prima "mea" casă. Era o baie de lumină care începea cu spălatul pe ochi. Nu pe față, "pe ochi". N-aveam lavabou ci o chiuvetă de bucătărie cu apă rece. Mama mă suia pe scaun, îmi dădea săpunul și, după ce mă spălam pe mâini trebuia să mă săpunesc pe obraji, pe frunte, cu ochii închiși. Era un ritual știut de ea din bătrâni, pe care l-am înțeles mai târziu
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
se simte responsabil pentru alt lagăr, Flossenbürg. Credința profesorului de religie de la Auschwitz este că " Nici o religie nu poate fi tolerantă." Antisemit fățiș, pretins emul al lui Nietzsche, Roland este o minte prea înfierbântată, spre deosebire de Capesius, care e o minte rece. El explică nazismul ca "un fel de religie", anume religia germană, a cultului morților, strămoșilor, a rasei pure, diferită de cea evreiască, așteptând întoarcerea... Führerului. Vocile unchiului și nepotului ajung pentru o dată chiar să se identifice. Mărturiile unchiului Roland Albert
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
inima mea, moartă inima mea, sângerândă, în palme. Uimit, tiptil apropiindu-mă cu răsuflarea, o duc la buze, încerc să o... Cu pași neauziți, se întoarce la locul ei. Apoi scriu, încerc să scriu poezie. Obsedanta amintire Stau în casa rece. Cu pleoapele reci încerc să-mi încălzesc așternutul. Mâinile înoată printre aburii ieșiți din gura mea. O armonie rece, a morții, mă face să ascult ninsoarea ce cade pe gânduri, obsedant sângerându-le. Stau în casa rece. Cu pleoapele reci
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
inima mea, sângerândă, în palme. Uimit, tiptil apropiindu-mă cu răsuflarea, o duc la buze, încerc să o... Cu pași neauziți, se întoarce la locul ei. Apoi scriu, încerc să scriu poezie. Obsedanta amintire Stau în casa rece. Cu pleoapele reci încerc să-mi încălzesc așternutul. Mâinile înoată printre aburii ieșiți din gura mea. O armonie rece, a morții, mă face să ascult ninsoarea ce cade pe gânduri, obsedant sângerându-le. Stau în casa rece. Cu pleoapele reci încerc să-mi
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
să o... Cu pași neauziți, se întoarce la locul ei. Apoi scriu, încerc să scriu poezie. Obsedanta amintire Stau în casa rece. Cu pleoapele reci încerc să-mi încălzesc așternutul. Mâinile înoată printre aburii ieșiți din gura mea. O armonie rece, a morții, mă face să ascult ninsoarea ce cade pe gânduri, obsedant sângerându-le. Stau în casa rece. Cu pleoapele reci încerc să-mi încălzesc așternutul. Aproape poem - Fecioarei - Mâinile mele, în îmbrățișare, se pleacă la umbra picioarelor tale. Poem
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
Stau în casa rece. Cu pleoapele reci încerc să-mi încălzesc așternutul. Mâinile înoată printre aburii ieșiți din gura mea. O armonie rece, a morții, mă face să ascult ninsoarea ce cade pe gânduri, obsedant sângerându-le. Stau în casa rece. Cu pleoapele reci încerc să-mi încălzesc așternutul. Aproape poem - Fecioarei - Mâinile mele, în îmbrățișare, se pleacă la umbra picioarelor tale. Poem neterminat Ca și cum mi-aș aduna oasele cu mâna, mâna adunându-se pe sine, ce să mai spun în
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
rece. Cu pleoapele reci încerc să-mi încălzesc așternutul. Mâinile înoată printre aburii ieșiți din gura mea. O armonie rece, a morții, mă face să ascult ninsoarea ce cade pe gânduri, obsedant sângerându-le. Stau în casa rece. Cu pleoapele reci încerc să-mi încălzesc așternutul. Aproape poem - Fecioarei - Mâinile mele, în îmbrățișare, se pleacă la umbra picioarelor tale. Poem neterminat Ca și cum mi-aș aduna oasele cu mâna, mâna adunându-se pe sine, ce să mai spun în cuvinte, când tu
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
copil, șarpe, dar copil, eliberîndu-se astfel de tot ce o mai putea reține, o mai putea întoarce din drum și, întocmai ca o mireasă care, dezbrăcîndu-se de toate podoabele, sfîșie voalul ale cărui zdrențe cad ca niște coji pe pardoseaua rece a bisericii și aleargă spre fericirea nevăzută ce luminează în spatele preotului și a altarului pentru a nu se supune viitorului care așteaptă s-o absoarbă, așa și ea zdrobise capul propriului copil-șarpe, înțelegînd că din burta ei violată în copilărie
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
inverse, suspendate, și tu stai pe fundul lor ca o aluviune adusă de curent. Iar ochii îmi fugeau întotdeauna la vitralii. Dar aici îmi dau seama că iubesc mai mult vitraliile sparte ale mozaicurilor bizantine. În catedralele gotice vitraliile sunt reci, cu toată luminozitatea lor. Aici, mozaicurile cîntă. Un cor de o armonie desăvîrșită.” Și pentru a rămîne tot în Italia, și tot sub imperiul luminii, iată-l pe Sorescu ,,Pe jos, pe drum de țară, spre mormîntul lui Cimabue. Inscripția
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
de o armonie desăvîrșită.” Și pentru a rămîne tot în Italia, și tot sub imperiul luminii, iată-l pe Sorescu ,,Pe jos, pe drum de țară, spre mormîntul lui Cimabue. Inscripția de care vorbește Vasari e tot acolo, pe piatra rece, tălmăcind uimitor de concret inefabilul atîtor genii ale Italiei. Crezut-a Cimabue că stăpînește a picturii fortăreață; o stăpînea pe cînd trăia; acum stăpînește doar stelele cerului. Stelele cerului erau, în seara aceea, mai numeroase decît oricînd. M-am uitat
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
domeniul înarmării, declanșată de fostul președinte al SUA, Ronald Reagan, a fost în fapt ultimul „brânci” dat adversarului care a fost obligat (prin M. Gorbaciov) să-și recunoască înfrângerea în ceea ce mulți analiști au numit „al treilea război mondial” - Războiul Rece. Deși mulți ideologi, politicieni, filosofi, sociologi își puneau problema a „ce va fi după”, căderea bruscă a monolitului comunist a surprins și derutat. Pentru începutul mileniului trei, mulți dintre ei au căutat să imagineze un nou proiect, din care să
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
să fi fost numai o lovitură de stat, dacă nu un hibrid. Diarista regăsește și locuri neschimbate, bunăoară Cișmigiul plimbărilor cu părintele său - dar nu va afla locul mormântului mamei, pierită în temniță. Momente de extremă tensiune sunt consemnate cu recea decizie a obiectivității stricte, cu lapidaritatea moștenită din Agendele tatălui, ambele, prin marea lor întindere în timp și chiar prin modul în care se continuă, în spirit, în stil, ca formulă, alcătuind o istorie a vieții culturale românești pe mai
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
se mută în altă casă./ o parte din lucruri încă mai este aici,/ o parte deja este dincolo. nu mă înșel:/ uneori patruzeci sau cincizeci de procente/ din făptura mea,/ alteori mai mult, optzeci, nouăzeci,/ se află deja în pămîntul rece, în mormînt” (ca o familie care se mută). Dezamăgit pînă în măduva oaselor, relativizînd totul, poetul ar putea subscrie mărturisirea lui Cioran: „Nu știu ce e bine și ce e rău; ce e permis și ce nu e permis; nu pot condamna
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
control, dezvoltarea inimaginabilă a lumii interlope, transformarea a zone întregi ale marilor orașe în spații de înflorire luxuriantă a infracțiunii sunt un excelent humus din care forțele politice își pot recruta, după plac, schingiuitori, bătăuși sadici ori asasini cu sânge rece. Recentul caz Ino Ardelean conține toate elementele unei clasice reglări de conturi: un ziarist incomod, cunoscut pentru perseverența aducerii la lumină a unor afaceri necurate, este călcat în picioare de-o echipă a morții, despre care se presupune c-a
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
expansiune. Dintr-un nucleu dur, dintr-o materie primă ce stochează în sine, laolaltă, energii primare și nenumărate forme în stare germinativă, se desprind, încetul cu încetul, reperele unei realități aproape tactile. Amestec de luciditate și de senzualism, de calcul rece și de erupții prin supraîncălzire, de austeritate geometrică și de revărsări panteiste, arta lui Ciubotaru are toate datele unei viziuni de arhitect, dar și pe acelea ale unei confesiuni existențiale profunde și prelungi. Construcția cromatică, oricît ar părea ea de
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
care a prins acestă știre înainte ca ea să devină oficială a fost ZIUA care a pus-o pe prima pagină. Ziarul condus de Sorin Roșca Stănescu reamintește de rolul pe care l-a avut Europa Liberă în perioada Războiului Rece, dar și de faptul că după 1989, acest post de radio și-a informat corect ascultătorii, la distanță de presiunile politice și economice care se exercită cu succes asupra mediilor de informare din țară. Într-un sondaj de opinie pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
declar fetelor într-o franceză profesorală: Noi, dragele mele domnișoare, așa cum trăim noi în Est, suntem oricum mai aproape de natură, asta e!... Era aproape ca încheierea unui discurs academic. Amândouă aplaudară, libere și radioase, sub ochii celorlalți ce ne priviră reci, deși binevoitori. (va urma)
La doi magoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13363_a_14688]
-
umană, care te întîmpină de la intrare. E multă grijă estetică presărată, fără ostentație, peste tot. Buchețele cochete de flori, ca la o sărbătoare, siluete zvelte, de scaune neconvenționale, răspîndite ici, colo. Sfeșnice de toate felurile încălzesc cu pîlpîitul lumînărilor lumina rece a becurilor, degajă mister și îl pregătesc pe spectator pentru reprezentație. Este un interval, un spațiu tampon inspirat pregătit de Ranin, acest teritoriu în care se părăsește diurnul și se înaintează, pe nesimțite, în nocturn, în lumea teatrului. Am venit
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
Mare din poezia bolintineană (și Sfânt după ce a rezolvat cu turcoaica de la Soci...), spunându-i marelui domnitor venit să se jeluie la ușă, după o bătălie pierdută cu turcii: De ești tu acela, nu-ți sunt mumă eu... Bineînțeles, ton rece și insensibil. Aerim! Fix ca turcii care nu prea știu de glumă, fiind conservatori și iubitori de tradiții și de strămoși, precum bașkanii de la Galatasaray purtându-se cu un rege român (Hagi) de parcă ar fi un fanariot... Pardon? A, da
... alte Sporturi televizate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12036_a_13361]
-
nevoile. Și zeamă din carnea crudă de pe spinarea mea. |la de sub pat trebuie să înghită pișatul, căcatul și zeama cărnii mele. Uneori dimineața mă simt proaspăt. Atunci am chef să fiu bărbierit. Atunci am chef să fiu spălat cu apă rece. Dar femeia care îmi dă supa nu mă rade și nu mă spală. Mi-a spus: Oricum e inutil. De ce? Mi-a ținut oglinda în față și mi-a zis: Privește singur. - De atunci știu cum arată gura mea și
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]