296 matches
-
3) Evaluarea prejudiciilor bunurilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) se face de către o comisie de experți din care fac parte în mod obligatoriu reprezentanți ai beneficiarului, ai prefectului și proprietarul sau deținătorul legal, după caz, al bunului rechiziționat. ... (4) Cuantumul despăgubirilor la nivelul unităților administrativ-teritoriale se avizează în mod obligatoriu de comisia mixtă de rechiziții. ... (5) Metodologia, cadrul de organizare și criteriile de evaluare a despăgubirilor, pe categorii de bunuri, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Articolul 25
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
Plata prestărilor de servicii în interes public, efectuate în scopul prevenirii, localizării și înlăturării unor dezastre, se efectuează la nivelul stabilit prin sistemul de salarizare a personalului contractual din sectorul bugetar, în condițiile legii. ... Articolul 26 Plata despăgubirilor pentru bunurile rechiziționate și pentru prestările de servicii în interes public se face de beneficiari, astfel: a) de către ministere și celelalte autorități publice în folosul cărora s-au efectuat rechizițiile sau prestările de servicii în interes public, din fondurile cu această destinație puse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
modalitățile de plată stabilite prin hotărâre a Guvernului. ... (2) Neprezentarea procesului-verbal de rechiziție la lichidare, în termen de 3 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României a datei începerii plății, are ca urmare pierderea dreptului la despăgubiri, pentru bunurile rechiziționate. ... (3) Contestațiile sau reclamațiile făcute după acest termen se consideră prescrise. ... (4) În cazul pierderii proceselor-verbale de rechiziție, Comisia Centrală de Rechiziții poate hotărî eliberarea unui duplicat numai după declararea anulării acestora în Monitorul Oficial al României. ... Articolul 28 La
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
al României. ... Articolul 28 La împlinirea termenelor sau la încetarea cauzelor care au determinat rechiziția, bunurile se restituie celor de la care au fost rechiziționate, cu proces-verbal de restituire. Articolul 29 (1) Contestațiile privind prețurile practicate, valoarea de despăgubire a bunurilor rechiziționate înscrise în documentele oficiale și modul de achitare a acestora se adresează comisiei mixte de rechiziții, în cel mult 90 de zile de la data încheierii procesului-verbal de restituire. ... (2) Hotărârile comisiei mixte de rechiziții pot fi contestate, în cel mult
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
în virtutea unor acorduri internaționale la care România este parte. ... (2) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) și d) se certifică de către organele sanitare competente. Capitolul VI Sancțiuni Articolul 32 Refuzul de a pune la dispoziție bunurile legal rechiziționate, sustragerea de la îndeplinirea acestor obligații ori nedeclararea la recensământ a bunurilor supuse rechiziționării se pedepsește potrivit legii penale. Articolul 33 (1) Următoarele fapte constituie contravenții: a) necomunicarea de către persoanele fizice și juridice, la cererea și la termenul solicitat de autoritățile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260757_a_262086]
-
evreilor de a presta muncă obligatorie la zăpadă. 64. 3 martie 1942. Decizia ministerială nr. 194.920 referitoare la supunerea evreilor la procedura de revizuire. 65. 20 martie 1942. Nota nr. 88.929 a Marelui Stat Major privind situația evreilor rechiziționați. 66. 21 aprilie 1942. Nota nr. 5295/M a Cabinetului Militar al Conducătorului Statului referitoare la ordinul mareșalului Antonescu relativ la utilizarea prin concentrare a evreilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani. 67. 30 aprilie 1942. Nota Marelui
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
8. Pe timpul concentrărilor prelungite, mobilizare sau război, evreii pot fi utilizați în folosul armatei sau la munci de interes obștesc. Specialiștii cu titluri academice (medici, farmaciști, veterinari, ingi neri, arhitecți etc.) vor fi folosiți, potrivit specialității sau pregătirii lor, în calitate de rechiziționați și plătiți cu o diurnă ce se fixează prin deciziune ministerială. Tot prin deciziune ministerială se va hotărî și în privința asimilării cu gradele militare a specialiștilor mai sus arătați. Pentru timpul cât cei arătați în alineatele de mai sus sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii sunt supuși regimului și jurisdicției militare; - sunt scutiți de munca de interes obștesc și taxele militare, numai foștii ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți din activitate. Totuși, și aceștia rămân susceptibili a fi întrebuințați în folosul armatei ca rechiziționați, ca specialiști și potrivit gradului avut; - sunt scutiți de munca de interes obștesc, evreii aflați în întreprinderile prevăzute în lucrările de mobilizare a teritoriului, ei putând fi rechiziționați pentru lucru. 2/. Regulamentul asupra Decretului-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor, apărut
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
perioada în care sunt obligați a presta această muncă, au aceleași drepturi ca și ceilalți titrați nespecialiști (drepturi de hrană și întreținere, sau hrană în bani); - Când sunt chemați - după ce au executat perioada obligațiunii ce au, ei vor fi considerați rechiziționați, cu toate drepturile și obligațiile ce decurg; - Când, indiferent din ce cauză, evreii nu au fost chemați la munca de interes obștesc, atunci sunt obligați la plata taxelor militare, pentru timpul cât n-au prestat munca de interes obștesc; - Cine
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
perioada în care sunt obligați a presta această muncă, au aceleași drepturi ca și ceilalți titrați nespecialiști (drepturi de hrană și întreținerea, sau hrană în bani): - când sunt chemați - după ce au executat perioada obligațiunii ce au, ei vor fi considerați rechiziționați, cu toate drepturile și obligațiunile ce decurg. - când indiferent din ce cauze, evreii nu au fost chemați la munca de interes obștesc, atunci sunt obligați la plata taxelor militare, pentru timpul cât n-au prestat munca de interes obștesc. - cine
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în cadrul muncii obligatorii, potrivit aptitudinilor și specialităților avute. În cazul când aceștia sunt complet scutiți de munca obligatorie, vor plăti taxele prevăzute în legile, regulamentele și dispozițiunile speciale. 3. Dela primirea prezentelor instrucțiuni, nu mai există pentru evrei situația de „rechiziționați” ci, „repartizați în cadrul muncii obligatorii”. În consecință, pentru evreii care prestează munca obligatorie, cercurile de recrutare vor face următoarele mutații în registrul special și în livretul personal: „repartizat la muncă” și „lăsat la vatră”. Pentru celelalte categorii, se vor face
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii care fac parte din ctg. 1913. Prin urmare, evreii urmează exact soarta contingentelor din care fac parte (încep activitatea la vârsta corespunzătoare premilitarilor și o încetează odată cu eșirea din elementele armatei a ultimului contingent, din miliții). II. - Întrebuințarea evreilor rechiziționați. În baza dispozițiunilor „Legii Rechizițiilor” și a „Legii asupra organizării națiunii și teritoriului pentru timp de războiu” (Monit. Of. Nr. 96 din 27.IV.1933), evreii de orice sex, în vârstă de 14-17 ani și de 51-69 ani împliniți, pot
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tehnicieni specialiști, cu toate datele necesare: numele și prenumele, vârsta, profesiunea, domiciliul, cercul teritorial, timpul necesar rechiziționării), referitoare la evreii sub 18 ani și mai mari de 50 ani, se vor aproba numai de către M. St. M. e) Întrebuințarea persoanelor rechiziționate se va face în raport cu pregătirea profesională și aptitudinile acestora și numai în localitățile unde își au domiciliul. f) Vor fi retribuiți după tariful anual al rechizițiilor, ori potrivit dispozițiunilor în vigoare la epoca respectivă. III. - Lămuriri referitoare la excepțiuni. 1
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de scumpirea excesivă a traiului, afirma că dacă nu se luau măsuri drastice și eficace, va fi „un 1907 și la orașe”. Acesta a mers atât de departe încât a acuzat ministerul de război că a vândut stocul de făină rechiziționat anul trecut. Cu acest prilej, șeful guvernului s-a pronunțat pentru prima dată în chestiunea scumpirii traiului. El a respins acuzația adusă ministerului de război și a făcut un apel la opoziție să contribuie și ea la depășirea acestor greutăți
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
omorâți, pentru că noi suntem cauza nenorocirilor, a bombardamentului și pentru că noi am tras noaptea În armata română și germană. Mulți au sărit să ne linșeze”42. Numeroși români au stat toată ziua pe trotuarul de lângă spitalul provizoriu Înființat la mănăstirea rechiziționată a călugărițelor catolice „Notre Dame”, au lovit În evreii din convoaie, i-au Înjurat și i-au scuipat. Lor li s-au alăturat soldați și chiar ofițeri care au adus răniți de pe front, furioși de pierderi și Însetați de răzbunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
numai săracii au suferit. Și mulți din pătura Înstărită, care au contribuit la Întreținerea instituțiilor Comunității, au sărăcit În scurt timp: „Am fost goniți din școli, profesorii noștri scoși din Învățământ, șavocațiiț scoși din barou, din servicii, prăvăliile și fabricile rechiziționate, aruncați din armată ș.a.m.d.”. În ajunul pogromului Evreii din Iași erau obișnuiți cu ceea ce unul dintre ei a numit „micile excese” - „o palmă, un scuipat, un geam spart” erau fapte zilnice, fără motiv și fără răspunzători. O dată cu izbucnirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
ale regimului General Doctor Albert Bumba, după datele statistice greu de verificat, 37,43% dintre vandani se bucurau de regimul din pușcării, în vreme ce 39,05% erau ocupați cu edificarea noilor penitenciare (unele prin schimbarea folosinței unor clădiri fără utilitate sau rechiziționate, altele fiind ridicate după un stas unic pentru întreaga țară). La care se mai adăugau și cei 12,09% din populație angajați în administrarea penitenciarelor. Însă, pentru că munca productivă aproape că a dispărut, foametea a devenit cronică și dacă n-
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de mii de deținuți pentru motive politice, pe perioade scurte și cu tratament de maximă duritate, În sectoarele unor Închisori, așa-numitele „depozite ale Securității”, În localurile de arest ale Securității și Miliției, dar chiar și În alte spații special rechiziționate. Este cazul internărilor din perioadele asaltului asupra membrilor fostelor partide politice, asupra opozanților colectivizării agriculturii, precum și a multor altora direct legate de acțiunile politice și social-economice ale regimului 11. Gama mijloacelor represive folosite de regimul comunist a cuprins și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dileme, poate găsi soluții la care nu ar fi ajuns prin simpla sa capacitate analitică. Cum gândirea noțională, abstractă nu îi este familiară, un asemenea adjuvant devine indispensabil. Dincolo însă de această funcție de "instrument de cunoaștere", animalul ajunge să fie "rechiziționat" în primul rând de instituția Bisericii, care intuiește că, prin intermediul său, de fapt, prin intermediul interpretării pe care o acordă unui comportament pe care tot ea i-l pune în seamă, poate obține ceea ce dorește de la credincioșii simpli sau, după caz
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe care îl dorește omul bisericii. Biserica înțelege perfect avantajele acestui sistem simbolic bine pus la punct, succesul de care el se bucură și nu ezită să se folosească de această armă. Adesea în scopuri dintre cele mai pământene. Astfel rechiziționat, animalul devine un "instrument de constrângere a oamenilor fie ei ai bisericii sau laici pentru a-i obliga la ascultare și supunere. Animalul, jucând în registrele fricii și al exemplarității, capătă astfel o dimensiune propriu-zis politică întrucât el întărește autoritatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Carol al II-lea. Cu Decretul nr. 4 012 din 10 decembrie 1940 sunt puse „sub regim de control, disciplină și jurisdicțiune militară” toate „instituțiile de stat sau particulare, precum și a întregului personal al acestora, care va fi socotit rechiziționat” (art. 1). Prin aceste măsuri, un adevărat carusel al decretelor-legi, generalul Ion Antonescu urmărea întronarea ordinii și disciplinei sociale și economice, respectând proprietatea și garantând toate capitalurile, inclusiv cele ale cetățenilor evrei, neadmițând compromisuri în acest sens, dar promovând „sporirea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
oițe sau vițelușe de rasă nobilă (țigăi și bălțate de Bărăgan) sau purcei (rasele York sau Bazna) iar în dar, fără plată, ca premii, pomi fructiferi altoiți (pruni renglote, cireșe pietroase etc.). Familiilor cu soți sau copii concentrați, cu vite rechiziționate, li s-a asigurat lucrarea pământului (aratul, în special) cu tractoarele fermei. Faptele acestea i-au creat tatălui meu o aureolă de „părinte al satului”. S-au găsit și invidioși care l-au reclamat că face aceste lucruri pentru a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Programul era lejer, ne-am ocupat fiecare ce celulă doream: unul, doi, trei sau patru la un loc. Populația din Aiud și din satele dimprejur pentru a aduna recolta de pe câmp - bărbații și tinerii fiind concentrați, iar atelajele și vitele rechiziționate - a cerut de la închisoare mână de lucru. Porumbul, cartofii, viile, livezile și zarzavaturile de toamnă (varza, ceapa, morcovii) trebuiau adunate și puse la adăpost de teama năvălitorilor sovietici care nu luau cât distrugeau, comportându-se - dacă acela poate fi numit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
române. Înainte de dezastrele de pe toate fronturile, s-a decis la nivel înalt constituirea unui număr apreciabil de spitale de Cruce Roșie. Din cercetarea arhivelor a reieșit că pe teritoriul orașului Vaslui au funcționat 10 astfel de spitale, toate în spații rechiziționate: spitalul 249 (în clădirea spitalului israelit), 250 (strada Gheorghe Lazăr), 251 (strada I.C. Brătianu), 252 (strada Mihail Kogălniceanu, probabil în incinta gimnaziului cu același nume), 253 (strada Ștefan cel Mare, nr.27), 254 (strada Ștefan cel Mare, nr.37, casa
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Voloagă, trimiteau delegatului Comisiei Române de Aplicare a Armistițiului stabilit la Bârlad, colonelul Nicolaescu, adresa nr.5460 prin care îi aduceau la cunoștință satisfacerea deplină a mofturilor imperative ale ivanilor: „Am onoare a înainta alăturat un tabel complectat cu imobile rechiziționate (subl.ns.) de acest Cerc, pentru Armata Sovietică (subl.ns.) din acest oraș”. Aceste rechiziții pe timp de război fuseseră făcute în conformitate cu legile speciale adoptate sub regimul Ion Antonescu și rămase valabile și după arestarea mișelească a acestuia și trimiterea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]