2,414 matches
-
Robo vrea el, sau altcineva vrea să intre în contact. Eva: într adevăr, Robo este cam agitat, lucru care nu face parte din programarea care i s-a făcut. Adam: Doamnă Aurora, vă mărturisesc că eu și Eva parcă percepem, receptăm starea lui Robo de agitație, de nervozitate. Robo este angrenat în ceva neclar, nebulos, pe care cred că nu-l poate explica. Aurora: Voi discuta cu profesorul, cu autoritățile și s-ar putea să-l deconectăm complet pe Robo, să
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
și ne transmite în limba pe care o vorbim noi un mesaj, cine sunt și ce vor. Robo se execută transmițănd mesajul conform indicațiilor profesorului. Momente de așteptare. După căteva minute pe ecran apare un răspuns - mesaj?! Profesorul: Te-a receptat, deci emitentul se află pe Pămănt sau în atmosfera lui. Hai să descifrăm. Da, da (în timp ce se proiectează mesajul): Aterizare pe coordonatele ... Vor contact urgent și ultrasecret. Recunosc locul, l-am observat, cercetat și filmat de multe ori din spațiu
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
și previziune. Aurora: Deci, de unde veniți? Intră în laborator Cosmos urmat de Robo. Evelin: Cosmos pregătește proiecția. îl poate ajuta și Robo?! Aurora: Desigur. Dar cum l-ai chemat pe Cosmos? Evelin: Simplu, folosind găndul și telepatia. Cosmos doar a receptat. Paranormalul tău te-a obligat să ceri explicații. Deci de unde venim: Cosmos proiecție. După căteva clipe, pe ecranul mare al laboratorului, au început să apară imagini cosmice. Evelin începe să explice: Ce vedeți este galaxia pe care voi, pămăntenii, o
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
locului. Aurora: Ne-am luat cu vorba: n-ai mai primit nici-o veste de acasă? Evelin: Dacă chem eu, consum multă energie din cota de viață și s-ar putea să mai am nevoie de ea, iar Cosmos poate doar recepta nu și să transmită. In ultima legătură mi-au spus că se acționează cu nave specializate care bombardează bariera care s-a format în urma exploziei, cu laser și focoase de calibre diferite cu energie nucleară. Se speră ca bariera să
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
unde pui virgula. Sper că am pus-o bine...; nu vei muri! Evelin: Am încredere în paranormalul tău, deci și în Oracolul de la Centrul Spațial. Aurora: Drum bun nemuritorule! Voi fi atentă la semnalul tău cu găndul și te voi recepta. Regret, dar eu nu pot să-ți răspund, dar este suficient să știm că ai ajuns acasă. Familia: Profesorul, Aurora, Eva, Adam, finii și Ela, în cor: Drum bun! Adio! Evelin: Adio?! Să nu muriți înainte de a mă întoarce, să
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
lumea, și pentru a primi dicteul în vederea transvaluării Ființei cât mai aproape de vecinătatea absolutului. Mecanismul dicteului Schematic, fenomenologia dicteului ni se pare că parcurge următorii timpi indisociabili: Viziunea: o țâșnire originară incontrolabilă, un văz insolit al ochiului interior ochiul transcendental receptând imaginea unei lumi superioare ontologic latentă în rezervele axiologice ale spiritului universal (vidul cuantic, un preaplin de potențialități, despre care vorbesc fizicienii), și care folosește pe poet ca o portavoce. Impulsul pentru fructificare, constituit de energia descărcată de revelația apărută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
se-ndreaptă cartea-mi,/ La voi inimi cu arìpe./ Ah, lăsați ca să vă ducă/ Pe-altă lume-n două clipe. Astfel, poezia gânditoare ne transpune fulgerător într-o lume a celei mai înalte eliberări spirituale. Fenomenologia receptării poeziei Cititorul luminat receptează o poezie cu ajutorul intuiției metafizice prin două apriorisme: un apriorism înnăscut constituit de necesitatea armoniei pentru ființa umană și, aparent paradoxal, năzuința eliberării din sistemul limitelor, pe de altă parte, un apriorism "secundar", adică o matrice formativă, dobândită prin amprenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
acesta, conferă certitudine onticității în ordine umană. Din acest motiv, nevoia omului de armonie este vitală: ea însemnează nevoia de existență. Ca atare, conform acestui apriorism sine qua non, într-o poezie, într-o operă de artă în general, omul receptează coerența sau incoerența, armonia sau dizarmonia, adică factorul care îi induce certitudinea vieții sau incertitudinea. Într-o poezie care este un heteroclit lax, sfărâmicios, cuvintele se risipesc fără a lăsa amprentă în memoria cititorului. Ca atare, preocuparea poetului este tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a deschiderii estetice. În poezia ermetică, relevarea sensului întârzie pentru a izbucni artezian odată cu decriptarea. Dar, de pildă, muzicalitatea din lirica lui Stéphane Mallarmé, sau versuri de mare frumusețe ca sunet și înaltă rostire din poeziile lui Ion Barbu, sunt receptate nemijlocit și rămân persistente în memorie. Ținem să subliniem însă un fapt decisiv, și anume că receptarea unui poem, la fel ca și receptarea oricărei opere de artă, presupune o afinitate electivă, o potrivire genetică spirituală, cultivată apoi prin lecturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
recitau cuvintele însoțite de cânt. Dacă nu ar emana melodicitate, poemul ar fi perforat de cuvinte. Și, prin aceasta, și sufletul nostru ar fi sfâșiat de cuvinte. Melosul contribuie decisiv la a crea un continuum, o integralitate capabilă să fie receptată nemijlocit de intuiția noastră poetică. "Un factor armonizator indispensabil al poemului este euritmia complexul sistemelor de ritmicitate. Ritmul este cel care, ordonând haosul, captează posibilul: el înfăptuiește geometria de arhitecturare a oricărei ontologii. Unul dintre aceste sisteme este ritmicitatea tensională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
instituie unitatea și inteligibilitatea lumii, anulând haosul; platonicianul kalonka gathon unirea Frumosului cu Binele văzute în proiecție universală, concept care va constitui cultura matricială a Europei; Binele, înțeles ca ordinea universală cea dreaptă, constituia suprema valoare, astfel încât, cultura elenă trebuie receptată în termeni de etică unită cu frumosul, baza și năzuința întregii ei gândiri și înfăptuiri. "Cunoaște-te pe tine și vei cunoaște pe zei" exprimă conștiința unității cosmice, cer-pământ. Pe de altă parte, amintim expresia cosmicității în artă: secțiunea divină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
amurg. Carnetul de note și topul de hârtie zac pe birou, neatinse. Contrar așteptărilor, după treaba cu borcanele nu a putut să mai scrie nimic. Nu se gândise nici o clipă că imaginea vie - și atât de clară! - a operei sale receptate de critică ar putea să-l inhibe câtuși de puțin. Speră să se redreseze în cele câteva zile care au mai rămas până la întoarcerea familiei de la mare. A hotărât să țină secret asupra frământărilor sale. Ce pot pricepe femeile din
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
În eternitate » prin versurile unui poet care a suferit toat? via?a de s??? cie, uneori chiar de foame. Este o lec?ie de modestie pe care Ins??i istoria ne-o d?, nou?, tuturora " . (Mircea Eliade) Cum poezia este receptat? ca fiind „o form? de cunoa?tere, o asumare a universului (cel de din? untru ?i cel din afar?)" Eugen Simion, „o iscodire a universului" Lucian Blaga, explorarea semnifică?iilor operei eminesciene r?mane una dintre temele mereu actuale: „ Eminescu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
prin simplitatea mesajului și caracterul direct al acestuia. Evident că de multe ori trebuie să punem în paranteze detalii sau informații la care nu putem renunța ușor. Dar, dată fiind inflația comunicațională comtemporană, este important să ne asigurăm că angajații receptează exact semnificațiile pe care le dorim. Nu trebuie să uităm că, prin mesajul transmis de brand, vizăm obținerea angajamentului salariaților, adică atitudini și comportamente consonante cu viziunea brandului. A comunica viziunea nu înseamnă a transmite mesaje pe care un public
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
semnificațiile pe care le dorim. Nu trebuie să uităm că, prin mesajul transmis de brand, vizăm obținerea angajamentului salariaților, adică atitudini și comportamente consonante cu viziunea brandului. A comunica viziunea nu înseamnă a transmite mesaje pe care un public le receptează și le decodifică în același fel în care desfacem un colet pe care tocmai l-am primit. Atunci când trimitem un colet, suntem siguri că el va ajunge la destinatar cu exact conținutul pus de noi. Însă decodificarea mesajului reprezintă mult
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
semnăm cu improbabilul nume Anemone Popescu. Travestirea îmi plăcea pentru că mi se părea că oricine poate să vadă artificiala (ne)potrivire de nume. Am constatat, după o vreme, că lumea ne lua foarte în serios și că înțepăturile noastre erau receptate ca venind de la un autor în carne și oase. Drept care, în unul din puseele sale ironic-teatrale, Cornel Ungureanu chiar a găsit pe cineva - o adorabilă, scrântită, superbă ființă - care s-a oferit să poarte, pentru uzul cenzorilor de la partid, acest
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
amintite. Așadar, analiză minuțioasă cu indicarea, pentru fiecare text în parte, a etiologiei nereușitei. Împărțite lapidar, cauzele eșecului pot fi grupate în trei clase: cele ținînd de textul operei, cele aparținînd autorului și cele depinzînd de felul cum publicul le receptează. Pe scurt, avem de-a face cu o triadă clasică: creație (autor) - operă - receptare (cititor). Se subînțelege că împărțirea e schematică, ea fiind făcută mai mult din nevoia de sistematizare a materialului, căci tot ce ține de operă provine de la
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
culturale din București, România literară, "Observator cultural", "Idei în dialog", "22" (urmează "Viața Românească"), consideră romanul tău Noaptea lui Iuda un eveniment al anului literar 2007. Cum primești aceste comentarii elogioase după 15 ani în care cărțile tale au fost receptate ezitant, cu excepția unor admiratori constanți, cum ar fi Dan C. Mihăilescu, Tudorel Urian ș.a.? Cum se face că abia după 15 ani ai câștigat "pariul cu tine însuți și cu critica", după expresia lui Daniel Cristea-Enache? Bineînțeles, anvergura acestei receptări
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
Pavel Șușară Deliberat sau numai instinctiv, prin marile sale reverii pe marginea obiectualității Ion Bitzan a repus în discuție dimensiunea temporală a operei de artă, receptată multă vreme exclusiv din perspectivă spațială. însă nu prin narație exterioară, prin succesiunea episoadelor ori prin spectacole în mișcare i-a fost recuperată acesteia temporalitatea, ci prin convocarea la o nouă viață a unor forme în care timpul s-a
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
spectatorul înregistrează și unele sunete care însoțesc mișcările; sunetul pașilor, bufnitura corpului trântit la podea, scârțâitura picioarelor scaunului. Discursul reține atenția și prin sine, atunci când Manuel Pelmuș spune ce l-a determinat să facă această piesă sau cum a fost receptată o lucrare a lui, cu totul diferit, în mediul cultural vest-european și apoi în cel estic. Dar spectatorul este lăsat și absolut singur un număr de minute, neghidat, neînsoțit, în liniște deplină. întreaga reprezentație a serii a fost un triptic
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
români, germanii au fost serioși. Ei nu au avut spiritul nostru dizolvant în fața ideilor și sloganelor comuniste, ei n-au chiulit ca noi de la învățământul politic, nu-și băteau joc de lozinci și nu făceau bancuri cu Bulă. Germanii au receptat îndocrinările cu seriozitate. Ceea ce a dus la o spălare a creierelor mai gravă decât la noi, pentru simplul motiv că a fost făcută mai temeinic, în timp ce pe spiritul nostru bășcălios argumentele și eforturile lor manipulatoare lunecau adesea ca pe niște
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
aparent modeste: atingerea unei stări de spirit în armonie cu firea, a replierii sferice, închidere triumfală a unui traseu lăuntric, prin care se reface acordul cu pierduta prospețime a copilăriei. E o "nouă lumină", perpetuată aidoma în modul de a recepta lumea al lui Petru Pavel: "totul e altfel, și formidabila acuitate cu care redescopăr freamătul lumii neînsuflețite, și modul în care primesc infinitul flux de sunete și mirosuri (...). Lumea din jur începe să se miște și să se organizeze în
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
măcar aproape toate, atunci se poate elabora o istorie adevărată a României contemporane. - Mă adresez acum iubitorului de carte românească, implicit, cum ați spus și dovedit, de literatură beletristică: ce credeți că trebuie să facem pentru a fi mai bine receptați în alte arii culturale? - Așa cum mă bucur că edituri din România, ca "Humanitas", au tradus multe lucrări valoroase din literaturi străine, m-aș bucura să existe și un program concret, amplu, serios, pe termen lung de traduceri din literatura română
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
unde a fost tradus), Almeida Faria spune: "Noi am fost o națiune mare și bogată, care nu a știut niciodată să accepte că este mică. O țară săracă dar cu mentalitate de bogat, cam disproporționată". Iar modul cum a fost receptat romanul în Portugalia "este doar o dovadă în plus că sebastianismul nu a pierit". Am crezut mult timp că am venit pe lume altfel decât ceilalți oameni. Bunică-mea Catarina - și bunicile nu mint niciodată - a fost cea care mi-
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
iar societatea - societatea africană din perioada colonială - a început să se obișnuiască cu această nouă ipostază, încet, încet, s-o accepte și, pînă la urmă, chiar s-o cultive." Drept consecință, "africanul s-a putut înfățișa și a putut fi receptat și ca personaj literar, ca erou de roman". în prezentarea romanului negro-african, Constantin Carbarău apelează la lucrările unor prestigioși exegeți străini, cum este aceea a lui Jacques Chevrier, Littérature nčgre (1984), în care stabilește tipologiile principale: romanul contestării, un rechizitoriu
Literatura negro-africană by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9010_a_10335]