386 matches
-
prin numele de familie extracția inferioară (eventual din mahalaua unde se practica croitoria ieftină și ciubotăria (ipingea, pingea) și statutul de amic, dincolo de postura oficială (vezi Nae, Nicu, în comparație cu Nicolae), Chiriac, prin raportare la etimonul grecesc (chir = domn) ar trebui receptat ca adevăratul stăpîn în casa cherestegiului dar și peste compania pe care, spune Dumitrache, a regulat-o de mai mare dragul; în comedia proiectată va fi indicat cu numele Sotirescu (gr. sotir) adevărat vestitor al unei noi etape a capitalismului
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și dificil, înglobând în problematica sa antropologia fizic și antropologia cultural, urmrind interrelațiile dintre natur și societate spre a desprinde condiționarea, formarea și destinul omului. Explicarea omului este o monografie de antropologie filosofic, realizat pe baza unor vaste cunoștințe, temeinic receptate și revizuite, într-un viu și original spirit de sintez. Structura crții însși trimite la problemele pe care antropologia fizic, psihologia, psihologia social, etica, sociologia, estetica, religia și economia le ofer ca temeiuri pentru explicarea omului. Capitolele III-IX corespund cercetrii
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
officielles françaises pour le Collège (pagina 46 din ediția Livre de Poche). O definiție precum cea din Littré, lasă loc, la rândul ei, confuziei " Explicația: 1. Discurs prin care se expune ceva în așa fel încât să poată fi înțeles, receptat. [...] 2. Ceea ce ajută la găsirea unei cauze, a motivului unui lucru dificil de înțeles. [...] 3. Justificare, clarificare. [...]" Cartea lui B. Combettes și R. Tomassone, Le Texte informatif, aspects linguistiques, (Bruxelles, De Boeck-Wesmael, colecția Prisme, 1988) oferă câteva răspunsuri la aceste
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
conduitei sub influența condițiilor repetitive și variabile ale mediului. Subiectul cunoscător percepe lumea prin simțuri, obținând informații despre lucruri și fenomene; cunoștințele se achiziționează nu prin simpla „citire” a imaginilor despre lucruri și fenomene, ci prin prelucrarea mintală a informațiilor receptate. Învățarea școlară, in special însușirea cunoștințelor de matematică și de fizică, poate fi privită ca transport de inteligență cristalizată în procesul istoric al cunoașterii umane. Însușirea cunoștințelor și a noțiunilor se face prin investigarea și explorarea realității externe, acțiunea externă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
experimentale și verbale) cuprinse în lecție. Receptarea este înregistrarea unui stimul exterior, situat în zona de atenție a individului, stimul perceput și apoi codificat interior pentru a putea intra în structurile intelectuale ale subiectului. Însușirea este etapa în care informația receptată este supusă unor procese mintale ( de analiză, sinteză, generalizare) și astfel prelucrată, devine înțeleasă, putând pătrunde în gândirea subiectului, unde este condensată sub formă de noțiuni și principii, sau idei cu care elevul poate realiza o anumită performanță. Receptarea și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
gândirea subiectului, unde este condensată sub formă de noțiuni și principii, sau idei cu care elevul poate realiza o anumită performanță. Receptarea și însușirea nu pot fi bine delimitate între ele și formează împreună etapa de învățare propriu zisă. Informația receptată și însușită este în continuare analizată și, în funcție de natura acesteia și a sarcinii mai generale de învățare este utilizată imediat ( pentru o altă învățare sau pentru generarea de răspunsuri), sau este depozitată în memorie pentru a fi utilizată în alte
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
vreunei sintaxe precum este cea care unește cuvintele în propoziții. Astfel de puncte de vedere sunt contrabalansate de rezultatele altor studii 116 care atestă importantă gesturilor în transmiterea mesajelor verbale. Berger și Popelka au fost interesați de diferența între mesajul receptat, neînsoțit de gestica, versus mesajul vorbit acompaniat de limbajul nonverbal. Scorurile pentru acuratețea receptării enunțurilor rostite au fost de două ori mai ridicate când prezentarea a fost făcută în combinație cu gesturile, decât când acestea au lipsit 117. Studii asemănătoare
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
teoriile despre tragic decât însuși jocul caracteristic tragediei ("the acting of melodrama was closer to theories of tragic acting than tragic acting itself"62) ceea ce constituie un alt argument în sprijinul afirmației mele, potrivit căreia tragedia se cere nu doar receptată, ci și transpusă scenic ca "melodramă". Raporturile dintre tragedie și melodramă au fost analizate minuțios în literatura de specialitate, însă nu e cazul să insistăm aici mai mult decât e strict necesar. Concluzia la care s-a ajuns e că
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
momente faste, mai precis întru preîntîmpinarea unor sărbători importante, favorabile resacralizării timpului și spațiului. Simbolurile sacru/profan întemeiază și ele realități opozante (și totodată, conexe): lumină/întuneric, sus/jos, viață/ moarte. Timpul sacru este adevărat și viu, ca și mitul receptat în sens eliadesc, de „istorie sacră”. De aici ar trebui să rezulte că profanul își asumă atributele căderii și ale morții. Din acest punct avem acces pe terenul unei dialectici mai subtile: nu tot ce înseamnă profan și moarte intră
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
patria este această țară bogată și frumoasă pe care o locuim de peste două mii de ani. Astfel, reușesc să Înțeleagă de ce acest ținut a fost râvnit de-a lungul timpului de alte popoare. Frumusețile și bogățiile patriei vor fi mai bine receptate dacă În explicarea conținutului poeziilor și lecturilor se va interveni cu material didactic: diafilme, albume și cu cântece Închinate patriei. Textele analizate trebuie să ducă la evidențierea că pământul acesta a fost din totdeauna bogat și frumos, iar moșii și
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
și dezvoltat pe parcursul istoriei structuri proprii și inepuizabile, transmise fiind prin veacuri, fie luate, selectate, îmbogățite și extinse. 2. Structura și evoluția limbajului muzical Condiția necesară a muzicii este de a comunica, deci de a avea o semnificație ce trebuie receptată. Aceasta rezultă din raporturile pur muzicale dintre sunete, acorduri, durate, reprezentând o artă a combinațiilor sonore, ce dezvăluie realitatea trăirilor și gândirii omului. Delimitarea melodiei ca prim element de exprimare muzicală implică separarea de structurile ritmice. Apariția melodiei în cultura
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Hiller cancelarului Metternich. La total, Hiller a mai adăugat și un număr de 738 de bolnavi, rămași încă în spitale pentru tratament; este inexplicată necompletarea în unele județe a rubricii de vindecați, ceea ce dovedește că statistica este lacunară și defectuos receptată. În raportul său, cancelistul austriac mai adăuga că, la Vălenii de Munte, unde izbucnise la rândul ei epidemia, doctorul Constantin Exarhu, aflat în refugiu acolo, s-a îngrijit de 25 de bolnavi 104. Odată cu întețirea epidemiei în Țara Românească și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
3. Tipologia lui McMillan privind interactivitatea Tipul de interactivitate Dimensiunea inclusă Modelul de comunicare Descriere/ exemple De la utilizator la utilizator (user-to-user) Nivelul controlului receptorului Scăzut sau ridicat Direcția de comunicare Sens unic sau în dublu sens Monolog Reacție (Feedback) Dialog receptat Discurs reciproc Sens unic, comunicare controlată de către utilizator, adică detalii biografice. Comunicare în sens unic, cu un pronunțat caracter de control al receptorului, de exemplu legăturile e-mail Comunicare în dublu sens, cu un control scăzut al receptorului, de exemplu reacția
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Ferber și colab. Legenda Level of receiver control Nivelul de control al receptorului One-way Sens unic Two-way Dublu sens Three-way În trei direcții Feedback Reacție Mutual discourse Discurs reciproc Public discourse Discurs public Controlled discourse Discurs controlat Responsive dialogue Dialog receptat Direction of communication Direcția de comunicare Spre deosebire de analizele anterioare ale site-urilor candidaților, care au utilizat ori analiza discursului ori analiza de conținut, a fost folosită o metodologie de cercetare mixtă, care combină analiza discursului, o tehnică diferită calitativ, care
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
rețelele sociale, blogurile și instrumentele video, fluxurile de informații interactive asimetrice, precum abonarea la RSS, si fluxurile de informații interactive simetrice (chat-room-uri sau dezbateri online). În etapa următoare, s-a efectuat o analiză critică a discursului (monolog, feedback-ul, dialog receptat, discursul reciproc) din paginile web prin pagina de start, biografia candidatului și o pagină mostră din secțiunea de dezbateri. Analiza s-a bazat pe elemente ale paginii web că text, incluzând imagini și clipuri video, link-urile către alte organizații
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Audio. Este un site al unei persoane care oferă o alternativă la dezangajarea și apatia politică din România anului 2009 și care își propune atragerea unui electorat neimplicat politic. Prin cele 63 de articole postate pe site, generatoare de comentarii receptate, 1229, website-ul lui Remus Cernea are caracteristicile tehnice necesare interactivității publicului, facilitând o comunicare three way. Discursul candidatului Remus Cernea este convingător, orientat către aspectele socio-economice de interes public, rațional, determinat și degajat. Limbajul folosit de candidat este total dezinhibat
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
o parte, gestual, plastic, muzical, pe de altă parte [Stănciulescu, 1995:39]. Altfel spus, același semnificat este posibil de transmis prin semnificanți diferiți. Fiind mult mai vagi (mai "mincinoase") decît cele verbale, semnele nonverbale sînt, în consecință, mai greu de receptat și decodat. Putem conchide acum că toate modalitățile de pervertire a sensurilor prin limbaj rezultă fie din deformarea semnificantului, fie a semnificatului, fie a relației de semnificare instituite între elementele structurale ale semnului, subiectul semnificator și referențial. O analiză triadică
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și un "după" de care nu se poate face abstracție numai fiindcă o imagine sau alta ne inspiră un sentiment indefinibil de grație. Și, la fel cum se distingea odinioară natura naturantă de natura naturată, e important să distingem imaginea receptată și imaginea fabricată, extazul și geneza. Nu putem deci nici să respingem timpul linear, nici să-l acceptăm ca atare. Impas? Soluția n-ar ține, pentru a scăpa de dilema istorie-săgeată sau istorie-haos, evoluționism sau relativism, de geometriile revoluției ("rotație
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de incompletitudinea lui. Pentru a avansa în încercarea mea de a afla criteriul cognitiv care deosebește un cunoscător de un non-cunoscator, voi folosi următorul pasaj din Sentenția libri De anima, în care Toma spune că forma unui obiect poate fi receptata în mai multe feluri, adică un lucru poate avea, pe lângă forma lui, altă formă în moduri diferite: (I.3.) Dicendum igitur, quod licet hoc sit omni patienti, quod recipiat formăm ab agente, differentia tamen est în modo recipiendi. Nam formă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
habet esse intenționale et spirituale (Sent. De anim., lib. 2, l. 24, n. 2a4). Trebuie spus, așadar, ca, desi toți cei care receptează [formele] receptează de la un agent, există totuși o diferență în modul de receptare. Căci formă care este receptata în receptor de la agent are, uneori, în receptor același mod de a fi pe care [îl are și] în agent, iar acest lucru se întâmplă când receptorul are aceeași dispunere a formei pe care o are agentul; pentru că orice este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
întâmplă când receptorul are aceeași dispunere a formei pe care o are agentul; pentru că orice este receptat în altul este receptat în acord cu modul receptorului. De unde [rezultă că], daca receptorul este dispus în același fel ca agentul, forma este receptata în receptor la fel cum era [această] în agent. Și, în acest caz, forma nu este receptata fără materie. Căci, desi materia care este în agent nu ajunge [să fie], din punct de vedere numeric, aceeași cu cea a receptorului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în altul este receptat în acord cu modul receptorului. De unde [rezultă că], daca receptorul este dispus în același fel ca agentul, forma este receptata în receptor la fel cum era [această] în agent. Și, în acest caz, forma nu este receptata fără materie. Căci, desi materia care este în agent nu ajunge [să fie], din punct de vedere numeric, aceeași cu cea a receptorului, cu toate acestea ajunge să fie într-un anumit mod la fel, în măsura în care obține dispunerea materială a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ajunge să fie într-un anumit mod la fel, în măsura în care obține dispunerea materială a formei asemenea celei care era în agent. În acest mod este afectat și aerul de foc și tot ceea ce permite afectarea naturală. Uneori, însă, forma este receptata de receptor altfel decât în modul în care [ea] este în agent, deoarece dispunerea materială de a recepta formă nu este asemenea dispoziției materiale care este în agent. Și, astfel, forma este receptata de receptor fără materie, în măsura în care receptorul este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
permite afectarea naturală. Uneori, însă, forma este receptata de receptor altfel decât în modul în care [ea] este în agent, deoarece dispunerea materială de a recepta formă nu este asemenea dispoziției materiale care este în agent. Și, astfel, forma este receptata de receptor fără materie, în măsura în care receptorul este asimilat de agent în acord cu forma și nu în acord cu materia. În acest mod, simțul receptează formă fără materie, pentru că forma are un mod diferit de a fi în simt și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este în el sau într-un mod diferit; (2) o formă poate avea două moduri de a fi (esse): un mod de a fi natural, atunci când este unită cu materia lucrului, si un mod de a fi imaterial, atunci când este receptata fără materia lucrului; (3) când formă este receptata împreună cu materia lucru lui, schimbarea provocată în receptor este una naturală, iar atunci când formă este receptata fără materia lucrului, deci când este receptata imaterial, schimbarea este una inten tionala și spirituală. Din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]