195 matches
-
tare, într-o literatură ca a noastră, în care dacă nu ai susținere nu te poți afirma de unul singur, oricât talent ai avea la un grup(uscul), sectă sau gașcă (para)literară. Chiar și cel mai umil cronicar sau recenzent, ca să nu mai vorbim de criticul sau istoricul literar cu pretenții care nu ar face altceva decât să se plimbe "ca un cursor" (cum ar spune ultimul autor de istorie a literaturii române) pe toată suprafața poeziei noastre, trebuie să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ionesco (un nom valise, care-l evocă - deplasat - și pe Eugène Ionesco, deși prototipul e Nae Ionescu), date „în clar” în același context, reprezintă „efecte de real” în sens barthesian. Cunoscătorii l-au identificat imediat pe Mircea Eliade, iar unii recenzenți, în Statele Unite și în Israel, au comunicat această descoperire în scris 12. Desigur, revelația a rămas secundară, fiind acoperită de scandalul „dării în vileag” a lui Allan Bloom. Imaginea lui Eliade ca „Grielescu” este la fel de răuvoitoare ca portretul-șarjă central: „Grielescu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nu de-a latul, ci în lungul paginilor, dar și cu alte novații pe care cititorii nu le-au acceptat, publicația, se pare, a sucombat când întemeietorii nici nu se așteptau. Păcat de speranța pusă în ea de primul ei recenzent în presa ieșeană Ion Hurjui care a crezut în editor, fondatori, finanțatori și realizatori. După ce i-am citit primele pagini notam în rubrica de față: „Cu o grafică plăcută și o hârtie care conferă confort coperții pe măsura artei moderne
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
criticii creatoare, în sens beletristic, de ce nu s-ar admite o critică creatoare și în sens hermeneutic? O recreare din interior? Și deci o continuare (într-un fel) a operei și ideilor lui M. E.? Este de remarcat că un recenzent american, total străin de micile noastre polemici balcanice, a făcut tocmai o astfel de observație pătrunzătoare. Detalii, poate cu alt prilej 13. Ceea ce mă dezgusta cel mai mult era reacția de iritare nedisimulată a unora ce visau fie monopolul recuperării
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
notă, se selectează marca de referință (trimiterea) a notei respective și se apasă tasta DELETE. 4. Comentarii Un comentariu este o adnotare asociată textului (într-o poziție anumită). Comentariul poate fi adăugat de autorul documentului sau de un colaborator sau recenzent. Un comentariu este indicat în textul documentului prin marcarea cu galben deschis a textului adnotat (dacă este marcată boxa de control ScreenTips în Tools-Options-View). 4.1. Vizualizarea unui comentariu Accesul la comentarii se realizează prin acționarea comenzii Comments din meniul
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
se selectează textul sau intrarea care se incorporează; din meniul Edit se alege comanda Copy; click în document unde se incorporează adnotarea și se acționează comanda Paste din meniul Edit. 4.7. Combinarea comentariilor și modificărilor efectuate de mai mulți recenzenți Dacă asupra documentului au lucrat mai multe persoane, fiecare pe copia lui, atunci combinarea tuturor modificărilor într-un singur document se realizează în doi timpi: combinarea mecanică a documentelor acceptarea sau nu a modificărilor (de exemplu incorporarea comentariilor efectuate). Combinarea
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
autohton sunt N. Gheorghiu (Grigore Alexandrescu), Ion Climer (Pentru d-ra Elena Văcărescu), Aurel G. Stino (Un dușman al lui George Coșbuc: Gr. Lazu), T.T. Socolescu (Amintiri despre Octavian Goga). Pe lângă aceștia, în G.c. se manifestă un pluton compact de recenzenți, producția lirică interbelică fiind comentată de D. V. Păun, N. Chiriac-Dimancea, I. Constantinescu-Delabaia, Perpessicius, N. Crăciun, Al. T. Stamatiad. Literatura străină, cu precădere lirica, intră în preocupările revistei atât prin traduceri directe, cât și prin prezentarea generală a operei unora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
de gramatică fonologică și stilistică face un examen vast al limbii scriitorilor români, îndreptățind științific libertățile pe care creatorul și le ia față de vorbirea canonică (Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor"). Printre tinerii cronicari sunt de citat Octav Șuluțiu, recenzent onest, Eugen Ionescu, poet și critic inteligent și teribil, Lucian Boz, detractor al criticii de analiză și instaurator al uneia de înțelegere într-un stil delirant, Al. Dima, eseist, cu bune studii în probleme de folclor și estetică. Conștiincios și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încă invocarea ideii de libertate, a drepturilor omului etc. I se pare, din punctul său de vedere (și așa și este), că se forțează de fapt uși deschise și în mod inutil. și totuși lucrurile nu stau deloc astfel. Un recenzent italian al cărții mele Etiemble ou le comparatisme militant, recenzie foarte elogioasă de altfel, are un singur... regret: influențele iluministe. El nu și-a dat seama că, în 1981-1982, deci în plin regim comunist restrictiv, a face elogiul comunicațiilor libere
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de reacție, specific și epocii, și locului. Alt exemplu, de alt tip, și tot în legătură cu un critic român, stabilit în S.U.A., Matei Călinescu, autorul celor Five Faces of Modernity (1980), lucrare excelentă, realizată în prima sa formă în țară. Un recenzent american marxist, obtuz, dogmatic, o critică prin citate din... G. Lucecs despre modernism, considerat ca autoritate supremă și unică posibilă. În foarte multe cercuri occidentale de stânga, acest tip de dogmatism îngust (dar agresiv) este dominant și intolerant. și atunci
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
noastră. Ca să vorbești despre critică, trebuie să te referi la critici. Ori, din păcate, avem un număr cu totul neîndestulător de critici. Sunt destui care mimează critica, ar vrea să facă În felul criticilor, dar nu sunt decât cronicari ori recenzenți. (Ă). Avem recenzenți abili, care manevrează destul de vioi o terminologie (e drept destul de rudimentară adeseori); care au uneori și gust, alteori și gust și probitate, alteori și un bagaj de lecturi clasice. Dar, dintre acești recenzenți, prea puțini Întrunesc toate
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
despre critică, trebuie să te referi la critici. Ori, din păcate, avem un număr cu totul neîndestulător de critici. Sunt destui care mimează critica, ar vrea să facă În felul criticilor, dar nu sunt decât cronicari ori recenzenți. (Ă). Avem recenzenți abili, care manevrează destul de vioi o terminologie (e drept destul de rudimentară adeseori); care au uneori și gust, alteori și gust și probitate, alteori și un bagaj de lecturi clasice. Dar, dintre acești recenzenți, prea puțini Întrunesc toate elementele Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sunt decât cronicari ori recenzenți. (Ă). Avem recenzenți abili, care manevrează destul de vioi o terminologie (e drept destul de rudimentară adeseori); care au uneori și gust, alteori și gust și probitate, alteori și un bagaj de lecturi clasice. Dar, dintre acești recenzenți, prea puțini Întrunesc toate elementele Într-un mănunchi organic. Am impresia că destui dintre acești critici fac la fel ca Macedonski, când urca treptele tronului său de biete scânduri ornat cu bijuterii de sticlă: pozează, se ascultă pe ei Înșiși
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
destul problemele Înfățișării omului nou și a efortului său conștient, nu se ocupă de măsura În care scriitorii au reușit să zugrăvească veridic oamenii și faptele. În critica din Viața românească, adeseori, ideile nu sunt limpede expuse; unii critici și recenzenți folosesc un limbaj căutat, câte odată bombastic, dăunând fondului just. Astfel, articolul Eminescu și Creangă este În mare parte confuz, mai ales din pricina limbajului folosit de autor (Ă). Recenziile, deși Învederează unele progrese, nu s-au ridicat, Îndeobște, la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
capete o tot mai serioasă dragoste de lucrurile concrete, ei preferă să viseze deasupra documentelor vii și visul lor incită la acțiune, e combativ și mobilizator, cu unele excese. (Suntem departe deci de «tonul elegiac» pe care-l constata un recenzent al poeziei păcii, ori acolo unde acesta se Întâlnește avem de a face cu un accident). Lirismul lor a câștigat În adâncime. (Ă). Spre convingere, n-avem decât a reciti pe Maria Banuș, Eugen Jebeleanu (Scutul păcii), ori pe Radu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
veșted ca un pom uscat Doar o amintire sură va rămâne”. 49. xxx Pentru grabnica lichidare a greșelilor noastre. În: Viața românească, nr. 2, febr. 1950 Radu Petrescu. - Antologia: „Luptăm pentru pace”. Ibidem, nr. l, ian. 1950 Eugen Luca. - Domnului recenzent Îi displace poezia nouă. În: Contemporanul, nr. l75, 10 febr. 52. N. Tertulian. - Preludiu la o discuție asupra problemelor poeziei noastre actuale, III. Ibidem, nr. 176, 17 febr. și 178, 3 mart. 53. Horia Bratu. - Pentru o discuție asupra problemelor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de membri, la sfârșitul anilor ’20 ajungându-se la peste 1 000 de membri (Abbott, 1999, 85-86). 5 De exemplu, double blind reviewing, Însemnând așa-numita revizuire, recenzare În anonimat, situație În care concomitent se face apel la mai mulți recenzenți, iar persoana autorului scrisului nu li se dezvăluie acestora, reducând astfel subiectivismul. Printre altele, această politică editorială ar putea să explice numărul mare de autori tineri care Începând din anii ’50 au publicat În AJS (Abbott, 1999, 129). Bibliografie Abbott
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din octombrie 1877, și este găzduită o poezie a lui Lucien Bazin, Un imn francez lui Eminescu, în traducerea lui St.O. Iosif. În 1911 și în 1912 e prezent, tot mai des, Ion Sân-Giorgiu, fie ca poet, fie ca recenzent al unor volume de versuri recent apărute, semnate de D. Anghel, Cincinat Pavelescu, St.O. Iosif sau Victor Eftimiu, autori cărora li se consacră portrete pline de subtilitate și acuitate critică. Em. Ciomac publică și el poezii sau traduceri, alături de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288219_a_289548]
-
sunt parcă anesteziate, cad într-un fel de visare. Tânăr fiind, eram domol dar scriam uneori dur, iar acum cred că sunt mai degrabă un dur care-și permite să scrie un pic doar un pic mai domol. Puțini critici/ recenzenți comentează "tandrețea" mea, unii nici nu pot găsi emoție în ce scriu. Aceștia consideră că scriu cu o detașare ciudată. Mă tem că așa e. Ceea ce nu e un motiv pentru ca cei din imediata mea apropiere să se lovească de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de ordine intelectuală. În plus, fiecare tentativă critică e un pariu cu mine, o provocare care mă face să-mi mențin un tonus intelectual confortabil. Pentru a face acest pas ți-a trebuit, totuși, aproape un deceniu de exercițiu ca recenzent, primul tău articol de critică literară (D.D. Pătrășcanu - Spontaneitate și influențe) apărând tot în paginile revistei băcăuane, în iunie 1978. Cum a fost saltul de la D.D. Pătrășcanu la George Bălăiță și Marin Preda? Studiul despre D.D. Pătrășcanu, mai amplu decât
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]